Contactează-ne

Actualitate

Drumul strategic al Regelui Carol I în Munţii Stânişoarei

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ DJ 209B uneşte judeţele Neamţ şi Suceava, de la Borca la Mălini ■ străbate o zonă de o frumuseţe neasemuită cu păduri şi pajişti alpine ■ i se mai spune Drumul Talienilor sau Drumul Vitoriei Lipan ■

Regele Carol I, care s-a dovedit a fi total dedicat, cu vorba şi cu fapta, ţării de adopţie prin conjunctura vremurilor, a fost cel care a înţeles rolul strategic al Munţilor Stânişoarei pentru „tânăra“ Românie.

Că avea să fie aşa, referindu-ne la rolul strategic, o demonstrează luptele grele date în zonă spre sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, poziţia fiind straşnic apărată de trupele germane şi ungare, aflate în retragere spre Ardeal, în încleştarea cu cele române şi ruse.

Revenind la Regele Carol I, acesta a decis construirea unui drum prin munţi, între comuna Borca, judeţul Neamţ şi Mălini (localitatea unde s-a născut Nicolae Labiş), judeţul Suceava, în primul rând din considerente militare, pentru a face legătura între valea Moldovei şi valea Bistriţei şi în al doilea rând comercial. Realizarea lui a durat 12 ani, între 1902 şi 1014, „drumarii“ fiind italieni, de unde şi denumirea de Drumul Talienilor, după cum i-au zis localnicii. Acum, pe hărţile rutiere el figurează ca fiind DJ 209B şi i se mai spune Drumul Vitoriei Lipan, femeia din Tarcăul Neamţului şi eroina din „Baltagul“ lui Mihail Sadoveanu găsindu-şi soţul ucis într-o prăpastie de pe marginea lui.

Calea de acces între cele două judeţe se afla pe Domeniile Coroanei României, instituţie care asigura fondurile necesare Casei Regale, la mică distanţă de Transilvania, adică de frontiera cu Imperiul Austro-ungar. Proiectarea viitorului drum a fost făcută de către specialişti austrieci, iar construcţia efectivă a aparţinut meşterilor italieni, dar a fost folosită şi mână de lucru din localităţile zonei.

„În raport cu tehnologia de la vremea respectivă lucrările de artă rutiere au fost realizate foarte bine din punct de vedere tehnic, astfel că podurile metalice sunt un etalon în ceea ce priveşte o lucrare de calitate“, precizează Wikipedia. Lungimea drumului este este de aproximativ 55 de kilometri, 33 fiind pe teritoriul judeţului Suceava şi 23 pe cel al judeţului Neamţ, iar cel mai înalt punct este în Pasul Stânişoara, la o altidudine de 1.235 de metri, unde cumpăna apelor (linia de demarcare a două bazine hidrografice), separă cele două judeţe. Este locul unde trecătorilor sau turiştilor li se oferă o perspectivă neasemuit de frumoasă. „Lucrările de artă rutiere, bine conservate şi în bună stare de funcţionare şi astăzi pe teritoriul judeţului Suceava, includ poduri metalice de traversare a pârâului Suha din grinzi cu zăbrele şi calea sus, precum şi podeţe în boltă din zidărie de moloane de piatră. Pe partea care aparţine de judeţul Neamţ sunt cinci poduri, atât acestea cât şi zidurile de sprijin fiind construite din piatră de munte, cioplită şi bătută cu ciocanul“, descrie drumul Grigore Pisea, în „Geografia fizică a României“, Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Fundatiei România de Mâine, 2006.

După terminarea lucrărilor, drumarii italieni au construit în Pasul Stânişoara o cruce mare din piatră, cu dimensiunea de 16/18 metri, pentru a dăinui şi a aduce aminte cine a lucrat la edificarea drumului dorit de Carol I, o parte dintre însemnele sculptate pe edificiu fiind inspirate din însemnele regale române. După decizia României de la 23 august 1944, când a fost ruptă alinţa cu Axa, zona montană a şoselei a fost teatrul unor lupte înverşunate între beligeranţii conflagraţiei mondiale. Din Pasul Stânişoara, unde fuseseră construite fortificaţii şi cazemate, trupele germane au executat tiruri de artilerie la mulţi kilometri depărtare, până la aliniamentul văii Moldovei. În timpul confruntărilor, Crucea Talienilor a fost distrusă de bombardamente, iar cazematele au fost aruncate în aer, după ce soldaţii germani şi ungari au fost nevoiţi să se retragă spre Ardeal.

