Contactează-ne

Actualitate

Duhovnicul Cleopa, despre post şi înfrânarea de la cele lumeşti. „Şi diavolii postesc, dar tot diavoli rămân“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ părintele Ilie Cleopa, cel căruia i se spunea „Duhovnicul Moldovei“, explica rolul postului în viaţa creştinilor ■ „Biserica nu e omorâtoare de oameni, e omorâtoare numai de patimi. Dacă cineva e prea bătrân, prea slab sau bolnav, Biserica îngăduie şi dezleagă postul“, susţinea fostul stareţ de la Mănăstirea Sihăstria ■

Părintele Ilie Cleopa, de la Mănăstirea Sihăstria, căruia i se spunea „Duhovnicul Moldovei“ a fost şi este, datorită harului şi firii sale hâtre, unanim apreciat de credincioşi şi prelaţii Bisericii Ortodoxe Române. A fost semnatarul unor cărţi religioase, iar predicile sale au rămas consemnate, pentru a fi mărturii de credinţă. Elocvente în acest sens sunt spusele Arhimandritul Ioanichie Bălan, ucenic al părintelui:

„Părintele Cleopa este considerat, pe drept cuvânt, unul din cei mai iscusiţi duhovnici, sfetnici şi predicatori ai monahismului românesc contemporan. Viaţa sa interioară exemplară, de ascet şi sihastru consacrat, experienţa sa în nevoinţa monahală, vastele sale cunoştinţe scripturistice şi patristice de autodidact care te uimesc, memoria sa rar întâlnită, blândeţea, dragostea de oameni, râvna pentru Dumnezeu şi cuvântul său hotărât, înţelept şi precis, unit cu darul frumoasei vorbiri în grai dulce moldovenesc fac din arhimandritul Cleopa Ilie o personalitate în spiritualitatea noastră ortodoxă“.

Despre înţelepciunea duhovnicului stă mărturie cartea „Ne vorbeşte părintele Cleopa“ (Editura Mănăstirea Sihăstria) în care sunt învăţături ale părintelui, consideraţii despre frica de Dumnezeu, vrednicia preoţiei, despre rugăciune şi treptele rugăciunii, „cuvinte“ către obştea mănăstirii, dar şi referiri despre ceea ce înseamnă postul.

În volumul menţionat, părintele afirmă că „Biserica nu e omorâtoare de oameni, e omorâtoare numai de patimi. Dacă cineva e prea bătrân, prea slab sau bolnav, Biserica îngăduie şi dezleagă postul. Dar nu la acela care zice că «nu-mi place fasole şi varză, eu vreau şuncă». Nu pentru acela dezleagă Biserica. Aceluia ştii ce trebuie să-i faci? Să nu-i dai vreo trei zile mâncare şi când îi vei da mămăligă cu ceapă o să i se pară că sunt cozonaci“.

Fostul stareţ îşi amintea, referindu-se tot la ceea ce înseamnă postul, despre cum era în vremea marii secete din 1947, când omul trăia cu o mână de urzici şi cu un cartof, dacă le găsea şi pe acelea. Şi acum, când are fasole şi cartofi, şi orez, şi compot, şi îi face mâncare femeia, ba îi prăjeşte şi cu untdelemn, zice: „Nu, să- mi dai brânză, să-mi tai pui. Dracul îl pune să zică aşa. Nu te potrivi la asta“.

„Nu ajută nimic postul trupesc fără cel duhovnicesc“

Părintele Cleopa exemplifică despre post cu ce-i povestea o cunoştinţă de-a lui, un morar din Pipirig. Moş Gheorghe Olteanu era supărat că „tare s-a stricat tineretul. Acum sunt aşa de rari aceia care postesc!“ (este vorba despre anii de după a doua conflagraţie mondială), amintindu-şi de cum era în tinereţea lui, despre cum se muncea la pădure, cum ţineau postul şi cum îi pedepseau pe cei care mâncau de frupt:

„Când eram eu tânăr, mergeam câte o sută de oameni la lucru, la tăiat copacii, cu beschiile în spate, că nu erau atunci drujbe şi motoare. Când mergeam să ne facem baracă în pădure, (…) fiecare era cu sacul cu fasole în spate, cu cofiţa cu varză (…) cu sacul cu cartofi, cu făina, cu sarea. Şi, părinte, munceam, eram sănătoşi şi dormeam în barăci, pe cetină, iarna. Nu era nici unul bolnav, toţi eram sănătoşi“. Iar moş Gheorghe continuă istorisirea astfel:

„Dacă cumva am fi auzit de unul că a mâncat de frupt, îl scoteam dintre noi: «Ieşi, măi păgânule! Cine te-a adus aici, satana, ca să ne strici postul?» Şi munceam, părinte, scoteam butucii la ţapină şi la şoflânc şi cu boii şi îi trăgeam la tason. Dar nu existau în tot satul, comună de nouă mii de locuitori, nu ştiu dacă existau cinci-şase care mâncau de frupt, dar pe ascuns, că dacă îi prindeau oamenii îi scoteau din biserică. Acum se întâmplă altfel“.

În cartea menţionată, părintele spunea că postul este de două feluri: duhovnicesc şi trupesc. „Postul duhovnicesc este acesta: să postim şi cu limba, să postim şi cu ochii. Limba să nu vorbească minciuni, nedreptăţi şi cuvinte putrede şi stricăcioase; ochii să nu privească cele spre sminteală; urechea să se înfrâneze de a auzi cântece lumeşti; mâna să postească, să nu iscălească zapise nedrepte sau pâră, sau să altă nedreptate“.

Postul trupesc însemna abţinere de la băut mult şi înfrânare de la mâncăruri de carne, brânză, ouă, lapte, untdelemn, iar cei căsătoriţi trebuie să ducă viaţa curată şi cinstită: „Nu ajută nimic postul trupesc fără cel duhovnicesc. Şi diavolii postesc (…), dar tot diavoli sunt“, predica fostul stareţ al Mănăstirii Sihăstria, de la al cărui deces au trecut 24 de ani. Părintele Cleopa s-a născut la Suliţa, judeţul Botoşani, la 10 aprilie 1912, iar în 1929, intră împreună cu un frate în obştea Schitului Sihăstria, Neamţ.

După 1948, urmărit de Securitate, se retrage şase luni în munţi, fiind apoi numit stareţi. Fiind mereu în vizorul autorităţilor, între 1952-1954 se retrage în Munţii Stănişoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. După doi ani este readus în aşezământ, dar în 1959 se retrage pentru a treia oară în codri, unde va sta peste cinci ani.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Deputatul Leoreanu anunță că au început lucrările de restaurare a casei marelui compozitor Celibidache

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ valoarea proiectului este de 5.643.790 lei și este finanțat de Compania Națională de Investiții ■ după finalizarea restaurării, care are ca termen sfârșitul anului 2023, în acest imobil se va amenja un centru cultural ■

După ani de așteptare, în cea de a doua jumătate a acestei luni, mai exact din data de 16, au demarat  lucrările de reabilitare la Casa Sergiu Celibidache, proiect de conservare, restaurare și protecție a momentului istoric, în valoare de 5.643.790 lei, finanțat de Compania Națională de Investiții. Imobilul monument architectonic este cunoscut în lista celor de acest tip  sub numele de Casa Vornicului Done,  dar romașcanii îl cunosc sub denumirea de Casa Celibidache.

Asta pentru că aici s-a născut celebrul compozitor (1912-1996). Imobilul a fost achiziționat de la moștenitori de către Primăria Roman în anul 2000, cu 100.000 de euro și de atunci a existat o preocupare constantă pentru accesarea de fonduri necesare consolidării. Cum valoarea proiectului era una ridicată, s-a apelat la soluția de transferare a imobilului în administrarea Consiliului Județean, pentru obținerea finanțării de la Compania Națională de Investiții.

Deputatul PNL, Dan Laurențiu Leoreanu, a declarat că reabilitarea Casei Celibidache a fost o prioritate pentru sine, încă din timpul celor două mandate și jumătate pe care le-a avut ca primar. „Am avut o serie de discuții punctuale cu domnul Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Administrației și Lucrărilor Publice, dar și cu doamna Manuela Pătrășcoiu, președintele Companiei Naționale de Investiții.

