Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

DUEL ÎN INSTANÞÃ

Știre publicată în urmă cu

în data de

• ieri a avut loc primul si singurul termen al procesului, desfãsurat la instanta de contencios administrativ, prin care Dan Vasile Constantin a atacat ordinul dat de prefectul Toader Mocanu, privind încetarea mandatului sãu de presedinte al Consiliului Judetean Neamt • pronuntarea se va da astãzi • Dan Vasile Constantin a fost reprezentat de doi avocati ai firmelor lui Antonie Iorgovan, respectiv senatorului Ioan Chelaru • Prefectura a fost apãratã de Valeriu Stoica, fostul ministru al justitiei •

La instanta de contencios administrativ de la Tribunalul Neamt s-a disputat, ieri, primul – si singurul – termen al procesului dintre ex-presedintele Consiliului Judetean Neamt, Dan Vasile Constantin, si prefectul Toader Mocanu. Instanta urmeazã sã se pronunte astãzi în privinta soartei ordinului emis de cãtre reprezentantul Guvernului în teritoriu, privind încetarea mandatului de presedinte al CJ, pe motive de incompatibilitate. Dan Vasile Constantin a fost prezent în salã, fiind însotit de cãtre avocatii Alexandru Ciobanu – reprezentantul firmei cunoscutuluii Antonie Iorgovan si Cristina Flenchea – cel al cabinetului senatorului romascan Ioan Chelaru. În schimb, se poate spune cã prefectul Toader Mocanu a fost apãrat de „artileria grea“, fiind reprezentat de Valeriu Stoica, fost ministru al Justitiei. Procesul a fost programat la orele 8.30, însã pãrtile „beligerante“ au sosit la locul faptei cu un sfert de orã mai devreme.

