Contactează-ne

Actualitate

„Drumul spre iadul corupţiei în Piatra Neamţ este pavat cu bune intenţii“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Dictonul, în forma sa iniţială, îşi are izvorul în Biblie (Genesa 13 v 1-18). În Vechiul Testament, porunca a 8-a din Decalog impune „Să nu furi!“. A respecta porunca a 8-a, presupune să nu-ţi însuşeşti ceva ce nu-ţi aparţine. Dacă o persoană cu funcţie publică îşi foloseşte abuziv puterea, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup, atunci aceasta săvârşeşte un act de corupţie.

Corupţia are o multitudine de faţete, iar în România este un fenomen generalizat, în toate structurile şi la toate nivelurile. Şi nici Piatra Neamţ nu se simte mai bine. Ca o condiţie de aderare a României la Uniunea Europeană, în 2007, s-a pretins ca să eradicăm cele trei mari probleme existente: corupţia, corupţia, corupţia. Corupţia semnifică iadul românesc pentru UE.

Există îngrijorător de mulţi români care se dovedesc a fi extrem de toleranţi faţă de actul de corupţie, practicat de persoana care ocupă o funcţie publică, motivându-se că „a furat, dar a făcut ceva“. De o astfel de toleranţă, beneficiază îndeobşte edilii localităţilor, adică primarii, care sunt puşi să chivernisească veniturile comunităţii. În cazul unui primar, un act de corupţie pentru a fi astfel tolerat, nu trebuie decât mascat cu iscusinţă, în spatele paravanului unor „bune intenţii“.

Ca exemplu de bună intenţie a unui primar, poate fi luat proiectul său electoral de placare a trotuarelor sau măcar de plantare a bordurilor. Pe de o parte, dă bine la imagine şi pe de alta, se asigură un „parandărăt“ substanţial şi toată lumea este mulţumită. De aici s-a născut şi varianta modernă a dictonului de mai sus: „Drumul spre iad este pavat cu bune intenţii, dar trotuarele nu“. Există trei categorii de primari; unii care fură, dar pentru asta trebuie să facă ceva, unii care fac ceva, dar nu fură şi unii care nu fac nimic.

Paradoxal este faptul că un primar, ca să aibă de unde fura, trebuie să-şi propună să facă ceva pentru comunitate. Adică să aibă „bune intenţii“, pentru a putea justifica pe ce a cheltuit banii. Cu cât lista de „bune intenţii“, din promisiunile de campanie, cuprinde mai multe obiective şi mai faraonice, cu atât se poate presupune că actul corupţiei va fi mai mare.

Municipiul Piatra Neamţ, a avut parte, după 1990, doar de primari liberali şi cu rare excepţii de primari de altă culoare, dar niciodată de la PSD. Este vorba de patru astfel de primari: Ion Rotaru, Gheorghe Ştefan, Dragoş Chitic şi Andrei Carabelea. Gheorghe Ştefan a câştigat alegeri pentru zece ani de mandat de primar, având ca proiecte de campanie electorală o listă lungă de astfel de „intenţii bune“, printre care Telegondola între Gară şi Trei Coline pe Cozla, Telegondola între vârful Cozla şi vârful Pietricica, Pârtie de schi şi telescaun funcţionale pe Cozla, Patinoar artificial pe Cozla şi multe alte asemenea, motivate abil pe tema „Piatra Neamţ – Perla Moldovei“.

Mulţi pietreni cu picioarele pe pământ au considerat aceste proiecte ca fanteziste sau nerealiste. Uniunea Europeană, care a fost solicitată să vină cu fonduri pentru aceste proiecte, a refuzat categoric să finanţeze astfel de „fantasmagorii“. Am şi acum convingerea că pietrenii nu l-au votat pe Gheorghe Ştefan pentru fanteziile sale, ci pentru că acesta „a beneficiat“ de un vot anti-PSD.