Din monumentul „talienilor“ au mai rămas doar treptele de piatră pe care se urca spre soclul crucii, ulterior fiind montată alta, de metal, fiind construită şi o troiţă. În amintirea soldaţilor din Regimentele 3 Grăniceri, 6 Grăniceri şi a Companiei a 11-a conduse de căpitanul Vasile Teodoreanu ucişi în luptele pentru cucerirea zonei strategice din Pasul Stânişoarei la poalele muntelui a fost construit alt monument, o veche cruce din piatră marcând poiana în care şi-au pierdut viaţa câteva sute de ostaşi. Drumul talienilor a fost puţin folosit pentru a face legătura dintre cele două judeţe din cauza stării proaste, mai circulat fiind pe perioada sezonului cald, în scop turistic. Dar, zona este de un mirific aparte, cei sosiţi aici putând stăbate traseul făcut de Vitoria Lipan în căutarea soţului. În prezent, cea mai mare parte a drumului din judeţul Suceava este asfaltată, dar ample lucrări de reabilitare au început şi pe sectorul din Neamţ. Valoarea lucrărilor este de 65 milioane de lei.

Actualitate

Tentativă de omor la nuntă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ fapta a avut loc în aprilie 2018, la Poienari ■ victima a suferit leziuni vindecabile în 65 - 75 de zile de îngrijiri medicale, ce i-au pus viaţa în pericol ■ partea vătămată cere de la agresor 50.000 de lei ■

Petrecerea a doi tineri care şi-au legat destinele în urmă cu ceva vreme era să se lase cu moarte de om. S-a întîmplat în localitatea Poienari, în luna aprilie a anului 2018, cînd socrul mic a fost bătut atît de rău încît a suferit leziuni ce au necesitat un număr de 65 – 75 de zile de îngrijiri medicale.

În plus, prin natura şi gravitatea lor, i-au pus victimei viaţa în primejdie. Procurorii din cadrul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ au finalizat urmărirea penală şi au dispus trimiterea în judecată a lui Ionuţ Daniel Bădărău, în vîrstă de 25 de ani, din localitatea Bozieni, acesta fiind acuzat de săvîrşirea infracţiunii de tentativă de omor. Conform actelor de urmărire penală, fapta a avut loc la nunta fiicei viitoarei victime. Petrecerea a fost organizată la locuinţa socrului mic, unde au fost invitate mai multe persoane, printre care se afla şi viitorul acuzat.

Spre miezul nopţii, gazda ar fi vrut să încheie petrecerea şi să se retragă la culcare, astfel încît a intenţionat să întrerupă nunta. Nu toţi nuntaşii au fost de acord, cel mai supărat fiind inculpatul, care ar fi dorit să se mai distreze. Cu toate acestea, socrul mic nu l-a ascultat şi i-a poftit pe musafiri să-şi vadă de drum. În aceste condiţii şi posibil din cauza alcoolului consumat, între victimă şi agresor a izbucnit o altercaţie, iar în urma unor discuţii violente, inculpatul ar fi lovit partea vătămată cu pumnul în plină figură.

Luat prin surprindere, bărbatul s-a dezechilibrat, nu s-a mai putut redresa şi a căzut cu capul de pavajul din curte. Chiar dacă victima era la pămînt, agresorul nu şi-a putut stăpîni nervii şi a continuat să-l lovească pe bărbat cu pumnii, dar şi cu picioarele, în zona capului şi toracelui. Cînd cei prezenţi la faţa locului i-au despărţit pe cei doi, victima suferise deja leziuni grave.

A fost solicitat ajutorul ambulanţei care a transportat rănitul la spital, pentru îngrijiri medicale de specialitate. Partea vătămată a suferit mai multe traumatisme craniene, ulterior medicii legişti stabilind că prin intensitatea loviturilor i-a fost pusă viaţa în pericol. La finele urmării penale partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penale şi cere de la agresor suma de 50.000 de lei, cu titlu de daune morale şi materiale.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ unde timp de cel mult două luni va fi în procedură de Cameră preliminară. La finele acestei etape, procesul intră în linie dreaptă, şi urmează administrări de probe şi audieri de martori, în vederea stabilirii vinovăţiei, sau nevinovăţiei inculpatului. Rămîne de văzut ce vor stabili judecătorii la finele deliberărilor.

