Contactează-ne

Actualitate

Drumul strategic al Regelui Carol I în Munţii Stânişoarei

Știre publicată în urmă cu

în data de

n DJ 209B uneşte judeţele Neamţ şi Suceava, de la Borca la Mălini n străbate o zonă de o frumuseţe neasemuită cu păduri şi pajişti alpine n i se mai spune Drumul Talienilor sau Drumul Vitoriei Lipan n

Regele Carol I, care s-a dovedit a fi total dedicat, cu vorba şi cu
fapta, ţării de adopţie prin conjunctura vremurilor, a fost cel care a
înţeles rolul strategic al Munţilor Stânişoarei pentru „tânăra“
Românie.

Că avea să fie aşa, referindu-ne la rolul strategic, o demonstrează
luptele grele date în zonă spre sfârşitul celui de-al Doilea Război
Mondial, poziţia fiind straşnic apărată de trupele germane şi ungare,
aflate în retragere spre Ardeal, în încleştarea cu cele române şi
ruse.

Revenind la Regele Carol I, acesta a decis construirea unui drum
prin munţi, între comuna Borca, judeţul Neamţ şi Mălini (localitatea
unde s-a născut Nicolae Labiş), judeţul Suceava, în primul rând din
considerente militare, pentru a face legătura între valea Moldovei şi
valea Bistriţei şi în al doilea rând comercial. Realizarea lui a durat
12 ani, între 1902 şi 1014, „drumarii“ fiind italieni, de unde şi
denumirea de Drumul Talienilor, după cum i-au zis localnicii. Acum,
pe hărţile rutiere el figurează ca fiind DJ 209B şi i se mai spune
Drumul Vitoriei Lipan, femeia din Tarcăul Neamţului şi eroina din
„Baltagul“ lui Mihail Sadoveanu găsindu-şi soţul ucis într-o prăpastie
de pe marginea lui.

Calea de acces între cele două judeţe se afla pe Domeniile
Coroanei României, instituţie care asigura fondurile necesare Casei
Regale, la mică distanţă de Transilvania, adică de frontiera cu
Imperiul Austro-ungar. Proiectarea viitorului drum a fost făcută de
către specialişti austrieci, iar construcţia efectivă a aparţinut
meşterilor italieni, dar a fost folosită şi mână de lucru din localităţile
zonei.

„În raport cu tehnologia de la vremea respectivă lucrările de
artă rutiere au fost realizate foarte bine din punct de vedere tehnic,
astfel că podurile metalice sunt un etalon în ceea ce priveşte o
lucrare de calitate“, precizează Wikipedia. Lungimea drumului este
este de aproximativ 55 de kilometri, 33 fiind pe teritoriul judeţului
Suceava şi 23 pe cel al judeţului Neamţ, iar cel mai înalt punct este
în Pasul Stânişoara, la o altidudine de 1.235 de metri, unde
cumpăna apelor (linia de demarcare a două bazine hidrografice),
separă cele două judeţe. Este locul unde trecătorilor sau turiştilor li
se oferă o perspectivă neasemuit de frumoasă. „Lucrările de artă
rutiere, bine conservate şi în bună stare de funcţionare şi astăzi pe
teritoriul judeţului Suceava, includ poduri metalice de traversare a
pârâului Suha din grinzi cu zăbrele şi calea sus, precum şi podeţe
în boltă din zidărie de moloane de piatră. Pe partea care aparţine de
judeţul Neamţ sunt cinci poduri, atât acestea cât şi zidurile de sprijin
fiind construite din piatră de munte, cioplită şi bătută cu ciocanul“,
descrie drumul Grigore Pisea, în „Geografia fizică a României“,
Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Fundatiei România de Mâine, 2006.

