Contactează-ne

Actualitate

După corona-criză, va urma alt prăpăd – criza economică

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Gabriel Peiu, un renumit profesor universitar, susţine că o criză economică fără precedent va urma celei sanitare generată de coronavirus ■ acesta vorbeşte şi despre instaurarea „aristocraţiei bugetare“, formată din apropiaţii celor aflaţi la putere al căror singur scop va fi cîştigarea alegerilor ■

Reputatul universitar Gabriel Petrişor Peiu, fost consilier al premierului Radu Vasile şi al premierului Adrian Năstase, ex- subsecretar de stat pentru politici economice, vicepreşedinte al Agenţiei de Investiţii Străine şi coordonator al Departamenrtului de Analize Economice al Fundaţiei Mării Negre, a răspuns unor întrebări ale redactorului Monitorul referitor la marile probleme pe care le va întîmpina Romania, la ieşirea din criza sanitară.

Acesta este îngrijorat de faptul că politicienii care conduc România sînt preocupaţi de operaţiunea „Totul pentru vot, totul pentru alegeri“, fără a ţine seama de dezastrul economic în care se adînceşte ţara, după o perioadă lungă de stat în casă.

„Cei care se află la conucere au o modalitate perversă şi defavorizantă pentru România de a folosi bani publici pentru investiţii cu impact aproape nesemnificativ la nivel local, în detrimentul marilor proiecte naţionale de infrastructură care să lege provinciile istorice ale României de Bucureşti.

Practic, în România se cheltuie 1/3 din fonduri pentru proiecte care nu au nici un impact economic asupra unor regiuni foarte mari. Putem spune că acei bani sînt fonduri prin care partidele aflate la guvernare cumpără bunăvoinţa baronilor locali. Şi ceea ce este mai grav, este că promovarea în funcţii publice, la nivel local şi central, nu se face pe criterii de competenţă, ci pe criteriul relaţiilor de partid, de rudenie, de amantlîc, ceea ce a dus la apariţia a ceea ce se poate numi «aristocraţie bugetară».

La noi se continuă politica ascunderii gunoiului sub preş. Asta în timp ce Polonia, Ungaria, Cehia alocă bani pentru a da un nou start economiilor lor, de peste 30% din PIB. Ţara se scufundă temeinic într-o criză economică fără precedent, avînd deficitul bugetar cel mai mare dintre ţările membre ale UE.

România are cea mai mare pierdere de populaţie şi este cea mai săracă ţară din spaţiul european, în ciuda faptului că este a treia cea mai bogată ţară în resurse. Noi alocăm 12 mii dolari pentru bunăstarea populaţiei, în timp ce ungurii, polonezii şi cehii 25 de mii. Ăsta este rezultatul eficienţei economiei noastre.

Eu am gîndit un manual pentru reconstrucţia post pandemică a României, în care există indicaţi cîţiva paşi ce trebuie făcuţi pentru scoaterea ţării din marasmul în care se scufundă, începînd cu o evaluare fără cosmetizare a situaţiei economice. Trebuie «cumpărat» şi aplicat medicamentul corect şi în doză suficientă. Trebuie să recunoaştem precaritatea infrastructurii româneşti. Cînd vorbim de «medicament corect» trebuie să vorbim de asigurarea unui program multianual de investiţii, pentru 10-15 ani, în investiţii cu impact naţional, care să antreneze firme locale în construcţia acestor proiecte în regiunile slab dezvoltate: Nord-Est şi Sud Est, cele mai sărace din UE.

Acest lucru se petrece pe fondul lipsei de autostrăzi, de căi ferate, de irigaţii în ani din ce în ce mai secetoşi. Prioritatea trebuie să fie autostrada care să lege Suceava şi Iaşi de Bucureşti, finanţată din fonduri europene. S-a bătut monedă şi chiar s-a dat o lege pentru Autostrada Unirii, proiect fără finanţare“, a spus Petrişor Peiu.

Miliarde de dolari îngropaţi în studii de fezabilitate rămase în sertare

Profesorul a atras atenţia asupra altei metehne a autorităţilor locale, aceea de a îngropa fonduri enorme în studii de fezabilitate fără nici un rost.

„Aceste studii au costat România 3 miliarde de dolari, asta pentru că nimeni nu răspunde de deciziile luate. Ar trebui ca în momentul în care un studiu nu este pus în practică să fie imputat celui care l-a comandat.

Acest lucru nu se întîmplă pentru că nimeni nu răspunde de deciziile proaste pe care le ia cînd ajunge într-o funcţie publică“, susţine analist economic. Acesta a făcut pentru Monitorul şi o radiografie a decizilor guvernamentale, care au dus la spolierea ţării de resurse.

„E vorba de privatizările făcute pe doi lei, aşa cum a fost cea de la Roman, unde statul a vîndut pe nimic Petrotub indienilor de la Mittal Steel, care au exploatat unitatea fără a face investiţii prea mari şi aducînd-o în situaţia de azi, cînd mai lucrează vreo 600 de oameni.

Greşeli majore s-au făcut şi pe piaţa zahărului, societăţile de prelucrare fiind închise pe rînd. Guvernul se complace în politica de a nu mai produce nimic în ţară, ci doar de a deveni piaţă de consum. Se exportă grîu şi se importă făină, de exemplu.

Avem un deficit de 3 miliarde de dolari numai la comerţul agro-alimentar. Acest lucru ne va costa foarte scump în perioada următoare, pentru că se va intra într-o criză alimentară post- pandemică. Cursul valutar este ţinut de BNR în mod artificial, împiedicînd exportatorii români să fie competitivi. În următorii ani vom avea surprize neplăcute şi la Galaţi, unde Arcelor Mittal a vîndut capacităţile de producţie“, a mai spus Gabriel Petrişor Peiu.

Ieşirea din criza sanitară ne va costa şi ea foarte scump. Guvernul va trebui să-şi reconsidere poziţia faţă de sistemul de sănătate, de medicii şi cadrele sanitare.

„Plătim foarte scump faptul că medicii au fost stimulaţi să plece şi pentru că dotarea spitalelor nu e cea corespunzătoare. Sistemul sanitar va trebui regîndit, aşa cum vor trebui regîndite şi rezervele de medicamente“, afirmă profesorul Peiu. Acesta nu e ezitat să taxeze şi uşurinţa cu care Guvernul închide ochii la exportul de forţă de muncă pentru agricultura Germaniei, Austriei, Franţei.

„Mi se pare descalificant ceea ce se întîmplă în aceste zile şi arată nivelul politicii din ţară, care în loc să creeze acasă locuri de muncă trimite români să muncească ca scalavii pentru alte state. Guvernul a acceptat acest lucru fără măcar să ceară ceva la schimb.

Ne-am făcut de rîs a multa oară în faţa opiniei publice internaţionale, demonstrînd că sîntem doar un rezervor de forţă de muncă şi o piaţă de desfacere“.

Advertisement








Trending