Contactează-ne

Actualitate

Duhovnicul Cleopa, canonizat de BOR

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ fostul stareţ al Mănăstirii Sihăstria a fost propus pentru canonixare ■ el este naşul de călugărie al patriarhului Daniel ■ alături de părintele Cleopa, BOR i-a mai propus să intre în rîndul sfinţilor pe Paisie Olaru şi Dionisie cel orb de la Colciu ■

Fostul stareţ Ilie Cleopa, părintele Paisie Olaru, ambii de la Mănăstirea Sihăstria Neamţ şi Dionisie cel Orb de la schitul Colciu – Athos au fost propuşi spre canonizare. Anunţul a fost făcut recent de mitropolitul Teofan al Moldovei şi Bucovinei, ridicarea acestora în rândul sfinţilor urmând a avea loc peste patru ani, deoarece canoanele Bisericii Ortodoxe Române impun anumite etape de durată, care trebuie parcurse în acest sens.

„Nădăjduim, nu în cel mai scurt timp, că nu ardem etapele, să avem încă trei case memoriale legate de părintele Paisie Olaru, de părintele Ilie Cleopa şi de părintele Dionisie cel orb de la Colciu, trei părinţi care sunt deja propuşi pentru a fi canonizaţi în anul 2025, când se împlinesc 100 de ani de la obţinerea rangului de patriarhie şi cred că 140 de ani de la obţinerea autocefaliei“, a declarat mitropolitul Teofan la Botoşani, zonă din care provin părinţii menţionaţi.

Dintre ei, mai cunoscut pare a fi Ilie Cleopa, care a avut parte de o viaţă tumultoasă, spunându-i-se, datorită harului său, „Duhovnicul Moldovei“. În perioada anilor 1940, a avut de-a face cu dezertorii din armată deveniţi lotri prin Munţi Neamţului, care se dedau la jafuri, atacând aşezămintele de cult, iar în 1987 i-a devenit naş de călugărie lui Daniel, actualul patriarh al României. Fostul mitropolit Bartolomeu Anania spunea despre Cleopa că „a făcut din Sihăstria un Athos al poporului român“, el rămânând celebru cu vorbele cu care îşi întâmpina credincioşii, care veneau să-i ceasră sfat şi povăţuire: „Mânca-v-ar Raiul!“.

Fraţii Baltă, pe numele lor adevărat Nicolae, Dumitru şi Constantin Negrescu, au format o bandă care atenta la bunurile oamenilor înstăriţi din zona Târgu Neamţ şi Bicaz (Valea Muntelui) în perioada anilor 1942-1946. Fraţii Baltă au rămas în memoria oamenilor acestor locuri drept ultimii haiduci din ţinutul Neamţului. Vrând-nevrând, arhimandritul Ilie Cleopa a avut de-a face cu banda fraţilor Negrescu, Mitiţă sau Mitriţă şi Nicolae, zişi Baltă, la care aderaseră şi dezertori, care a început tâlhăriile în zona Neamţului de prin 1936 şi până în 1946, atacând oameni înstăriţi, dar aşezăminte monahale.

În septembrie 1944, sunt jefuite schiturile Sihla şi Sihstria, fiind maltrataţi călugări şi furate haine, încălţăminte şi bani, după cum consemna stareţul Cleopa, într-o declaraţie dată jandarmilor, la acea vreme: „La Sfântul Dimitrie, pe la nouă, a intrat un ofiţer cu caschetă şi pistol automat. Era Mitiţă – Dumitru Baltă. A plecat apoi la stăreţie, cerând să fie ospeţit. Au scotocit prin chilii şi au luat o damigeană plină de rachiu, pe care au băut-o. După ce s-au îmbătat, şeful a cerut să fie toţi împuşcaţi, dar unii s-au opus şi astfel au scăpat creştinii din biserică. Spre dimineaţă au plecat certându-se spre Sihla. În iarna lui 1944-1945, tâlharii ne-au vizitat de mai multe ori şi au luat tot ce era mai bun“.

Părintele Cleopa s-a născut la Suliţa, judeţul Botoşani, la 10 aprilie 1912, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei. A urmat şcoala primară în sat, fiind apoi timp de 3 ani ucenicul lui Paisie Olaru, pustnic, pe atunci, la schitul Cazancea. La sfîrşitul anului 1929, la numai 17 ani, intră împreună cu un frate în obştea Schitului Sihăstria Neamţ, după care a efectuat stagiul militar. În 1945 este numit egumenul schitului, care, în 1947 este ridicat la rang de mănăstire, prilej cu care părintele primeşte treapta de arhimandrit. După 1948, urmărit de Securitate, se retrage şase luni în munţi, fiind apoi numit stareţ al mănăstirii.