Din 1990 şi până în prezent, Primăria Piatra Neamţ a fost dominată de administraţii liberale, care au împins municipiul pe panta falimentului de astăzi. În ziarul „Mesagerul“ din 16 octombrie 2020, ziaristul Valentin Bălănescu prezintă o radiografie reală a corupţiei locale, ca rezultat al activităţilor acestor primari, în urma cărora „s-a ajuns ca municipiul Piatra Neamţ să-şi piardă statutul de Perlă a Moldovei, să devină un oraş murdar, trist, cu oameni dezinteresaţi de activitatea administrativă, care a devenit apanajul unor găşti care au puit în toate instituţiile“.

Susţin toate concluziile acestei radiografii, pe care le consider pertinente. Totodată, aceste concluzii sugerează şi obiective pentru noul primar ales, a căror „importanţă, oportunitate sau necesitate“ sunt nenegociabile. Edilul Gheorghe Ştefan, timp de zece ani, a băgat municipiul până la gât în rahatul datoriilor, care depăşesc cu mult 200 de milioane de euro, pentru investiţii costisitoare începute, nefinalizate, sau finalizate şi inutile, precum cele din Parcul Cozla.

Pentru împrumuturile bancare s-au gajat veniturile şi activele municipiului. Pentru nerambursarea creditelor sau neplata dobânzilor şi a comisioanelor a existat riscul vânzării clădirii primăriei, pentru recuperarea sumelor. Am ajuns de râsul ţării pentru o astfel de situaţie.

Noul primar liberal, Andrei Carabelea, are ca “bună intenţie“ desfiinţarea grădinii zoologice din Parcul Cozla

Aflăm din presă că primarul nostru liberal, Andrei Carabelea, nu are în vedere finalizarea obiectivelor începute de vechea administraţie şi este în căutarea altor obiective ceva mai originale, pentru a crea, celor 8% dintre pietreni, care l-au ales, iluzia că este preocupat de rezolvarea unor probleme stringente.

Se împlineşte anul de când pietrenii sunt obligaţi să suporte rigorile unei pandemii, care îi ţine mai mult izolaţi acasă şi le limitează posibilitatea de a face mişcare. În această perioadă, Parcul Cozla ar fi putut constitui pentru ei o reală şi benefică oază de relaxare, dar au fost descurajaţi de lipsa de preocupare şi de empatie a edililor oraşului.

Lipsa sau degradarea avansată a infrastructurii pietonale, precum şi a celei de agrement, au diminuat considerabil atractivitatea parcului, atât pentru pietreni, cât şi pentru turişti. Cu câteva zile în urmă, primarul nostru a lansat pe Facebook un sondaj de opinie, cu pretenţia că vrea să consulte pietrenii într-o problemă de mare şi presant interes pentru ei, aceea privind „Utilitatea Grădinii zoologice“ din Parcul Cozla.

Cine s-a simţit măgulit că este consultat pe Facebook într-o aşa de „importantă problemă“ a trebuit să răspundă, după priceperea lui, la trei întrebări puse de primar, întrebări care merită a fi reiterate, pentru profunzimea lor. 1. Cum evaluaţi importanţa, oportunitatea sau necesitatea grădinii zoologice din Piatra Neamţ?; 2. Cât de des vizitaţi grădina zoologică? 3. Doriţi funcţionarea, în continuare, a grădinii zoologice?. Din capul locului, trebuie să remarcăm că întrebările respective au profunzimea întrebărilor puse de mentorul Klaus Iohannis la referendumul din 2019.

Din presa locală, aflăm că la cele trei întrebări puse de primar au răspuns 3.597 pietreni, fiecare după părerile proprii. Dintre aceştia, 43% au recunoscut că nu au vizitat niciodată grădina zoologică, ceea ce presupune că, respectiv 1.457 pietreni, au răspuns ca să se afle în treabă. Rămân de luat în serios doar 2.050 pietreni care, după spusele primarului, s-au pronunţat că „nu mai doresc menţinerea în funcţiune a Parcului Zoo, în actuala sa structură“. În aceste circumstanţe, primarul ne-a anunţat în două fraze ce a înţeles el din consultare, ce decizie a luat şi care sunt planurile lui viitoare.