Discuții erau bazate pe argumente clare venite de la Direcția Județeană pentru Cultură Neamț, iar în acest moment vă pot informa că am reușit să deblocăm acest proiect. Astfel, lucrările de restaurare, consolidare și reabilitare au început. Sper ca executantul care a contractat lucrarea să își facă treaba repede și bine, iar până la finalul anului viitor lucrarea să fie încheiată,  așa cum prevede proiectul”, a declarat parlamentarul Laurențiu Dan Leoreanu.

Lucrările sunt realizate de asocierea de firme Robu Construct SRL (lider de asociere) şi subcontractanţii Build Instal Electric SRL şi Consulting Grup Expert SRL din Moineşti, care au obţinut lucarea în urma licitaţiei pentru proiectul „Conservarea, restaurarea şi protecţia clădirii Casa Celibidache în vederea valorificării patrimoniului cultural“.

Pentru începerea lucrărilor, constructorii au avut nevoie de un aviz special de la Comisia naţională pentru componente artistice, ce funcţionează la Bucureşti și care, prin Direcția Județeană de Cultură Neamț, a aprobat demararea investiției dar cu condiția conservării elementelor artistice existente în cele două saloane cu picturi, asupra cărora se va interveni cu specialiști în restaurare, unii greu de găsit în ultimii ani.

Inițial, valoarea estimată a contractului de restaurare era de 4.427.696 lei, plus TVA. Pentru cheltuielile de proiectare şi asistenţă tehnică a fost prevăzută suma de 190.695 lei, la care se adaugă lucrări pentru reabilitarea efectivă, care au o valoare de 4.150.409 lei, organizare de şantier 73.091 lei, cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste de predare la beneficiar de 10.500 lei.

Tatăl marelui muzician, Demostene Celibidache, era de origine greacă şi a fost ofiţer de cavalerie, iar mama compozitorului era din Roman. Intrat în politică a ajuns prefect al Iaşului. În imobilul achiziţionat de municipalitate a funcţionat ani de zile Şcoala de Muzică, care poartă numele marelui compositor, unitate ulterior mutată în strada Bogdan Dragoș, într-o clădire anexă a școlii gimnaziale, din cauza riscurilor de siguranță pe care le prezenta clădirea.

Citește știrea

Actualitate

Sondaj la Piatra Neamţ – ce părere au pietrenii despre partide şi politicieni

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un sondaj de opinie realizat în perioada septembrie-octombrie, la comanda PNL, în municipiul Piatra Neamţ, arată ce părere au pietrenii despre politicieni şi partidele politice, dar şi despre calitatea vieţii în municipiul Piatra Neamţ.

Astfel, la această întrebare, se remarcă faptul că 30% dintre repondenţi au spus că sunt “mai degrabă mulţumiţi”, în vreme ce cei mai mulţi, 32%, au spus că sunt “nici mulţumiţi, nici nemulţumiţi”.

Conform sondajului, Ionel Arsene, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, e în picaj când vine vorba de imaginea publică, 31% dintre pietrenii intervievaţi spunând că despre el au o părere “foarte proastă”.

Primarul municipiului Piatra Neamţ, Andrei Carabelea, stă mult mai bine, în sensul că 14% dintre cei intrebaţi au spus că au o părere bună despre el, iar 6% chiar foarte bună.

Interesant este că 50% dintre cei intervievaţi au spus că sigur ar merge la vot dacă ar fi alegeri locale săptămâna viitoare, ceea ce ar fi extraordinar, în condiţiile în care prezenţa la vot a fost mereu într-un trend descrescător şi mult sub 50%, în Piatra Neamţ, la ultimele runde de alegeri.

Cât priveşte cu cine ar vota, aici câştigător relaxat e actualul primar, Andrei Carabelea, conform sondajului menţionat acesta adunând undeva la 37% din opţiunile de vot, la distanţă de peste 10 procente faţă de un contracandidat de la PSD, indiferent cine ar fi acesta, prefectul Adrian Niţă sau lidera consilierilor PSD, Florentina Moise.

PNL ar câştiga şi alegerile pentru CL, cu 38%, urmat de PSD, cu 26%, iar, surpriză sau nu, pe locul trei ar fi AUR, cu 13%.