Citește știrea

Actualitate

Unde-i lege, nu-s norme de aplicare. Chiar şi la gunoi

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ singura staţie de compost, cea de la Piatra Neamţ, este depăşită tehnic ■ nu face faţă prelucrării decît a gunoiului menajer din capitala judeţului şi cîteva comune limitrofe ■ o lege în domeniu, deşi este publicată în Monitorul Oficial, nu are norme de aplicare ■

Începînd cu luna ianuarie 2021 a intrat în vigoare Legea compostului, care obligă cetăţenii şi firmele să colecteze separat din gunoiul menajer resturile biodegradabile, cu scopul de a fi transformate în îngrăşămînt.

Directorul ADI ECO Neamţ, Claudiu Pădure, a declarat pentru Monitorul, că deşi la Neamţ se stă binişor în ceea ce priveşte etapa de pregătire a implementării actului normativ, legea nu poate fi aplicabilă, din raţiuni ce ţin de faptul că nu se ştie ce se va face cu aceste deşeuri biodegradabile.

„La Neamţ am putea spune că stăm un pic mai bine decît în restul ţării. Încă de la formarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) am împărţit 52 de mii de compostoare pentru mediul rural. Pentru urban, Romanul şi Tîrgu Neamţ au acele pubele.

Pentru municipiul Piatra Neamţ am găsit o soluţie, în sensul modificării uşoare a acelor module noi, amplasate în oraş. O pubelă pentru deşeuri reciclabile va fi transformată în pubelă pentru deşeuri compost. Problema cea mai mare este, însă, ce facem cu acest compost? Îl colectăm, dar în afara staţiei de compost de la Piatra Neamţ, care este depăşită, nu avem ce face cu deşeurile colectate. Staţia de la Piatra Neamţ poate deservi, deocamdată, doar municipiul reşedinţă de judeţ şi cîteva comune apropiate. Pe de altă, parte Legea 181 din 19 august 2020, privind gestionarea deşeurilor nepericuloase, compostabile, publicată în Monitorul Oficial din 20 august anul trecut, nu are încă norme de aplicare, deşi ea trebuie să intre în vigoare la 6 luni de la publicare“, a declarat Claudiu Pădure.

Acesta spune că la nivelul Neamţului, pentru aplicarea acestei legi va trebui să se treacă şi la modificarea Planului judeţean de gestionare a deşeurilor, asta, în condiţiile inexistenţei legislaţiei subsecvente. Deci, România este surprinsă, ca de obicei, nepregătită logistic. Pe de altă parte legea este suspectă, susţin specialiştii, de a nu transpune directive europene.

Consiliul Legislativ, organ consultativ de specialitate al Parlamentului României, care avizează proiectele de acte normative în vederea unificării şi coordonării întregii legislaţii, susţine că legea în discuţie „nu constituie transpunerea unui document juridic european şi nici nu are ca finalitate crearea cadrului juridic necesar punerii directe în aplicare a unui Regulament European“. Tipic românesc!

Citește știrea

Actualitate

Nouă provocare a fost criza pandemică şi la Jandarmerie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anul trecut, cadrele Jandarmeriei Neamţ au aplicat amenzi în valoare de 3,03 milioane de lei ■ au fost executate circa 13.000 de misiuni ■ numărul de solicitări prin 112 a crescut ■

Jandarmeria Neamţ este prima instituţie care a făcut public bilanţul activităţii pe anul trecut. Evenimentul a avut loc pe 18 ianuarie 2021, la sediul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Neamţ, într- un cadru restrîns, avînd în vedere condiţiile pandemice.

De altfel, întreg anul trecut a fost sub semnul pandemiei, în care totul s-a schimbat substanţial prin instituirea, în luna martie 2020, a strării de urgenţă, în premieră pe timp de pace.

„Noile provocări la care unitatea noastră şi întreaga societate în ansamblul ei a trebuit să răspundă au fost cele determinate de prevenirea şi limitarea răspîndirii virusului SARS – CoV2, ceea ce a condus la un efort conjugat al tuturor structurilor unităţii, în special prin suplimentarea dispozitivelor de ordine publică cu efective de pe toate palierele de activitate pentru executarea misiunilor de protejare a populaţiei împotriva răspîndirii noului coronavirus“, se arată într-un comunicat al jandarmeriei Neamţ.

