Contactează-ne

Actualitate

„Drumul spre iadul corupţiei în Piatra Neamţ este pavat cu bune intenţii“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Dictonul, în forma sa iniţială, îşi are izvorul în Biblie (Genesa 13 v 1-18). În Vechiul Testament, porunca a 8-a din Decalog impune „Să nu furi!“. A respecta porunca a 8-a, presupune să nu-ţi însuşeşti ceva ce nu-ţi aparţine. Dacă o persoană cu funcţie publică îşi foloseşte abuziv puterea, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup, atunci aceasta săvârşeşte un act de corupţie.

Corupţia are o multitudine de faţete, iar în România este un fenomen generalizat, în toate structurile şi la toate nivelurile. Şi nici Piatra Neamţ nu se simte mai bine. Ca o condiţie de aderare a României la Uniunea Europeană, în 2007, s-a pretins ca să eradicăm cele trei mari probleme existente: corupţia, corupţia, corupţia. Corupţia semnifică iadul românesc pentru UE.

Există îngrijorător de mulţi români care se dovedesc a fi extrem de toleranţi faţă de actul de corupţie, practicat de persoana care ocupă o funcţie publică, motivându-se că „a furat, dar a făcut ceva“. De o astfel de toleranţă, beneficiază îndeobşte edilii localităţilor, adică primarii, care sunt puşi să chivernisească veniturile comunităţii. În cazul unui primar, un act de corupţie pentru a fi astfel tolerat, nu trebuie decât mascat cu iscusinţă, în spatele paravanului unor „bune intenţii“.

Ca exemplu de bună intenţie a unui primar, poate fi luat proiectul său electoral de placare a trotuarelor sau măcar de plantare a bordurilor. Pe de o parte, dă bine la imagine şi pe de alta, se asigură un „parandărăt“ substanţial şi toată lumea este mulţumită. De aici s-a născut şi varianta modernă a dictonului de mai sus: „Drumul spre iad este pavat cu bune intenţii, dar trotuarele nu“. Există trei categorii de primari; unii care fură, dar pentru asta trebuie să facă ceva, unii care fac ceva, dar nu fură şi unii care nu fac nimic.

Paradoxal este faptul că un primar, ca să aibă de unde fura, trebuie să-şi propună să facă ceva pentru comunitate. Adică să aibă „bune intenţii“, pentru a putea justifica pe ce a cheltuit banii. Cu cât lista de „bune intenţii“, din promisiunile de campanie, cuprinde mai multe obiective şi mai faraonice, cu atât se poate presupune că actul corupţiei va fi mai mare.

Municipiul Piatra Neamţ, a avut parte, după 1990, doar de primari liberali şi cu rare excepţii de primari de altă culoare, dar niciodată de la PSD. Este vorba de patru astfel de primari: Ion Rotaru, Gheorghe Ştefan, Dragoş Chitic şi Andrei Carabelea. Gheorghe Ştefan a câştigat alegeri pentru zece ani de mandat de primar, având ca proiecte de campanie electorală o listă lungă de astfel de „intenţii bune“, printre care Telegondola între Gară şi Trei Coline pe Cozla, Telegondola între vârful Cozla şi vârful Pietricica, Pârtie de schi şi telescaun funcţionale pe Cozla, Patinoar artificial pe Cozla şi multe alte asemenea, motivate abil pe tema „Piatra Neamţ – Perla Moldovei“.

Mulţi pietreni cu picioarele pe pământ au considerat aceste proiecte ca fanteziste sau nerealiste. Uniunea Europeană, care a fost solicitată să vină cu fonduri pentru aceste proiecte, a refuzat categoric să finanţeze astfel de „fantasmagorii“. Am şi acum convingerea că pietrenii nu l-au votat pe Gheorghe Ştefan pentru fanteziile sale, ci pentru că acesta „a beneficiat“ de un vot anti-PSD.

Din 1990 şi până în prezent, Primăria Piatra Neamţ a fost dominată de administraţii liberale, care au împins municipiul pe panta falimentului de astăzi. În ziarul „Mesagerul“ din 16 octombrie 2020, ziaristul Valentin Bălănescu prezintă o radiografie reală a corupţiei locale, ca rezultat al activităţilor acestor primari, în urma cărora „s-a ajuns ca municipiul Piatra Neamţ să-şi piardă statutul de Perlă a Moldovei, să devină un oraş murdar, trist, cu oameni dezinteresaţi de activitatea administrativă, care a devenit apanajul unor găşti care au puit în toate instituţiile“.

Susţin toate concluziile acestei radiografii, pe care le consider pertinente. Totodată, aceste concluzii sugerează şi obiective pentru noul primar ales, a căror „importanţă, oportunitate sau necesitate“ sunt nenegociabile. Edilul Gheorghe Ştefan, timp de zece ani, a băgat municipiul până la gât în rahatul datoriilor, care depăşesc cu mult 200 de milioane de euro, pentru investiţii costisitoare începute, nefinalizate, sau finalizate şi inutile, precum cele din Parcul Cozla.

Pentru împrumuturile bancare s-au gajat veniturile şi activele municipiului. Pentru nerambursarea creditelor sau neplata dobânzilor şi a comisioanelor a existat riscul vânzării clădirii primăriei, pentru recuperarea sumelor. Am ajuns de râsul ţării pentru o astfel de situaţie.

Noul primar liberal, Andrei Carabelea, are ca “bună intenţie“ desfiinţarea grădinii zoologice din Parcul Cozla

Aflăm din presă că primarul nostru liberal, Andrei Carabelea, nu are în vedere finalizarea obiectivelor începute de vechea administraţie şi este în căutarea altor obiective ceva mai originale, pentru a crea, celor 8% dintre pietreni, care l-au ales, iluzia că este preocupat de rezolvarea unor probleme stringente.