A decis că „locul Parcului Zoo va fi luat de o grădină publică, aşa cum şi-a dorit de fapt iniţiatorul acestui proiect, Nicu Albu. Vor dispărea toate cuştile specifice unui zoo, iar animalele vor fi relocate. Probabil le vom dona altor grădini zoologice“. După acest abuz decizional al primarului, este cazul să-i spunem ce am înţeles din consultare noi, cei 92% dintre pietreni, care nu l-am votat. 1. Se poate acorda prezumţia de credibilitate gurilor rele, care susţin că desfiinţarea grădinii zoologice se doreşte a fi o perdea care are un puternic parfum de „intenţie bună“. Crâşmele şi dughenele existente în „grădina zoologică“, vor fi mai profitabile în „grădina publică“, în care s-ar intra fără taxă, şi ar fi clienţi mai mulţi. 2. Primarul Andrei Carabelea caută să escamoteze marile probleme ale Parcului Cozla, din greaua moştenire liberală, sub problemuţa numită „Grădina zoologică“, având ca pretext „efectul gratiilor asupra comportamentului ursoaicelor“, rezolvare ce ţine de management, nu de sistem. Asistăm la instalarea unei noi paradigme liberale, care excelează prin primitivismul ei, prin care ce nu funcţionează bine nu trebuie reparat, ci trebuie desfiinţat. 3.

În ce priveşte „desfiinţarea grădinii zoo“, primarul s-a antepronunţat deja, decizia fiind atributul Consiliului Local, în faţa căruia trebuie prezentat proiectul şi expunerea de motive, pentru a dispune. 4. Avem cazul în care un primar, care nu şi-a propus ca obiectiv transformarea unei grădini zoologice într-o grădină publică, pentru a fi ales, o face cu de la sine putere, pretinzând că aşa a decis Facebook-ul. 5. O grădină zoologică nu poate fi desfiinţată în cazul în care animalele deţinute nu se bucură de tratamente corespunzătoare.

Prin decizia de desfiinţare, Primăria Piatra Neamţ îşi declară public impotenţa în ce priveşte asigurarea de bune tratamente animalelor deţinute. 6. Primarul liberal Nicu Albu a lansat pe 11 noiembrie 1901 propunerea amenajării unui parc pe muntele Cozla „spre folosul populaţiei şi al turiştilor ce ne vor vizita“. Parcul Cozla a fost realizat prin împădurirea întregului munte, construirea până pe vârful Cozla Mică a unui drum de acces în serpentină, amenajarea de multiple alei îngrijite, cu bănci şi pavilioane cochete pentru popas sau pentru consum. Parcul Cozla a fost inaugurat pe 15 august 1904.

Cu toate investiţiile inutile, costisitoare sau neterminate, realizate de primarul liberal Gheorghe Ştefan, contrastul între parcul de acum şi parcul lăsat de primarul Nicu Albu este în mod vădit în defavoarea parcului de acum. 7. Întrebarea privind „utilitatea grădinii zoologice“, pusă de primarul actual, este o întrebarea stupidă, deoarece orice grădină zoologică nu poate fi decât utilă, aceasta nefiind o activitate interzisă în Europa. Primarul a pus întrebarea pentru a-şi oferi un pretext pentru „o bună intenţie“. Faptul că doreşte să reloce animalele existente altor grădini zoologice este un act de discreditare al comunităţii pietrene, asupra căreia se transferă astfel impotenţa primăriei. 8. Se dovedeşte că primarul Andrei Carabelea nu cunoaşte faptul că Nicu Albu a construit întregul Parcul Cozla ca pe o grădină publică, la care grădina zoologică a fost o anexă.

