Elena Udrea, emoții prelungite în pușcărie. Judecătorii au amânat pronunțarea în cazul revizuirii

■ completul de la Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi trebuit să se pronunțe pe 12 noiembrie ■ Udrea a fost condamnată la 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute” ■ noul termen este pe 12 decembrie, când fostul ministru al Turismului va afla dacă va părăsi închisoarea de la Târgșor ■

Urmare a repetatelor solocitări de revizuire a sentinței în dosarul „Gala Bute”, care au fost depuse de avocații Elenei Udrea, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție ar fi trebuit să se pronunțe ieri, 12 noiembrie 2024, dacă i se aprobă cererea de revizuire a pedepsei. Decizia a fost din nou amânată, pentră încă o lună, așa că Elena Udrea va afla abia în decembrie dacă va părăsi Penitenciarul Târgșor, în cazul în care i se va aproba rejudecarea.

E vorba de dosarul 134/1/2024, în care magistraţii ICCJ sunt aşteptaţi să se pronunţe asupra unei cereri de revizuire, formulate de Udrea. Fostul demnitar a fugit din țară în 2018, când instanța supremă a pronunțat decizia definitivă de 6 ani de închisoaree. Înainte de condamnare, în iunie  2018, Udrea se afla în Costa Rica, împreună cu prietena ei, Alina Bica, fost prim procuror al DIICOT, care a fost acuzată de favorizarea infractorului în Dosarul Tender”.

În octombrie 2018, ele au fost reținute de Interpol în Costa Rica și apoi încarcerate. Elena Udrea a fost apoi eliberată, după ce Curtea Constituțională a decis că sunt ilegale completurile de 5 judecători de la instanță supremă. După pronunțarea sentinței definitive de condamnare în Gala Bute, Elena Udrea a încercat să fugă în Grecia, dar a fost prinsă în Vama Kulta (Bulgaria). Fostul ministru a stat în Bulgaria în arest preventiv până în 10 iunie 2022.

Atunci, autorităţile bulgare au decis definitiv extrădarea sa, fiind adusă în ţară în 16 iunie 2022 și încarcerată în Penitenciarul de la Târgșor. Udrea a făcut mai multe cereri pentru a scăpa de pedeapsă, însă toate i-au fost respinse până acum. A formulat o contestaţie la executare, care a fost respinsă de ICCJ, pe 1 noiembrie 2022. Hotărârea nu era definitivă şi a fost contestată de fostul ministru al Turismului, contestaţia fiind respinsă definitiv în martie 2023.

Trebuie reamintit și faptul că Dosarul Gala Bute a fost trimis de DNA în instanță în aprilie 2015. Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat în buzunarul Elenei Udrea, fie în numerar, fie prin plata unor bunuri şi servicii, fie în fondurile Organizației PDL, fiind folosiți în campania pentru alegerile prezidențiale ale lui Traian Băsescu. Prin rechizitoriu, Elena Udrea mai era acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate pentru organizarea Galei Bute.

În acest dosar au fost pronunțate pedepse  aspre: Elena Udrea – 6 ani  pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Rudel Obreja – 5 ani; Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Udrea – 3 ani de închisoare; Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea – 1 an şi 6 luni cu suspendare; Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării şi Turismului – 4 ani cu suspendare sub supraveghere.

Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare; Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme – doi ani şi şase luni cu suspendare; fostul ministru al Economiei, Ion Ariton, achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

Se va vedea dacă Elena Udrea va fi lăsată în libertate și dacă după rejudecarea dosarului instanța va revizui și celelalte pedepse. De reamintit că, în toată această perioadă, Curtea Constituțională a decis că modul de constituire a completelor de judecată este ilegal, pentru că nu s-a făcut aleatoriu, motiv pentru care în mii de cauze s-a solicitat de către avocați revizuirea sentințelor.