Contactează-ne

Eveniment

E vreo şansă? Condamnaţi recalificaţi?

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în urmă cu trei săptămîni a fost modificată Legea Şomajului, în sensul că acei eliberaţi din închisori trebuie formaţi pentru o profesie prin cursuri de recalificare ■ la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ au fost repartizaţi să lucreze cîţiva condamnaţi ■

Efectele Legii recursului compensatoriu preocupă şi pe responsabilii din agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă. În urmă cu trei săptămîni, a fost modificată chiar Legea şomajului, prin care aceste agenţii trebuie să organizeze cursuri de recalificare a celor „lăsaţi la vatră“ din puşcării. Directorul AJOFM Neamţ, Daniel Chirilă, a vorbit pentru Monitorul despre aceste aspecte delicate care au inflamat opinia publică din ţară şi străinătate în ultima vreme. „Este o certitudine că Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă încearcă să se implice activ în integrarea foştilor deţinuţi eliberaţi ca urmare a condiţiilor din Legea recursului compensatoriu. S-a modificat un articol din Legea şomajului astfel încît o parte din categoriile de persoane eliberate din detenţie să poată fi formate profesional prin cursuri gratuite şi să putem oferi anumite servicii de integrare socială. În judeţul Neamţ avem o relaţie de colaborare foarte bună cu Serviciul de Probaţiune, instituţie care a încheiat cu noi un parteneriat de colaborare, fiind redirecţionate către noi persoanele care au anumite condamnări cu suspendare şi au obligaţia de a urma cursuri de calificare şi integrare profesională. În momentul de faţă, la unul din cursurile de calificare pe care le ţinem în judeţ, la Tîrgu Neamţ şi la Roman, un procent între 10 şi 20% sînt persoane care fac parte din categoria celor care au sentinţe de condamnare cu suspendare. De cîteva luni avem o corespondenţă cu penitenciarele, care direcţionează către noi persoane fie eliberate condiţionat, fie eliberate la termen. Numai în ultima lună am primit peste şapte adrese cu liste de persoane care au fost sau vor fi eliberate curînd. Pentru cei care nu îndeplinesc condiţiile necesare urmării unui anumit tip de cursuri realizăm servicii de consiliere pentru piaţa muncii. Astfel de persoane se află în evidenţele noastre, sînt monitorizate şi atunci cînd apare o ofertă de muncă ce li se potriveşte, încercăm să le plasăm pe piaţa muncii“, a declarat Daniel Chirilă. Directorul AJOFM susţine că în Neamţ cifra persoanelor eliberate din detenţie, în condiţiile menţionate, e de ordinul cîtorva zeci.

Agenţii economici, reticenţi la încadrarea foştilor puşcăriaşi

Pe de altă parte, şeful de la Şomaj spune că legislaţia nu prevede subvenţii speciale care să încurajeze agenţii economici să încadreze persoane eliberate din detenţie şi că, în ciuda crizei de forţă de muncă, mare parte dintre angajatori sînt reticenţi în a angaja astfel de persoane. Legislaţia actuală prevede ca astfel de persoane să fie prinse în categoriile de personal deja subvenţionate, de tipul tinerilor Neet (persoane care nici nici nu învaţă, nici nu lucrează) şi al celor cu vîrste peste 45 de ani. Există şi cazuri în care astfel de persoane sînt încadrate de AJOFM Neamţ, dar şi cazuri de eşec a demersurilor de reintegrare socială. „Agenţii economici au mai multe posturi pentru astfel de persoane (condamnate să efectueze muncă în folosul comunităţii -n.r.). Este vorba în general de joburi care nu implică o responsabilitate foarte mare sau gestiune. Important este să nu plecăm de la prejudecăţi. În colaborare cu Serviciul de Probaţiune Neamţ şi noi, ca instituţie, am primit mai multe persoane obligate să efectueze ore de muncă în folosul comunităţii. Am folosit astfel de persoane la arhivă, pentru lucrări de îndosariere şi chiar la ghişeele unde se lucrează cu publicul. Am avut o persoană condamnată la muncă în folosul comunităţii care avea Facultatea de Ştiinţe Economice şi care a lucrat, la noi, efectiv în meserie. E drept că a avut de efectuat lucrări mai simple“, a mai spus Daniel Chirilă. Acesta a dat însă şi un exemplu al unui tînăr din zona Bicaz, care a însemnat un eşec în ceea ce priveşte reintegrarea în muncă. „Un tînăr eliberat condiţionat ne fusese trimis de Serviciul de Probaţiune pentru a urma un curs de calificare. I-am oferit un curs l-a refuzat, i- am oferit un al doilea şi s-a întîmplat la fel. L-am chemat la mine pentru a purta o discuţie şi i-am atras atenţia despre ceea ce scrie în sentinţă, că în caz de refuz a două oferte trebuie reîncarcerat. Mi- a spus că nu are ce face în libertate şi că preferă să se întoarcă în detenţie unde are căldură, masă şi casă“, am mai aflat de la sursa citată. La nivelul întregii Românii au fost eliberaţi, potrivit unui răspuns al Ministerului Justiţiei, la o interpelare parlamentară a unui deputat PNL, ca urmare a recursului compensatoriu în perioada 19 octombrie 2017 – 23 noiembrie 2018 un număr de 13.267 deţinuţi, din care 650 au recidivat. Dintre ei, 234 au fost acuzaţi din nou de furt calificat, 56 de tîlhărie, 40 de furt, 28 de conducere vehicol fără permis, 18 au fost acuzate de înşelăciune, 17 de viol, 11 de conducere a unui vehicol sub influenţa alcoolului. Zece recidivişti au comis crime, tot atîtea persoane au făcut trafic de droguri sau au consumat droguri, zece recidivişti au fost acuzaţi de lovire sau alte violenţe, nouâă de ultraj, opt de omor calificat, opt de infracţiuni legate de evaziunea fiscală şi şase persoane au comis infracţiuni la Codul Vamal. De menţionat şi faptul că numai în primele 14 zile ale anului 2019 au ieşit din puşcării 1.692 de persoane, eliberate la termen.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending