Eminescu, revizor școlar. Dreptul la neuitare

■ în vremea cât a funcționat ca revizor școlar pentru județele Iași și Vaslui, „Luceafărul poeziei românești”, Mihai Eminescu, a inspectat Școala Nr.1 de Fete din Roman ■ se petrecea în martie 1876 ■

Așa cum se știe, începând din anul 2011, ziua de 15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii Naționale. Această dată nu a fost aleasă întâmplător, fiind cea în care s-a născut poetul național, Mihai Eminescu (1850-1899). În fiecare an, acest eveniment se desfășoară ca un omagiu adus personalităților emblematice ale României, precum și valorilor culturale, fiind reglementat de Camera Deputaților (Legea 238/ 7 decembrie 2010).

Pr. dr. Florin  Țuscanu consemnează la rubrica „Dreptul la neuitare“, de pe pagina sa de Facebook, o latură importantă din activitatea poetului național, cea în care a îndeplinit funcția de revizor școlar pentru județele Iași și Vaslui, fiind numit în acestă funcție la 1 iulie 1875, când Titu Maiorescu era Ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, în cabinetul lui Lascăr Catargiu.

Fiind extrem de responsabil, Mihai Eminescu vizitează școlile din cele două județe, se plânge de starea proasă a acestora și trimite la minister rapoarte peste rapoarte. În una dintre aceste inspecții, Mihai Eminescu a vizitat și Școala Nr.1 de Fete Roman, oraș care la vremea aceea ținea de județul Iași. Din raportul întocmit cu acest prilej, la 26 martie 1876, acesta surprinde lipsurile materiale existente aici, precum şi slaba organizare şi pregătire metodică din învăţământul acelor vremuri.

Menţionează, de asemenea, că frecvenţa era slabă, că la clasa a II- a „citirea merge binişor, toate celelalte obiecte însă rău. La aritmetică, nu sunt sigure în numeraţiune şi înmulţire”. Revizorul şcolar critica lipsurile semnalate în predarea gramaticii, la care ,,copilele ştiu numai unele definiţiuni, nu însă cunoştinţă vie şi curată a părţilor cuvântului”.

Eminescu combate ,,învăţătura pe de rost”. Dar acest fapt nu era o particularitate, deoarece, conchide revizorul ,,învăţământul mecanic este cel mai general în şcolile noastre, de vreme ce lipsa de cunoştinţe e asemenea generală”. Acestea sunt cele mai importante aspecte pe care Eminescu le constată în timpul acelei inspecții la Roman.

De reamintit și faptul că revizorul școlar Eminescu trimitea, la 19 iulie 1875, la minister un „tablou de organizare a şcoalelor pentru judeţul Iaşi”, din care rezultă preocuparea pentru îmbunătăţirea reţelei şcolare şi pentru a avea o imagine clară cu privire la învăţământul primar. În acelaşi scop, de a întocmi un „tablou” privind reorganizarea reţelei şcolare din judeţul Vaslui, Mihai Eminescu inspectează în perioada 10-28 august 1875 aproape tot judeţul, 19 comune şi 55 de „cotune”, aflând „alte piedice ce se pun învăţământului”.

Acest tablou consideră că este necesar, întrucât cel întocmit de prefect „îndeplineşte numai formal intenţiile ordinului ministerial”.În urma acestei prelungite inspecţii și în judeţul Vaslui, revizorul notează o mulţime de aspecte negative: frecvenţă slabă în şcoli, sărăcia „muncitorului agricol”, copleşit de greutăţi publice, mortalitatea infantilă adesea îngrijorătoare, slujbaşi mulţi şi fără rost la primării, şcoli nereparate, salarii neplătite de trei luni.

Preotul Țuscanu reamintește și faptul că despre starea învăţământului romaşcan din cea vreme (secolul XIX) aflăm importante detalii și dintr-un memoriu întocmit de către George Radu Melidon (fiu al urbei Romanului ), memoriu intitulat: ,,Starea şcoalelor din Moldova”, tipărit în Iaşi, la 11 ianuarie 1862. Acelaşi autor a publicat ulterior, tot la Iaşi, la 5 octombrie 1870, în revista ,,Secolul” , poezia ,,Eminentul poet Eminescu”, fiind printre primii oameni de cultură din ţară care a intuit geniul poetului.