„Era timpul ca politicul sã înceteze sã se exprime, chiar si la nivel local“ Primul care si-a început pledoaria a fost tînãrul avocat Alexandru Ciobanu, acesta încercînd sã convingã instanta cã unul dintre principalele motive ale emiterii ordinului de prefect a fost amestecul politicului în treburile administrative. „Din pãcate, stiu asta din proprie experientã, contenciosul administrativ, în acest an 2006, se rezumã, în toate tribunalele, la acele litigii referitoare la destituiri din functii publice, din demnitãti publice. Am depus la dosar mai multe sentinte, rãmase si irevocabile, din judetul Vîlcea, din Botosani, Satu Mare si, desigur, din Bucuresti. Cu alte cuvinte, vreau sã spun cã este o practicã acest gen de ordin – chiar îmi exprim, oarecum, regretul, în calitate de cadru didactic, pentru cã predau drept administrativ – si este, dupã opinia mea, inadmisibil ca la aproape doi ani de zile de la alegeri, în loc sã se lase loc administratiei sã îsi facã treaba, politicul intervine din ce în ce mai mult. Era timpul ca politicul sã înceteze sã se exprime, chiar si la nivel local, indiferent cã este vorba despre prefecti, consilieri, presedinti“, a afirmat avocatul Ciobanu. Referindu-se la îndeplinirea conditiilor pentru judecarea cauzei, acesta a adãugat: „În ceea ce priveste conditiile de fond, este deja cunoscut cã noua Lege a Contenciosului a reluat partial Legea din 1990, în sensul cã este necesar un caz bine justificat, a doua conditie fiind necesitatea prevenirii pagubei iminente. Pe de o parte, reclamantul, presedintele CJ, din moment ce a depus reclamatie administrativã si a cerut prefectului sã revoce acest ordin – cazul a devenit, cu alte cuvinte, litigios – este clar cã ne aflãm în fata unui caz bine justificat. De altfel, chiar la o primã vedere, analizînd chiar ordinul prefectului, cît si motivatia care a stat la baza emiterii sale, aspectul strict politic al acestei chestiuni este evident. Nu este un act juridic, în opinia noastrã, este un act inexistent“. El a subliniat cã ordinul se bazeazã pe un text din Legea administratiei publice locale care a fost abrogat si cã nu reprezintã altceva decît „un abuz flagrant, un act fãrã efecte juridice datoritã faptului cã este in extistent, ilegal“. În opinia sa, suspendarea provizorie a actului administrativ este preferabilã plimbãrii prin instantele de judecatã: „Cu sigurantã, cel putin în acest dosar, actul va fi anulat. Desigur, avem primã instantã, recurs, pot apãrea diverse incidente de procedurã, si dosarul se poate lungi si doi ani de zile. Se mai iveste o exceptie, mai merge pe la o curte etc. Am, în acest sens, exemplul de la Botosani – în acelasi tip de spetã, absolut identic, pe caz de incompatibilitate, unde nici în prezent instanta de contencios nu a rezolvat fondul. Si acolo se amînã la infinit, asta este situatia. Dar, în opinia mea, dacã se va anula ordinul, prefectul va trebui sã plãteascã despãgubiri, cheltuieli, daune morale, materiale. Dupã doi ani de zile, dacã acest caz este lãsat si a produs efecte, mai putem, oare, repara ce s-a întîmplat pînã la acea datã, cînd se va pronunta instanta în mod irevocabil?“. Avocatul Ciobanu a demontat acuzele privind incompatibilitatea lui Dan Vasile Constantin, subliniind cã nedepunerea notificãrilor la Oficiul Registrului Comertului reprezintã vina actualului administrator al firmei din care a demisionat acesta si nu poate constitui un temei legal pentru pozitionarea lui Dan Constantin în situatie de incompatibilitate. Avocatul Alexandru Ciobanu a subliniat cã, prin aceastã actiune, sînt apãrate interesele legitime publice si private ale lui Dan Vasile Constantin. „Datã fiind pozitia domnului Dan Constantin, urmãrim sã protejãm atît interesul public, în mod primordial, cît si interesul privat al clientului meu, pentru cã nu este de ici de colo sã fii lãsat pe drumuri, fãrã indemnizatie si sã o iei de la capãt. Legea contenciosului dã si o definitie a ceea ce înseamnã pagubã iminentã – pe de o parte, prejudiciul material viitor, a se vedea problema indemnizatiilor de care vã vorbeam, dar asta nu este atît de important, ca si perturbarea cît se poate de gravã a functionãrii unei autoritãti publice, ori a unui serviciu public. Exact pe aceastã ipotezã ne însurubãm noi: avem de-a face cu o autoritate publicã, Consiliul Judetean, si nu cu un serviciu public, ci cu toate serviciile publice care se aflã în subordinea sau sub tutela acestui consiliu“. În depozitia sa, partea acuzãrii a afirmat cã institutia administrativã judeteanã se aflã în impas, fiind condusã de un vicepresedinte bolnav – desemnat în mod ilegal pentru cã Legea administratiei publice nu dã solutii în cazul demiterii presedintelui CJ – care este supraîncãrcat de sarcini. Pe de altã parte, potrivit aceleiasi surse, organizarea de noi alegeri va fi imposibilã atît timp cît majoritari în CJ sînt cei afectati. „Chiar ne gîndeam, la un moment dat, dacã nu este cazul sã aducem un certificat medical pentru a dovedi faptul cã actuala conducere provizorie a Consiliului este într-o situatie delicatã: acest domn vicepresedinte, din motive obiective nu poate sã suporte toate sarcinile care cad în menirea CJ. Rezolvarea, aparent simplã, este una singurã în acest moment: rezolvarea este organizarea de noi alegeri pentru presedintele de CJ. Dar, problema este alta: cînd vor fi aceste noi alegeri? Trebuie o nouã convocare, o ordine de zi care trebuie si ea aprobatã. În acest CJ, majoritatea nu o detine Alianta, adicã prefectul, cu alte cuvinte, o detine tot tabãra persecutatã. Si atunci, la modul real, pragmatic vorbind, acea sedintã pentru numirea unui nou presedinte nu va putea avea loc. Si atunci ce facem: stãm cu un vicepresedinte pînã la noile alegeri? Eu spun cã nu, eu spun cã este preferabil ca acest ordin flagrant abuziv sã fie suspendat provizoriu“.