După terminarea lucrărilor, drumarii italieni au construit în Pasul
Stânişoara o cruce mare din piatră, cu dimensiunea de 16/18 metri,
pentru a dăinui şi a aduce aminte cine a lucrat la edificarea
drumului dorit de Carol I, o parte dintre însemnele sculptate pe
edificiu fiind inspirate din însemnele regale române. După decizia
României de la 23 august 1944, când a fost ruptă alinţa cu Axa,
zona montană a şoselei a fost teatrul unor lupte înverşunate între
beligeranţii conflagraţiei mondiale. Din Pasul Stânişoara, unde
fuseseră construite fortificaţii şi cazemate, trupele germane au
executat tiruri de artilerie la mulţi kilometri depărtare, până la
aliniamentul văii Moldovei. În timpul confruntărilor, Crucea Talienilor
a fost distrusă de bombardamente, iar cazematele au fost aruncate
în aer, după ce soldaţii germani şi ungari au fost nevoiţi să se
retragă spre Ardeal.

Din monumentul „talienilor“ au mai rămas doar
treptele de piatră pe care se urca spre soclul crucii, ulterior fiind
montată alta, de metal, fiind construită şi o troiţă. În amintirea
soldaţilor din Regimentele 3 Grăniceri, 6 Grăniceri şi a Companiei a
11-a conduse de căpitanul Vasile Teodoreanu ucişi în luptele
pentru cucerirea zonei strategice din Pasul Stânişoarei la poalele
muntelui a fost construit alt monument, o veche cruce din piatră
marcând poiana în care şi-au pierdut viaţa câteva sute de ostaşi.
Drumul talienilor a fost puţin folosit pentru a face legătura dintre
cele două judeţe din cauza stării proaste, mai circulat fiind pe
perioada sezonului cald, în scop turistic. Dar, zona este de un
mirific aparte, cei sosiţi aici putând stăbate traseul făcut de Vitoria
Lipan în căutarea soţului. În prezent, cea mai mare parte a drumului
din judeţul Suceava este asfaltată, dar ample lucrări de reabilitare
au început şi pe sectorul din Neamţ. Valoarea lucrărilor este de 65
milioane de lei.

Actualitate

Zimbrii liberi îşi măresc arealul

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n eliberarea legendarelor animale în mediul natural a început acum opt ani n de atunci zimbrii şi-au mărit teritoriul la cîteva zeci de mii de hectare n recent, doi masculi au fost observaţi la Bodeşti şi în zona Topoliţa - Boiştea n

Să te întâlneşti cu un zimbru prin păduri era ceva de domeniul
irealului în urmă cu câţiva ani, ei putând fi văzuţi doar la Rezervaţia
„Dragoş Vodă“ de la Parcul Natural Vânători Neamţ, dar acest lucru
a devenit certitudine acum.

Asta graţie unui proiect unic în ţară pus
la cale de administraţia parcului menţionat, o structură a Romsilva,
care viza reintroducerea zimbrului în mediul natural, prima eliberare
în pădurile din Neamţ având loc în anul 2012. De atunci, în fiecare
an au avut loc puneri în libertate succesive, proiectul este o reuşită
de necontestat, exemplarele s-au adaptat veţii în sălbăticie, se
înmulţesc, iar acum „stăpânesc“ un areal de circa 50.000 de
hectare.

Şi după ultimele „întâlniri“ ale omului cu maiestoasele
sălbăticiuni, care au fost imortalizate foto, zona pe unde hălăduie se
măreşte de la an la an, depăşind demult graniţele Parcului Natural
Vânători Neamţ. Şi ce poate fi mai neaşteptat când lângă tine
sesizezi prezenţa legendarului animal de pe stema Moldovei, sau
când îl observi prin grădina unde vreun gospodar şi-a dus vaca la
păscut. Iar două astfel de întâmplări s-au petrecut zilele trecute.

Un
mascul a fost văzut, se pare că pe 21 septembrie, în comuna
Bodeşti, în punctul numit „Capul dealului“, la doar 15 kilometri de
municipiul Piatra Neamţ, cei care l-au fotografiat spunând că este
prima dată când ajunge în zona localităţii. După cum spuneam,
zimbrii, de când a început eliberarea lor, în 2012, şi-au extins
arealul, ajungând şi în alte colţuri ale judeţului Neamţ, până pe la
Hangu, la poalele Ceahlăului, dar niciodată aşa de aproape de o
aglomerare urbană. Iar zilele trecute, tot un mascul a fost „depistat“
într-o zonă dintre satele Topoliţa, comuna Grumăzeşti şi Boiştea,
comuna Petricani, exemplarul fiind fotografiat în grădina unui
sătean, aproape de un lan de porumb, trecând domol pe lângă
bovina pe care omul o scosese la păşunat.