Interesant este şi faptul că, la CJ Neamţ, preşedintele PNL George Lazăr, l-ar devansa pe cel al PSD, Ionel Arsene, diferenţa între cei doi fiind, conform sondajului menţionat, de 39%, faţă de 26%, în favoarea primului.

Citește știrea

Actualitate

Societatea MARSAT, pe primul loc în Topul Național al Firmelor din România

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ la cea de a XXIX-a ediție a manifestării Camerei de Comerț și Industrie a României, firma romașcană s-a situat pe locul I la secțiunea Agricultură ■ la gală au participat 600 de firme cu performanțe în diverse domenii ■

La Romexpo București a avut loc, în seara zilei de 23 noiembrie, Gala de premiere a celor mai bune firme incluse în Topului Național al Firmelor din România (TNF), eveniment ce a ajuns la cea de-a XXIX-a ediție. Camera de Comerț și Industrie a României acordă anual distincții societăților care au performat în anul anterior.

Deschiderea importantei manifestări a fost făcută de Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, care a vorbit în alocuțiunea sa despre greutățile pe care mediul de afaceri românesc le-a avut și le are, după doi ani de pandemie. La acestea s-au adăugat repercusiunile generate de criza economică ce survine războiului din Ucraina și de criza energetică, una de nivel mondial.

Potrivit președintelui CCIR, Mihai Daraban, firmele din România au produs în primele 10 luni ale anului în curs peste 12 miliarde de euro, realizând astfel în jur de 54% din cifra de afaceri la nivel general de țară. Topul Național al Firmelor din anul 2022 a adus în atenția opiniei publice rezultatele și performanțele celor mai importante companii autohtone din șapte domenii de activitate.

Este vorba despre industrie, servicii, comerț, turism, cercetare-dezvoltare și high-tech, agricultură, silvicultură și pescuit, construcții. Camera de Comerț și Industrie a României a trasmis la evenimentul aminitit că un număr de 12.740 de firme au fost incluse în primele 10 poziții, printre acestea numărându-se și compania nemțeană, care, în ciuda greutăților, se menține de ani buni în acest top al performanței.

Pentru a realiza acest top, au fost analizate 802.243 de bilanţuri financiar-contabile ale companiilor active în România, iar departajarea s-a realizat pe baza cifrei de afaceri netă; profitul din exploatare; rata profitului din exploatare; eficienţa utilizării resurselor umane și eficienţa utilizării capitalului angajat. Topul Național al Firmelor 2022 este un clasament realizat de către CCIR și reprezintă un barometru al performanței în afaceri.

La baza acestuia stau indicatori financiari importanți ca: cifră de afaceri, profitul din exploatare, ponderea profitului din cifra de afaceri și numărul de salariați. Cifrele analizate indică un număr de 12.740 de companii care au fost incluse în primele 10 poziții ale TNF 2022. Cifra totală de afaceri a acestor companii a atins suma de 212,14 miliarde de euro, iar profitul din exploatare a însumat 19,56 miliarde de euro. Companiile incluse pe primele 10 poziții ale TNF 2022 oferă un număr de 1.309.440 locuri de muncă.

În 2021, au fost înregistrate tendințe de creștere a tuturor indicatorilor pentru toate domeniile incluse în Top, respectiv pentru numărul de companii aflate  în primele 10 poziții, cifră de afaceri, profit și număr de salariați. Cele mai semnificative domenii, ca pondere după numărul de companii incluse în top 10, sunt: industria (35,2%), serviciile (28%), comerțul (20,9%), agricultura, silvicultura și pescuitul (5%), construcțiile (4,7%), cercetare-dezvoltare și high-tech (3,7%), turismul (2,2%).

Reamintim faptul că, MARSAT SA Roman este lider pe piața agricolă cu cele mai mari și mai performanțe silozuri din Moldova și are că obiect principal de activitate depozitari și producția agricolă în sectorul vegetal, capacitatea totală de depozitare  ridicându-se la 92.000 de tone. Compania dezvoltă afaceri în domeniul comerțului cu cereale, al comerțului cu mașini agricole, al cultivării terenurilor proprii și a celor aflate în arendă.

Citește știrea
Advertisement








Trending