„Nu existã nici o dovadã care sã demonstreze tulburarea gravã a activitãtii CJ“ Valeriu Stoica, avocatul prefectului Toader Mocanu, si-a început discursul cu afirmatia: „Singura referire relevantã este la lege si la nivel de dreptate. Orice altã referire la interese politice, la certuri nu are ce cãuta în acest cadru“. El a demontat piesã cu piesã argumentele mai tînãrului sãu coleg de breaslã, folosindu-se de prevederile Legii 161/ 2003 care prevede situatiile de incompatibilitate: „Nu prefectul, ci presa localã a fãcut niste dezvãluiri privind existenta unor functii incompatibile cu calitatea de presedinte de CJ. Asadar, nu prefectul se aflã la originea acestor dezvãluiri. Dimpotrivã, prefectul, ca autoritate publicã localã, nu putea sã ignore ceea ce mass-media a dezvãluit pentru comunitatea localã. Dacã prefectul si-ar fi îngropat capul în nisip si ar fi fãcut abstractie de ceea ce presa a dezvãluit, el ar fi fost culpabil si în fata opiniei publice, si a comunitãtii din judet“. Potrivit avocatului Stoica, actele cu care Dan Vasile Constantin a încercat sã dovedeascã faptul cã nu se aflã în incompatibilitate au fost întocmite „pro causa“, adicã pentru a-i servi în situatia în care se aflã. Avocatul apãrãrii a subliniat cã prefectul s-a supus ordinului imperativ al legii, neavînd libertate de apreciere: „Încetarea mandatului de ales local nu se produce în temeiul Ordinului de Prefect. Ordinul de Prefect constatã numai ce legea prevede“. Cît despre perturbarea activitãtii CJ, Valeriu Stoica i-a „dovedit netemeinicia prin metoda reducerii la absurd“: „Orice înlãturare a conducerii unui serviciu public este de naturã sã îi perturbe activitatea. Asta ar însemna cã niciodatã conducãtorul unei institutii publice nu poate fi înlãturat, pentru cã disparitia lui tulburã. Uneori, s-ar putea ca tocmai prezenta în fruntea unei institutii publice a unui om sã tulbure grav activitatea acesteia. Dar, nu existã nici o dovadã care sã demonstreze tulburarea gravã a activitãtii CJ, care sã fi fost anexatã la dosar. Îndrãznesc sã afirm cã functioneazã, chiar, mai bine“. Avocatul prefectului a declarat cã situatia nu a adus prejudicii de imagine ex-presedintelui Dan Constantin, vorbîndu-se doar despre cele de naturã materialã. În opinia sa, însã, singura prejudiciatã este institutia Consiliului Judetean, asupra legalitãtii exercitãrii mandatului de cãtre Dan Vasile Constantin planînd un mare semn de întrebare. În replicã, avocatul Alexandru Ciobanu a conchis cã Dan Constantin este victima unei rãfuieli politice, subliniind, totodatã, cã si prefectul Toader Mocanu s-a aflat si se aflã în aceeasi situatie de incompatibilitate, deci „cine este fãrã de pãcat sã arunce primul piatra“

Declaratii dupã iesirea din sala de judecatã Dan Vasile Constantin: „Constat cã prefectul nu este în stare sã apere un ordin. Sînt 10 juristi în Prefecturã si au apelat la specialisti din afara institutii. Astfel, am asistat la lectii de drept date de cãtre domnul profesor Stoica“. Valeriu Stoica, fost ministru al justitiei: „Este primul caz de acest gen în care pledez. Cred cã, în luarea deciziei, este vorba doar despre coloana vertebralã a magistratilor, ei trebuie sã aibã curajul sã aplice legea. Cît despre pledoaria colegului meu, consider cã atunci cînd nu ai argumente puternice, încerci sã împingi cauza în afara spatiului juridic si sã creezi alte elemente care, într-un fel, sã îti sponsorizeze pozitia subredã. Aceste procedee care din punct de vedere al retoricii pot avea o justificare, din punct de vedere al artei dreptãtii nu au nici o justificare. Una este retorica, alta este justitia“. FOTO:

Avocati renumiti au pledat la Tribunalul Neamt

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Amplã descindere a mascatilor în Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

• are loc o nouã editie a Festivalului de datini si obiceiuri de iarnã Steaua sus rãsare • asearã a avut loc prima parte, iar disearã va fi a doua •

Centrul pentru Culturã si Arte Carmen Saeculare a dat ieri, 27 decembrie, startul celei de-a XLIX-a editie a Festivalului de Datini si Obiceiuri Steaua sus rãsare, manifestare care se încadreazã în programul Tîrgului de Crãciun la Neamt. Ca în fiecare an, la Piatra Neamt, s-au reunit unele dintre cele mai spectaculoase formatii de datini si obiceiuri din judet si din tarã. Cetele de colindãtori, urãtori si mascati si-au întîmpinat publicul cu frumusetea colindelor, a plugusorului si a sorcovei, dar si cu jocul arhaic al caprei, ursului si cerbului, în acest ceremonial simbolic al vietii si al mortii, în care masca trece granitele si reuneste lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaste. Anul acesta, „spectacolul“ mortii anului vechi si al renasterii celui nou va fi adus pe strãzile din oras si pe scena de la Platoul Curtii Domnesti de formatii venite de peste granitã, din diverse judete si de grupuri nemtene. În prima zi a festivalului au putut fi urmãrite evolutiile formatiilor Cununa Somesanã (Maieru, Bistrita Nãsãud), Ansamblul folcloric aromân Dor (Sarighiol, Tulcea), Alaiul de datini si obiceiuri Farcasa, Izvoarele Borcutului Borca, Alaiul de la Pîncesti, Sumãnarii din Trifesti, Ansamblul Mugurasii Mãrginenilor, alaiurile de datini si obiceiuri din Bãltãtesti, Gîrcina, Timisesti, Urecheni si Ansamblul Floricicã de la munte al Centrului Carmen Saeculare. Ieri, de la ora 16, a avut loc traditionala paradã a formatiilor, care se au strãbãtut parte din oras pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Culturã – Muzeul de Istorie – Hotel Ceahlãu – Teatrul Tineretului. Apoi, pe scena amplasatã pe Platoul Curtii Domnesti a urmat un spectacol extraordinar al mãstilor si al obiceiurilor traditionale din vremea sãrbãtorilor de iarnã. Astãzi, în a doua zi a festivalului, vor putea fi vãzuti Cãiutii de la Mihoreni (Cernãuti, Ucraina), Ansamblul Chiscãrenii si Mostenitorii (Republica Moldova), Ansamblul Cununa Somesanã, Ansamblul Dor, Ansamblul Cerbul de la Helesteni (Iasi), Ursii de la Asãu (Bacãu), Ansamblul de Datini Capra de la Mãlini si Grupul Folcloric Bogdana din Bogdãnesti (ambele din Suceava), Ansamblul de datini si obiceiuri de iarnã din Tudora (Botosani), alaiurile de datini si obiceiuri din Agapia, Roznovenii, Ansamblul Ozana Tîrgu Neamt si Ansamblul Floricicã de la munte. Si astãzi va avea loc o paradã pe acelasi traseu din Piatra Neamt si un spectacol la Curtea Domneascã.