Grădina zoologică construită de Nicu Albu avea o grotă a urşilor, un pavilion deasupra ei, destinat fanfarei duminicale, o cuşcă deschisă pentru urşi, una pentru lupi, alei, bănci, spaţii verzi. Această grădină servea şi ca grădină publică, pentru cei care nu urcau în parc. Deci, asta „şi-a dorit de fapt iniţiatorul acestui proiect“. Proiect la care acum, primarul Andrei Carabelea vrea să-i scrie necrologul, nu să-l respecte. Nici măcar regimul comunist nu şi-a permis să se atingă de ceea ce a iniţiat şi realizat Nicu Albu.

Problema urgentă este Parcul Cozla, nu Grădina Zoo

Pietrenilor, cărora încă le mai pasă, le este evident că Parcul Cozla a fost în 2004 sursa a nenumărate „bune intenţii“ cu care s-a pavat drumul corupţilor spre iad. În spiritul „transparenţei din administraţia publică“, una atât de trâmbiţată de liberali în campanie, se impune a i se cere actualului primar să informeze pietrenii cu privire la gradul de îndatorare a primăriei, pe ce s-au cheltuit sumele îndatorate, precum şi numărul de ani în care populaţia urmează să mai plătească pentru „bunele intenţii“ faraonice ale edililor.

Se impune, de asemenea, ca domnul primar să realizeze o consultare reală a populaţiei asupra altor probleme, mult mai importante, precum: 1. Cum se poate demara utilizarea investiţiilor noi, de pe muntele Cozla, care stau inutile de ani de zile şi se degradează? 2. Cum să scăpăm de datoriile realizate sub edilul Gheorghe Ştefan? 3. Cum şi când se va finaliza reamenajarea Pacului Cozla „aşa cum şi-a dorit iniţiatorul Nicu N. Albu“, pentru ca acest parc să fie redat pietrenilor? Realizarea acestei consultări ar trebui să fie pentru primarul Andrei Carabelea o problemă de familie. De familie liberală, bineînţeles.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Sporurile dascălilor, probabil la judecată

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ premierul a promis că anul acesta nu vor fi tăiate sporurile ■ sindicaliştii spun că unele dintre el nu sînt sporuri, ci gradaţia de merit, dirigenţia, sporul de şcoală specială şi sporul pentru drepturi salariale ■ tăierea acestora ar putea aduce o avalanşă de acţiuni în instanţă ■

La recenta întîlnire a premierului Florin Cîţu şi a factorilor de decizie din învăţămînt cu liderii principalelor confederaţii au fost aduse în discuţie intenţiile Guvernului de a „umbla“ la sporurile dascălilor, care, în opinia oamenilor din sistem, nu prea ar fi sporuri ci drepturi.

E vorba de gradaţiile didactice, de indemnizaţiile de dirigenţie, conducere şi de sporul pentru şcolile speciale. Liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt Neamţ, Gabriel Ploscă, aduce o serie de lămuriri privitoare la chestiunile ridicate de sindicate faţă de nemulţumirile de ordin salarial ale cadrelor didactice.

„Săptămîna trecută a avut loc la sediul Guvernului o întîlnire a federaţiilor reprezentive din învăţămînt, cu prim-ministrul, Florin Cîţu, cu ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, , la care a fost de faţă şi secretarul de stat în MEN, Gigel Paraschiv şi directorul Direcţiei Financiare, Mihai Păunică, întrunire la care s-au discutat mai multe probleme importante din sistemul de educaţie din România.

Printre altele s-a discutat despre sporurile din învăţămînt care, categoric, nu sînt atît de multe şi atît de mari precum se vehiculează în presă. Referitor la aceste sporuri, aşa cum a anunţat premierul, nu va fi o tăiere a acestora. A fost luat în discuţie modul de calcul a drepturilor salariale, care este unul incorect, aşa cum am subliniat noi, reprezentanţii sindicatelor.

E vorba de gradaţia de merit, dirigenţia, sporul de şcoală specială şi sporul pentru învăţămîntul simultan, care, repet nu sînt sporuri, ci sînt drepturi salariale. Totul se calculează la nivelul salariului mediu în plată. Liderii noştri au atras atenţia factorilor guvernamentali că tăierea acestor drepturi va aduce o avalanşă de acţiuni în instanţe, situaţie în care statul va trebui să plătească mai mult, ulterior.