Fiind mereu în vizorul organelor de represiune, între 1952-1954 se retrage iar în Munţii Stănişoarei, împreună cu Papacioc. După doi ani este readus în aşezământ, din ordinul patriarhului Justinian, dar în primăvara lui 1959 se retrage pentru a treia oară în codri, unde va sta vreme de cinci ani. Revine la Mănăstirea Sihăstria în toamna anului 1964 ca duhovnic al obştii şi povăţuieşte fără întrerupere atât călugări, cât şi mireni.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Drama familiei Smicală fără sfârşit? “Coșmarul nostru nu s-a terminat”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Camelia Smicală anunţă că este din nou trimisă în judecată ■ motivul e halucinant: şi-ar fi “furat” copiii şi a făcut public cazul ■ Mihai şi Maria vor să fie alături de mama lor şi au spus public în mod repetat acest lucru ■

Drama familiei Cameliei Smicală pare a fi una fără sfârşit. Recent, doctoriţa născută în Piatra Neamţ a anunţat că este din nou trimisă în judecată de autorităţile finlandeze, pe “cauză penală”.

Deşi termenul cel mai potrivit ar fi că este, de mulţi ani, hăituită penal. Motivul este unul halucinant: şi-ar fi furat propri copii. Pe Mihai şi pe Maria, cei care, cu lacrimi în ochi, rugau autorităţile din Finlanda să îi lase alături de mama care astăzi este acuzată că i-ar fi… furat. Şi că ar mai fi făcut şi publică întreaga dramă.

După ani buni de procese şi după ani buni în care Camelia Smicală s-a luptat cu un întreg stat care mima că e preocupat de protecţia copiilor, dar de fapt chinuia nişte copii, încercând să se răzbune pe o mamă care nu renunţa la luptă, se părea că lucrurile au intrat în ordinea normală: Mihai şi Maria erau redaţi familiei, erau lăsaţi, aşa cum au cerut, să fie alături de mama lor, după ce fuseseră ţinuţi, împotriva voinţei lor, în instituţii finlandeze de aşa-zisă protecţie socială, de fapt nişte “lagăre” pentru minori.

“Minunea”, care a fost posibilă după ce mulţi români, dar nu numai, au ieşit în stradă pentru Maria, Mihai şi Camelia, a ţinut doar câteva luni. Prin sentinţă judecătorească, după numeroasele acţiuni de solidarizare cu familia Smicală, copiii au fost reîncredinţaţi mamei de lângă care au fost smulşi atât de brutal. Însă, din păcate, se pare că instituţiile nu renunţă: vor să reînvie coşmarul.

“Se pare că nu au terminat cu noi. Sunt trimisă din nou în judecată (pe cauză penală) pe motiv că aș fi furat copiii în 2019 și că am făcut public cazul . În procesul penal copiii sunt în postura de victime (ale mele), dar copiilor li se refuză dreptul la avocatul ales de ei (le-a fost numit un avocat din oficiu, același care nu le-a apărat drepturile în anul 2015 când au fost agresați de către executorii judecătorești) și li se refuză dreptul de a fi ascultați (în calitate de „victime”, sic) în instanță.

Menționez că am fost deja condamnată de câteva ori pentru faptul că am făcut public cazul, deși drepturile omului prevăd că o persoană nu poate fi condamnată de mai multe ori pentru aceeași faptă.

Dincolo de faptul că nu au absolut nici o probă împotriva mea (pe drept penal, mă refer), nu înțeleg ce urmăresc . Coșmarul nostru nu s-a terminat”, este postarea, recentă, de pe Facebook, a Cameliei Smicală.

Concluzia e una singură: Maria, Mihai şi Camelia au nevoie din nou de sprijinul sufletesc care a făcut posibil să fie din nou împreună. Şi sunt sigur că îl vor primi. În stradă şi oriunde va mai fi nevoie.

Citește știrea

Actualitate

Stimulente financiare pentru nou-născuţi, episodul pe Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ un grup de şapte consilieri locali a depus un proiect de hotărîre de interes social ■ ei propun acordarea din bugetul local a unor indemnizaţii pentru nou-născuţi ■ acestea ar urma să stimuleze natalitatea şi aşa scăzută la Roman ■

Grupul de consilieri PSD, consilierul Pro România Dragoş Barcă şi colegul lor consilierul Dragoş Viorel Moroşanu (PPU-SL) au iniţiat şi depus, luni, 20 septembrie, la Biroul Unic un proiect de hotărîre referitor la acordarea, începînd cu luna noiembrie 2021, a unui stimulent financiar pentru copiii nou-născuţi.

„Ştiut fiind faptul că declinul demografic afectează întreaga Europă, dar cu preponderenţă statele slab dezvoltate, state între care se regăseşte, evident, şi România, politicile publice ar trebui să se axeze pe politici economice, de ocupare a forţei de muncă şi de protejare a familiei. Mă refer aici la adoptarea unor politici publice care să fie un cadru stabil pentru deciziile privind maternitatea şi să contribuie la asigurarea securităţii sociale pentru numărul crescut de mame singure, respectiv să asigure diverse facilităţi în îngrijirea copiilor.