Cîte ceva despre participanti

Ansamblul folcloric aromân de cîntece si dansuri Dor, din Sarighiol de Deal, Tulcea, a fost înfiintat acum 38 de ani si este format din 40 de tineri entuziasti, dansatori, solisti vocali si instrumentisti. Conducãtorul grupului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer si director de scoalã, s-a identificat cu visele si aspiratiile noului colectiv. Personalitãti în domeniu au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artisticã si autenticitatea ansamblului în spectacole sau festivaluri judetene, nationale si internationale. Între 2013 si 2015, ansamblul a sustinut peste 80 spectacole, obtinînd Marele Premiu – Trofeul Regele Brazilor, la Festivalul International de Folclor de la Bistrita-Nãsãud si Marele Premiu la Festivalul Serbãrile Deltei de la Sulina. Originea jocului ursului la Asãu se pierde mult în timp. În anii ’60, Gavrilã Nicodim organizator cunoscut al cetei de ursi, a adus pentru întâia datã bãtaia cu douã ciocãnele la o tobã mai mare, obicei copiat de la niste prieteni din Dãrmãnesti. Bãtaia ritmicã, specificã Asãului, este creatia lui, rãmânând unicã si reprezentativã. Gavrilã Nicodim a strâns pentru prima datã mai multe piei de urs – opt – si a avut ideea jocului ursului pe par, joc mostenit si azi de asãuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcã sã ducã mai departe traditia mostenitã de la tatãl sãu, ajungând sã strângã un numãr impresionant de oameni – 60. Înfiintat în 1971, Ansamblul folcloric Floricicã de la munte, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanti pãstrãtori de culturã traditionalã româneascã. De patru decenii, ansamblul cutreierã Europa, ducînd cu el frumusetea dansurilor, cântecelor si a costumelor populare românesti. În palmares se aflã distinctii obtinute la manifestãri prestigioase din tarã si din Europa: Festivalul International de Folclor de la Reims (Franta), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), festivalurile de la Zavet si Lovec (Bulgaria), Festivalul de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internationalde la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franta), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia), Festivalul Olympus (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Polonezii ne-au surclasat iar. Conduc detasat în topul penalizatilor UE pentru legile justitiei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Presedintele Comisiei Europene a devenit subiect de breaking-news, declansând în premierã un atac dur la adresa Poloniei, propunând aplicarea „solutiei nucleare“ a Tratatului UE la adresa acestei tãri, pentru cã si-a permis sã-si modifice legile justitiei. „Solutia nuclearã“ presupune suspendarea dreptului de vot al Poloniei, în cadrul UE, sansã pe care România n-o va avea curând, oricât de mult si-ar modifica legile justitiei. Câtã sustinere a avut propunerea Comisiei Europene s-a vãzut în reactia imediatã a Consiliului Europei care, în opozitie totalã, a declarat cã „trebuie sã se punã capãt distrugerii reputatiei Poloniei, prin aplicarea vreunei sanctiuni“. La rândul sãu, Guvernul Poloniei a ripostat ferm, atentionând cã orice stat european, ca stat suveran, are dreptul absolut de a-si reforma propriul sistem judiciar. Acest Guvern motiveazã cã în Polonia, nu numai cã justitia a ajuns o „castã“, dar pe deasupra mai este si putred de coruptã. Bineînteles cã Polonia are si ea strãzi, iar la semnalul presedintelui Comisiei Europene aceste strãzi au fost invadate de protestatari gen „# Rezist!“, cu telefoanele aprinse. De remarcat cã scenariul protestelor poloneze este identic cu cel al protestelor românesti, dovedindu-se astfel cã este opera acelorasi artizani, ca si pe meleagurile noastre. Spre deosebire de Guvernul Poloniei, ferm si stabil în reactii, Guvernul României, fiind mai slab de înger, este marcat de complexul Strãzii, cedând acesteia atributul reprezentãrii suveranitãtii tãrii. Strada a preluat si atributele legislativului, fapt salutat în exterior prin cãderi în fund de admiratie.