Preşedintele FSLI, Simion Hîncescu, a ţinut să atragă atenţia că aceste sume ar trebui prinse în proiectul de buget de anul acesta. Din păcate, premierul a spus că acest lucru nu mai poate fi făcut, pentru că proiectul a intrat pe fluxul aprobării legislative. În aceste condiţii, partea sindicală a mai spus că ar fi nevoie de circa 375 milioane lei, din rezerva bugetului educaţiei, sumă care ar trebui folosită pentru cheltuielile de personal, ca acestea să acopere calculul corect al salariilor“, a precizat Gabriel Ploscă, liderul FSLI Neamţ.

Premierul a promis sindicatelor că va lua în calcul varinta propusă, la rectificările bugetare din vară şi toamnă. A mai fost adusă în discuţie şi necesitatea urgentării procesului de imunizare a personalului, dar şi susţinerea unor măsuri de reformă a sistemului prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Reprezentanţii Guvernului au subliniat faptul că finanţarea şi reforma sistemului de educaţie reprezintă o prioritate şi toate măsurile ce urmează să fie luate sînt în concordanţă cu interesul comun pentru rezolvarea problemelor cronice de la nivelul sistemului de educaţie.

O nouă întîlnire de lucru cu premierul va avea loc în data de 10 martie 2021, dată la care se va constitui un grup de lucru format din reprezentanţi ai guvernului şi ai federaţiilor sindicale reprezentative, urmînd a se stabili şi calendarul de soluţionare a principalelor probleme din sistem.

La întîlnirea în discuţie au luat parte şi reprezentanţi ai elevilor, care au ridicat probleme legate de decontarea transportului, accesul egal la educaţie şi implicarea lor în evaluarea cadrelor didactice, nevoia de investiţii în infrastructura şcolară, de revizuire a costului standar per elev şi a cuantumului burselor.

Citește știrea

Actualitate

Bani în plus la mîncarea din spital, n-a fost să fie, la Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ consilieri PSD şi unul de la Pro România au iniţiat un proiect pentru majorarea alocaţiei de hrană a bolnavilor din spital ■ li s-au alăturat şi doi aleşi de la IPM ■ şedinţa nu s-a putut desfăşura pentru că din sală au lipsit ceilalţi consilieri ■

Grupul celor şase consilieri locali PSD, format din George Bălan, Andreea Broască, Ionuţ Ciocoiu, Radu Curpăn, Iulia Havrici – Tomşa şi Dragoş Moroşanu, la care s-a alăturat şi George Barcă, Pro România, a solicitat convocarea de îndată a CL Roman pentru data de 26 februarie, la sediul primăriei, pentru a dezbate un proiect de hotărîre, iniţiat de aceştia.

Se dorea majorarea alocaţiei de hrană pentru consumul colectiv din cadrul Spitalului de Urgenţă de la 10 lei/zi, la 15 lei, începînd cu 1 martie 2021. Conform unui comunicat de presă, iniţiatorii au apreciat că majorarea alocaţiei de hrană este posibilă, „ţinînd cont de faptul că România a închis anul 2020 cu o inflaţie de 2,1%, după scumpirea alimentelor cu 3,2% şi a serviciilor cu 2,7%, conform unor date INS, majorarea alocaţiei de hrană reprezentînd nu doar un act reparator firesc şi moral, ci şi o reală necesitate care influenţează direct actul medical, iar grija pentru pacienţi, pentru semenii noştri aflaţi în suferinţă ar trebui tratată cu prioritate.

Suma necesară este de 350.000 lei. Pe cale de consecinţă, propunem majorarea nivelului alocaţiei de hrană (…) de la valoarea de 10 lei/zi, reperul «Alţi bolnavi adulţi», la valoarea de 15 lei/zi, începînd cu 1 martie 2021. Sumele necesare acoperirii costurilor suplimentare generate de majorare vor fi asigurate din bugetul local al Municipiului Roman, prin bugetul Spitalului de Urgenţă“, se preciza în comunicatul de presă al PSD. Iniţiatorilor li s-au alăturat şi cei doi consilieri ai Partidului Împreună pentru Moldova, Bogdan Roman şi Teo Baciu.