Din totalul de 12.691 de misiuni executate în anul 2020, 559 au fost de asigurare a ordinii publice (la manifestări de protest – 10, cultural-artistice – 32, religioase/comemorative – 52, sportive -18, premergător şi pe timpul desfăşurării alegerilor locale şi parlamentare – 369, în zona instituţiilor de învăţămînt – 27) la care se adaugă misiuni executate în context Covid-19 (asigurarea măsurilor de ordine publică în zona centrelor de carantină instituite la nivelul judeţului Neamţ, în localităţile carantinate Taşca şi Tarcău, verificarea persoanelor aflate în izolare), în scădere cu 30% faţă de anul 2019, ca urmare a măsurilor de restricţie impuse de legislaţia în vigoare în context Covid-19 şi concentrării efortului pe linia misiunilor de menţinere a ordinii publice în sistem integrat cu Poliţia pentru prevenirea şi limitarea răspîndirii noului coronavirus), 10.098 misiuni de menţinere a ordinii publice, executate atît în sistem independent cît şi integrat, 805 acţiuni în cooperare/colaborare cu alte instituţii, 736 intervenţii la solicitări „112“, 458 acţiuni pentru punerea în executare a mandatelor de aducere, 35 activităţi de prevenire a faptelor antisociale.

10.000 de misiuni de ordine publică

Ponderea cea mai mare a misiunilor a reprezentat-o segmentul menţinerii ordinii publice. Jandarmii au executat 10.098 de misiuni în Piatra Neamţ, Roman, Tîrgu Neamţ, Bicaz, Durău, Bălţăteşti şi Vînători Neamţ. Dintre acestea, 6.341 de misiuni au fost executate în sistem integrat cu structurile Poliţie, atît în mediul urban, cît şi rural, iar 3.744 de misiuni au fost executate prin patrule de jandarmerie în staţiunile montane, balneare, pe trasee turistice, în zona instituţiilor de învăţămînt şi a obiectivelor din competenţă.

De asemenea, au fost executate şi 13 acţiuni punctuale pentru combaterea faptelor antisociale, cu precădere în pieţe, tîrguri şi oboare, în domeniul silvic şi piscicol. Comparativ cu anul anterior, acest gen de misiuni a înregistrat o creştere cu 119,62% (plus 5.500 misiuni) ca urmare a intensificării acţiunilor pentru punerea în aplicare a decretelor şi hotărîrilor de guvern pentru instituirea stărilor excepţionale din perioada de referinţă, precum şi ca urmare a diminuării numărului celorlalte categorii de misiuni.

„Pe parcursul anului 2020, jandarmii au intervenit la un număr de 736 solicitări prin SNUAU 112, faţă de 691 de intervenţii în anul 2019 şi la 24 de acţiuni de salvare-evacuare în zona montană“, anunţă IJJ Neamţ. În baza planurilor de cooperare cu instituţiile cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice, a protocoalelor de colaborare cu instituţii ale administraţiei publice judeţene/locale şi a solicitărilor primite, în anul 2020 Jandarmeria Neamţ a executat 805 de acţiuni în cooperare/ colaborare cu alte instituţii (comparativ cu 270 de activităţi în 2019). Cea mai mare pondere, respectiv 649 au fost acţiuni cu structurile teritoriale ale MAI. În ce priveşte combaterea faptelor antisociale, s-au constatat şi aplicat 4.056 de sancţiuni, fiind înregistrată o creştere faţă de 2019 cu 66%, pe fondul nerespectării prevederilor în contextul pandemic.

„Au fost aplicate 2.287 de amenzi, în valoare de 3.034.203 lei şi 1.769 de avertismente. De asemenea, au fost sesizate organele de urmărire penală pentru 302 fapte penale (în creştere cu 111% faţă de anul 2019) din care 30 constatate de efectivele de Jandarmerie care au acţionat independent şi 272 în cooperare cu structurile de poliţie“, conform datelor de bilanţ. Paza şi protecţia instituţională este a doua componentă importantă în angrenajul misiunilor jandarmeriei. Structurile specializate au asigurat paza şi protecţia a 22 de obiective, 77 de transporturi de bunuri şi valori (în creştere, faţă de 47 de misiuni executate în 2019), 9 transporturi cu caracter special şi 500 de transporturi de corespondenţă clasificată.

Citește știrea

Trending