Este foarte posibil ca
zimbrul în cauză să fie unul şi acelaşi cu cel întâlnit la Bodeşti,
deoarece, luând-o peste dealuri, se ajunge în cele două sate
menţionate, Topoliţa şi Boiştea. Astfel de episoade nu sunt o
raritate, anii trecuţi fiind consemnate şi altele, oamenii dând nas în
nas cu exemplare solitare sau turme în diverse localităţi, pe
drumurile forestiere sau chiar pe unele mai circulate, fiind şi unele
incidente.

Zimbru alungat cu jandarmii

„Masculii sunt solitari, în timp ce femelele de zimbru în libertate
trăiesc în turme, alături de pui, până când aceştia ating maturitatea“,
explică Sebastian Cătănoiu, directorul
Parcului Natural Vânători Neamţ, „comportamentul“ masculilor, pe
care-i găseşti unde nu te aştepţi. Acum doi ani, iarna, localnicii din
Văratec, comuna Agapia, au fost vizitaţi de un zimbru, care-şi
făcuseră un obicei în a se înfrupta din căpiţele de fân aflate în
livezile de la marginea pădurii. Deranjaţi, sătenii au sunat la 112 şi
împreună cu jandarmi şi lucrători de la Ocolul Silvic Târgu Neamţ, l-
au alungat făcând gălăgie pe masculul rebel.

„Masculii trăiesc izolaţi
de turmă, e un comportament normal să-şi caute hrană mai ales în
această perioadă de ger. A venit ca la masa pusă, cum se spune şi,
odată ce s-a dedulcit, a tot revenit, putem spune că acum e
recidivist“, afirma inginerul Sebastian Cătănoiu. O întâmplare
similară a avut loc şi la Hangu, comună aflată pe malul lacului de
acumulare de la Bicaz, departe de locul unde zimbrii sunt eliberaţi.
În astfel de situaţii, cei „prejudiciaţi“ sunt despăgubiţi, fiind
constituite comisii care stabilesc cuantumul.

Pentru a preîntâmpina
astfel de incidente, ocoalele silvice pun furaje în păduri, altă soluţie
fiind ademenirea zimbrilor cu fructe şi legume în zone izolate din
pădure, pentru a nu mai pofti la fânul oamenilor. Asta pentru că,
toamna, animalele au nevoie de un supliment nutritiv şi atunci, din
instinct, coboară spre livezi, îndeosebi masculii. „Ocolul Silvic a pus
la dispoziţie destule furaje în pădure, dar probabil că zimbrul are
reflexul că găseşte hrana mai uşor în sat.

E supărător pentru
oameni, nu e deloc confortabil să-l întâlneşti pe uliţă, sau să-ţi intre
prin curţi“, mai comenta pe marginea subiectului directorul
Cătănoiu.

Pe 22 martie 2012, se consemna un eveniment în
premieră pentru România. După ani de muncă, începea cea mai
importantă etapă a proiectului de punere în libertate a zimbrului. La
acea dată, un grup de cinci exemplare, trei masculi şi două femele,
pleca în sălbăticie, dându-i-se drumul în codrii Neamţului. Acum,
turma a ajuns la aproximativ 50 de exemplare.

Citește știrea

Actualitate

Bugetarii, lefuri la vedere

Știre publicată în urmă cu

în data de

n instituţiile cu personal plătit din fonduri publice trebuie să afişeze salariile lucrătorilor n data limită a fost 30 septembrie n nerespectarea atrage amenzi de pînă 10.000 de lei n

Instituţiile publice trebuie să afişese la sediul şi pe pagina de
internet salariile bugetarilor, de două ori pe an, la final de martie şi
la final de septembrie. Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ
atragea atenţia asupra faptului că nerespectarea acestei obligaţii
poate atrage amenzi de pînă la 10.000 de lei, pentru neasigurarea
transparenţei salariale.

Potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr.
153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
toate autorităţile şi instituţiile publice vor publica la sediul propriu şi
pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie şi 30
septembrie ale fiecarui an şi vor menţine publicată o lista a tuturor
funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în
categoria personalului plătit din fonduri publice.

Lista trebuie să
cuprindă următoarele elemente: salariul de bază, solda funcţiei de
bază/salariul funcţiei de bază, indemnizaţia de încadrare sau
indemnizaţia lunară, după caz; tipul, baza de calcul, cota
procentuală, valoarea brută a sporurilor, compensaţiilor,
adaosurilor, primelor şi premiilor eligibile pentru fiecare funcţie,
precum şi baza legală a acordării acestora; valoarea anuală a
voucherelor de vacanţă care urmează să fie acordate pentru o
perioadă lucrată de un an, precum şi baza legală a acordării
acestora; valoarea anuală a indemnizaţiei de hrană care urmează
să fie acordată pentru o perioadă lucrată de un an, precum şi baza
legală a acordării acesteia; orice alte drepturi în bani şi/sau în
natură, dacă este cazul, precum şi baza legală a acordării acestora;
orice informaţii cu privire la posibile limitări ale venitului salarial,
precum şi baza legală a acestora.

„Verificarea respectării acestei
obligaţii intră în competenţa Inspecţiei Muncii. Nerespectarea
prevederilor legale menţionate anterior atrage răspunderea
contravenţională a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în
cauză şi se sancţionează cu amendă între 5.000 lei şi 10.000 lei“,
conform unui comunicat al Inspectoratului Teritorial de Muncă
Neamţ.

Publicarea veniturilor unor diverşi funcţionari, de rang mai
mare sau mai mic, a fost în anii de după 1990 un subiect care a
suscitat interes pentru publicul larg. Nu acelaşi lucru se poate
spune despre cei vizaţi de normele care-i obligau să-şi facă publică
„agoniseala“, în unele situaţii fiind demarate anchete pentru a stabili
dacă averile erau sau nu ilicite.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Piaţa muncii, tot anemică

Știre publicată în urmă cu

în data de

n firmele nemţene au anunţat că au disponibile în această săptămînă doar 351 de slujbe

Nimic spectaculos pe pieţa muncii din Neamţ la finalul lunii
septembrie 2020, criza sanitară generată de epidemia de
coronavirus repercutându-se şi în activitatea societăţilor. Aşa se
face că mediul privat din judeţ a anunţat că are disponibile doar 351
de locuri de muncă pentru cei care-s în căutarea unei slujbe sau vor
s-o schimbe pe actuala.

Afaceriştii din Piatra Neamţş şi din
localităţile limitrofe au nevoie de 116 noi salariaţi. Persoanele fără
nici o calificare au la dispoziţie oferte din domeniul silvic, pentru a
presta diverse activităţi. Mai sînt locuri de muncă pentru vînzători,
barmani, asistent medical, şofer, sudor sau tîmplar universal.

În
judeţ, cele mai multe cereri pentru un serviciu sînt în Roam şi
localităţile din apropiere, fiind oferite 150 de locuri, în domenii
diverse. Cea mai generoasă ofertă vine din sectorul industriei
textile, slujbe mai fiind şi în domeniul electric sau comerţ. Pentru
cei care nu au nici o calificare, o firmă care are ca obiect de
activitate producţia de piese din ceramică şi obiecte sanitare din
porţelan angajează 25 de persoane, iar o firmă de construcţii are
nevoie de zece oameni. În zona Tîrgu Neamţ, din cele 85 de joburi,
cele mai multe sunt pentru meseriile de infirmiera, asistent medical,
barman, drujbist, dulgher, frezor şi vulcanizator.

Alte oferte sînt
pentru muncitori constructorii. Mai multe detalii despre angajatori şi
condiţii pot fi aflate de la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de
Muncă Neamţ.

Citește știrea

Trending