La şedinţă nu au participat nici primarul Leonard Achiriloaei şi nici viceprimarul Radu Samson. Secretarul municipiului, Gheorghe Carnariu, a explicat că pentru a trece un asemenea proiect ar fi fost necesară prezenţa a 11 consilierii, dar în sală au fost doar opt. În raportul de specialitate întocmit de directorul economic al Primăriei Roman, Ciprian Alexandru, se preciza că proiectul nu întrunea condiţiile de legalitate: „Pînă la aprobarea bugetului local nu se pot aproba cheltuieli ce nu se încadrează în limita de 1/12 din bugetul anului 2020.

Cheltuielile cu suplimentarea alocaţiei de hrană trebuie înscrise în bugetul local, neaprobat la această dată. În 2020, potrivit execuţiei bugetare, nu au fost alocate în bugetul local sume la acest capitol, drept pentru care nu se poate aloca o cotă de 1/12 din bugetul anului 2020 la titlul de cheltuială care nu a fost cuprins în bugetul anului precedent“.

Citește știrea

Actualitate

Condamnări grele în dosarul Udrea – Băsescu

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ e vorba despre dosarul finanţării campaniei electorale din 2009 a fostului preşedinte Traian Băsescu ■ Elena Udrea a primit 8 ani de detenţie, iar Ioana Băsescu cu 3 mai puţin ■

Ziua de marţi, 2 martie, a fost iar una neagră pentru fostul ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, ex-deputat de Neamţ în Colegiul uninominal Roman – Ion Creangă, care a fost judecată, alături de Ioana Băsescu şi alte cîteva nume grele în dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009. Cauza s-a judecat la Curtea de Apel Bucureşti şi s-au pronunţat sentinţe grele.

Elena Udrea a primit 8 ani de închisoare, fiind acuzată de instigare la luare de mită şi spălare a banilor, Ioana Băsescu, fiica cea mare a ex-preşedintelui Traian Băsescu, a primt o pedeapsă mai mică, de 5 ani închisoare. Gheorghe Nastasia, fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, a primit 6 ani de închisoare pentru luare de mită. În acelaşi dosar, Victor Tarhon, fost preşedinte al CJ Tulcea a primit 4 ani de închisoare pentru luare de mită. Jurnalistul Dan Cătălin Andronic a fost achitat pentru acuzaţiile de mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului. Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă.

„Pentru mine a fost un şoc. M-am întors în ţară cu convingerea că ceva s-a schimbat în Justiţie şi că poţi să te aperi, ceea ce eu nu am făcut în dosarul Gala Bute. Am avut convingerea că ceva s-a schimbat şi că poţi să te aperi, că poţi să aduci probe, că acuzaţiile procurorilor doamnei Kovesi sînt nelegale, nedovedite.

Am probat în acest dosar absolut totul. Nu ştiu ce să mai fac. Am făcut tot ce se putea face. Am adus toate probele care se puteau aduce să demonstrez că acuzaţiile erau rupte de realitate“, a spus Elena Udrea după aflarea sentinţei.

Reamintim faptul că „blonda de la Cotroceni“, cum e încă numită ex-deputata Elena Udrea, a revenit în România în 8 iulie 2019, la aproape un an şi jumătate de la fuga sa în Costa Rica. Atunci şi-a anunţat revenirea în ţară pe Facebook, spunînd că a renunţat de bunăvoie la statutul de refugiat, pentru că vrea să îşi crească fetiţa acasă. Prima sa apariţie publică după întoarcerea în ţară a fost pe 12 septembrie 2019, la Curtea de Apel Bucureşti, în acest proces.

La aflarea veştii privind noua condamnare, evident deznădăjduită, Udrea a mai afirmat public că: „Laura Codruţa Kovesi nu iartă şi nu uită“. Sentinţa va putea fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Citește știrea

Trending