Suveranitatea României, partidã de ping-pong între „Statul de drept“ si „Statul paralel“, arbitratã de Klaus Iohannis

România, ca stat suveran, are dreptul absolut de a-si reforma propriul sistem judiciar, în jaloanele obligatiilor UE. Toti protestatarii, interni sau externi, reclamã cu surle si trâmbite cã sunt încãlcate obligatiile fatã de UE, fatã de independenta justitiei si fatã de lupta anticoruptie, fãrã a reusi vreunul dintre acestia sã articuleze, cu subiect si predicat, care sunt obligatiile încãlcate. Constatãm cu stupoare cã, atât Bruxelles-ul, cât si cercurile vocale românesti nu au avut nici o reactie în 2004, când Guvernul Nãstase a modificat prin „asumarea rãspunderii“ legile justitiei. Aceeasi lipsã de reactie s-a manifestat si în 2005, când Guvernul Boc, prin ministrul Monica Macovei, a mutilat legile justitiei, tot prin „asumarea rãspunderii“. Mutilarea a fost sesizatã de Curtea Constitutionalã, care a declarat circa 100 dintre articole neconstitutionale. Din 2005 si pânã astãzi, pe solutiile izvorâte din aceste prevederi neconstitutionale, sumedenie de dosare penale au fost deschise si finalizate prin erori judiciare. Suficiente destine au fost schilodite iremediabil si nici aceasta nu a reusit sã socheze Bruxelles-ul sau Strada. Erorile judiciare nu au socat nici pe artizanii „Statului paralel“, care sã-i facã sã dea ordin pe unitate „facilitatorilor“ ca sã declanseze proteste pentru derapajele justitiei. Dinpotrivã, acesti „facilitatori“ asigurã acum declansarea „protestelor spontane“ zilnice, cu tot tacâmul, pentru ca maleficele legi ale justitiei sã nu fie modificate nici cu o virgulã. Protestatarii sunt asigurati cã pentru „erorile judiciare“ România nu va fi sanctionatã cu „solutia nuclearã“. Poate doar sã fim sanctionati cu genunchii pe coji de nuci, pentru aceste erori si derapaje ale justitiei. Prins între decizia Comisiei Europene si reactia Consiliului Europei, drãgutul nostru presedinte Klaus Iohannis se pomeneste cântând în struna Comisiei, înainte de a apuca sã citeascã legile justitiei, pe care Parlamentul i le-a trimis spre promulgare. Întrebat dacã România ar avea soarta Poloniei privind legile justitiei, presedintele, sigur pe el, s-a trezit declarând cã „Existã un risc evident“. Evidentã pe care presedintele nu vrea s-o declasifice. Dacã domnul presedinte ar fi avut minima curiozitate obligatorie sã-si consulte cel mai umil consilier, ar fi aflat cã în cazul în care Polonia ar fi avut acum noile noastre legi, Bruxelles-ul nu ar mai fi amenintat-o cu sanctiuni. Este incalificabilã superficialitatea cu care presedintele se pozitioneazã în spatiul public, în legãturã cu niste legi asupra cãrora încã nu s-a pronuntat nici mãcar Curtea Constitutionalã.

Noile legi ale Justitiei, inclusiv Codurile, au sansa sã fie cele mai bune din ultimii 15 ani ale statului de drept.

Spre deosebire de legile anterioare, noile legi beneficiazã de circumstante favorizante. Fiind promovate în Parlament ca proiecte de legi si nu ca ordonante, acestea au fost supuse obligatoriu unor dezbateri, au putut fi amendate, nu vor putea intra spre promulgare decât dupã trecerea printre furcile caudine ale Curtii Constitutionale si dupã o nouã dezbatere în Parlament pentru a fi puse în acord, vor putea fi trimise spre promulgare cãtre presedinte. Dar pânã acum se dovedeste cã de circumstante favorizante nu au putut beneficia legile justitiei din 2004 si 2005. Curtea Constitutionalã a fost implicatã deja în a peria si a elimina toate „îngrijorãrile“ unora sau a altora din aceste legi. În plus, i se oferã lui Klaus Iohannis sansa sã promulge un pachet de legi pentru care nu va avea motive sã mai fie îngrijorat sau sã transfere „Strãzii“ aceste îngrijorãri. Se poate aprecia cã pânã la intrarea în vigoare legile respective trec prin nenumãrate filtre, aceasta fiind calea fireascã. În atari situatii, orice contestare vehementã a noilor legi nu poate fi catalogatã decât ca expresie a negãrii statului de drept.