În acest context, chiar dacă la noi, în România, actuala coaliţie de guvernare nu a avut nici voinţa şi nici putinţa de a găsi banii necesari pentru mărirea alocaţiilor copiilor, pentru a se ajunge la un cuantum decent, măcar pe plan local să încercăm să încurajăm şi să stimulăm natalitatea. Fideli ideii de politică bazată pe principii social-democrate, grupul consilierilor locali PSD format din consilierii: George-Alexandru Bălan, Andreea-Alexandra Broască, Ionuţ-Liviu Ciocoiu, Radu-Cătălin Curpăn, Iulia Havrici Tomşa (PSD), alături de Dragoş Viorel Moroşanu PPU-SL, împreună cu George-Dragoş Barcă, Pro România, am înregistrat astăzi la Biroul Unic referatul de aprobare privind acordarea unui stimulent financiar pentru nou-născuţi, însoţit de metodologia privind acordarea acestui stimulent” a precizat liderul consilierilor PSD, George Bălan.

Proiectul presupune acordarea, începînd cu luna noiembrie anul 2021, a unui stimulent financiar pentru copiii nou-născuţi, cuantumul acestuia fiind stabilit după cum urmează: pentru primul născut – 1.000 lei net; pentru al doilea născut – 1.200 lei net; pentru al treilea sau următorii născuţi – 1.500 lei net, cu menţiunea că este necesar a fi îndeplinite obligatoriu o serie de condiţii, stipulate de altfel în documentele elaborate.

Iniţiatorii speră ca propunerea lor legislativă să fie materializată într-un proiect de hotărâre ce se va regăsi pe ordinea de azi a proximei şedinţe ordinare a Consiliului Local Roman, rămînînd la latitudinea şi conştiinţa celor 21 aleşi locali să voteze proiectul sau nu. Aleşii PSD şi ai celorlalte două formaţiuni speră însă ca proiectul lor să obţină sprijinul consilierilor avînd în vederea că majoritatea sînt părinţi, indiferent de înregimentarea lor politică. De spus că un proiect identic a fost votat în CL Piatra Neamţ, dar nu este încă aplicabil pentru că secretarul municipiului reşedinţă de judeţ nu a contrasemnat de legalitate şi se aşteaptă în prezent o decizie a Prefecturii Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Nici 500 de cereri de personal

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în continuare, zona Roman oferă cele mai multe oportunităţi de angajare ■ la polul opus se află Tîrgu Neamţ şi localităţile limitrofe ■

Piaţa muncii nu dă semne de redresare nici în ultima decadă a lunii septembrie, iar angajatorii au raportat la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ un număr total de 485 de job-uri. În continuare, zona Roman oferă cele mai multe oportunităţi de angajare, iar pe piaţă sînt 269 de locuri de muncă vacante.

Descrescător, urmează zona Piatra Neamţ, cu 178 de oportunităţi de angajare, iar la Tîrgu Neamţ pot obţine un contract de muncă doar 38 de persoane. Trebuie spus faptul că personalul de înaltă calificare nu are prea multe oportunităţi, iar în principal se caută ingineri.

Astfel, la Piatra Neamţ se recrutează, dacă s-ar găsi, un proiectant inginer construcţii, mai este de lucru pentru un inginer zootehnist, precum şi un economist sau doi directori de vînzări. În rest, ar fi nevoie de 6 persoane calificate ca şi lăcătuş mecanic, mai este nevoie de 7 lucrători comerciali, se mai recrutează 15 manipulanţi mărfuri, ori 10 montatori pereţi şi plafoane din gips-carton.

Pentru cei care nu au nici un fel de calificare sînt pe piaţă 17 posturi, dar alte 9 posturi sînt pentru operator prelucrare mase plastice, 6 şoferi, 6 sudori sau 8 tîmplari şi 12 zidari. Mai multe relaţii despre cererea de personal din zona reşedinţei de judeţ pot fi obţinute la sediul Agenţiei locale pentru ocuparea forţei de muncă Piatra Neamţ.

La Roman este nevoie de mai mulţi ingineri, între care 4 specializaţi în electrotehnică, un inginer responsabil vînzări, la care se mai adaugă cîte un post pentru un inspector măsură contor gaz natural, un inspector resurse umane sau un inspector specializat în sănătatea şi securitatea în muncă. La polul opus, pentru cei care nu au nici un fel de calificare sînt libere 74 de posturi din care cele mai multe în industria uşoară.

Alte 34 de job-uri sînt pentru cei care pot presta ca şi confecţioneri – asamblori articole textile, dar s-ar mai putea angaja în această săptămînă 4 faianţari şi tot atîţia fierari – betonişti, 8 persoane calificate ca lăcătuş mecanic, 6 manipulanţi mărfuri sau 10 operatori producţie ceramişti. În multe alte calificări sînt mai puţine cereri de personal. La Tîrgu Neamţ este numai un post pentru personal de înaltă calificare şi se caută un inginer constructor. Mai este de lucru pentru bucătari, cameriste, confecţioneri textilişti, gaterişti, muncitori necalificaţi, ospătari sau sudori.

Citește știrea

Trending