Delirul lui Raret Bogdan, de la Realitatea TV, este mãsura negãrii statului de drept

Numitorul comun al tuturor contestatiilor vehemente vizeazã legile justitiei, pentru ca acestea sã nu fie modificate, pânã când Liviu Dragnea nu va fi condamnat pe stil vechi. S-a dovedit cã „Strada“ nu cunoaste alt motiv pentru proteste. Protestatarii îsi orienteazã argumentele si dupã cum bate vântul din directia magistratilor, a televiziunilor si a presei, dar sunt ghidati în actiunile lor „spontane“ de cãtre armatele de „facilitatori“, mercenari ai „Statului paralel“. Televiziunile sunt împãrtite pro si contra Partidului Social Democrat, devenit din decembrie 2016 tinta unicã în perspectiva alegerilor din 2019. În orice protest moderatia în ton si atitudine este de preferat, dar stridenta si delirul se dovedeste cã apartin funciar adversarilor traditionali ai Partidului Social Democrat. La limita superioarã a delirului se situeazã jurnalistul Rares Bogdan si locotenentii acestuia, de la Realitatea TV. În ultimele zile, din putul gândirii acestui lider al opiniilor contondente au fost aruncate în spatiul public mai multe mesaje, greu de circumscris în normalitate. Dupã mintea acestuia, lupta politicã trebuie dusã în stradã, unde fasciilor nu le-a rãmas decât o singurã sansã, sã atace si sã ocupe Parlamentul, sã-i arunce pe parlamentari peste gard, sã-i urmãreascã pânã acasã, pentru aplicare de corectii lor si familiilor acestora, spre vesnicã tinere de minte. Desi recunoaste cã „stânga româneascã având toate datele problemei, putere formal legitimã, deci control asupra legiferãrii si lideri care pot bate cu pumnul în masã“, aceasta ar putea obtine „mântuirea politicã“ militând pentru instalarea monarhiei în România.

Viziunea individului izvorãste din noaptea mintii

Delirul continuã cu convingerea acestuia cã trecerea la monarhie, nu numai cã ar avea valenta unor restartãri ale societãtii, dar, în sfârsit, „ar da câstig de cauzã prizonierilor frustrãrii“ de a convietui într-un regim republican. Putul gândirii este abisul în care Rares Bogdan a descoperit cã „singura carte câstigãtoare a unei tãri (sub monarhie) este sinele colectiv“. Dupã autorul unei astfel de asertiuni, cele 17 natiuni republicane din cadrul UE sunt realmente de deplâns „sinele colectiv“ regãsindu-se doar în cadrul celor sapte monarhii care mai existã în Europa. Realizând cã îndemnând stânga spre monarhie vorbeste la lunã, Bogdan Rares conchide cu nãduf cã „uite de asta suntem la coada vacii si riscãm sã ne uitãm la ea în fund tot restul zilelor noastre, cã ne lamentãm si ne este lene“. Aceastã cugetare briliantã ar trebui tradusã în limbile de circulatie si transmisã spre iluminare celorlalte 16 republici europene, în compania cãrora România tot stã la coada vacii. Sãmânta mesajului lui Rares Bogdan nu a cãzut pe teren sterp. A încoltit în mintea fertilã a unui rãtãcit prin PSD, presedintele executiv Nicolae Bãdãlãu, care vrea sã fie pãrtas, alãturi de Liviu Dragnea, la opera de constructie a unei Case Regale în România. Se dovedeste astfel cã Rares Bogdan are prozeliti în PSD. Salut pozitia fermã a premierului Mihai Tudose, care se declarã republican, fãrã a avea vreun complex. Este în logica lucrurilor ca la conducerea PSD-ului sã fie republicani convinsi, nu monarhisti de conjuncturã.

Citește știrea

Trending