Se împlineşte anul de când pietrenii sunt obligaţi să suporte rigorile unei pandemii, care îi ţine mai mult izolaţi acasă şi le limitează posibilitatea de a face mişcare. În această perioadă, Parcul Cozla ar fi putut constitui pentru ei o reală şi benefică oază de relaxare, dar au fost descurajaţi de lipsa de preocupare şi de empatie a edililor oraşului.

Lipsa sau degradarea avansată a infrastructurii pietonale, precum şi a celei de agrement, au diminuat considerabil atractivitatea parcului, atât pentru pietreni, cât şi pentru turişti. Cu câteva zile în urmă, primarul nostru a lansat pe Facebook un sondaj de opinie, cu pretenţia că vrea să consulte pietrenii într-o problemă de mare şi presant interes pentru ei, aceea privind „Utilitatea Grădinii zoologice“ din Parcul Cozla.

Cine s-a simţit măgulit că este consultat pe Facebook într-o aşa de „importantă problemă“ a trebuit să răspundă, după priceperea lui, la trei întrebări puse de primar, întrebări care merită a fi reiterate, pentru profunzimea lor. 1. Cum evaluaţi importanţa, oportunitatea sau necesitatea grădinii zoologice din Piatra Neamţ?; 2. Cât de des vizitaţi grădina zoologică? 3. Doriţi funcţionarea, în continuare, a grădinii zoologice?. Din capul locului, trebuie să remarcăm că întrebările respective au profunzimea întrebărilor puse de mentorul Klaus Iohannis la referendumul din 2019.

Din presa locală, aflăm că la cele trei întrebări puse de primar au răspuns 3.597 pietreni, fiecare după părerile proprii. Dintre aceştia, 43% au recunoscut că nu au vizitat niciodată grădina zoologică, ceea ce presupune că, respectiv 1.457 pietreni, au răspuns ca să se afle în treabă. Rămân de luat în serios doar 2.050 pietreni care, după spusele primarului, s-au pronunţat că „nu mai doresc menţinerea în funcţiune a Parcului Zoo, în actuala sa structură“. În aceste circumstanţe, primarul ne-a anunţat în două fraze ce a înţeles el din consultare, ce decizie a luat şi care sunt planurile lui viitoare.

A decis că „locul Parcului Zoo va fi luat de o grădină publică, aşa cum şi-a dorit de fapt iniţiatorul acestui proiect, Nicu Albu. Vor dispărea toate cuştile specifice unui zoo, iar animalele vor fi relocate. Probabil le vom dona altor grădini zoologice“. După acest abuz decizional al primarului, este cazul să-i spunem ce am înţeles din consultare noi, cei 92% dintre pietreni, care nu l-am votat. 1. Se poate acorda prezumţia de credibilitate gurilor rele, care susţin că desfiinţarea grădinii zoologice se doreşte a fi o perdea care are un puternic parfum de „intenţie bună“. Crâşmele şi dughenele existente în „grădina zoologică“, vor fi mai profitabile în „grădina publică“, în care s-ar intra fără taxă, şi ar fi clienţi mai mulţi. 2. Primarul Andrei Carabelea caută să escamoteze marile probleme ale Parcului Cozla, din greaua moştenire liberală, sub problemuţa numită „Grădina zoologică“, având ca pretext „efectul gratiilor asupra comportamentului ursoaicelor“, rezolvare ce ţine de management, nu de sistem. Asistăm la instalarea unei noi paradigme liberale, care excelează prin primitivismul ei, prin care ce nu funcţionează bine nu trebuie reparat, ci trebuie desfiinţat. 3.

În ce priveşte „desfiinţarea grădinii zoo“, primarul s-a antepronunţat deja, decizia fiind atributul Consiliului Local, în faţa căruia trebuie prezentat proiectul şi expunerea de motive, pentru a dispune. 4. Avem cazul în care un primar, care nu şi-a propus ca obiectiv transformarea unei grădini zoologice într-o grădină publică, pentru a fi ales, o face cu de la sine putere, pretinzând că aşa a decis Facebook-ul. 5. O grădină zoologică nu poate fi desfiinţată în cazul în care animalele deţinute nu se bucură de tratamente corespunzătoare.

Prin decizia de desfiinţare, Primăria Piatra Neamţ îşi declară public impotenţa în ce priveşte asigurarea de bune tratamente animalelor deţinute. 6. Primarul liberal Nicu Albu a lansat pe 11 noiembrie 1901 propunerea amenajării unui parc pe muntele Cozla „spre folosul populaţiei şi al turiştilor ce ne vor vizita“. Parcul Cozla a fost realizat prin împădurirea întregului munte, construirea până pe vârful Cozla Mică a unui drum de acces în serpentină, amenajarea de multiple alei îngrijite, cu bănci şi pavilioane cochete pentru popas sau pentru consum. Parcul Cozla a fost inaugurat pe 15 august 1904.

Cu toate investiţiile inutile, costisitoare sau neterminate, realizate de primarul liberal Gheorghe Ştefan, contrastul între parcul de acum şi parcul lăsat de primarul Nicu Albu este în mod vădit în defavoarea parcului de acum. 7. Întrebarea privind „utilitatea grădinii zoologice“, pusă de primarul actual, este o întrebarea stupidă, deoarece orice grădină zoologică nu poate fi decât utilă, aceasta nefiind o activitate interzisă în Europa. Primarul a pus întrebarea pentru a-şi oferi un pretext pentru „o bună intenţie“. Faptul că doreşte să reloce animalele existente altor grădini zoologice este un act de discreditare al comunităţii pietrene, asupra căreia se transferă astfel impotenţa primăriei. 8. Se dovedeşte că primarul Andrei Carabelea nu cunoaşte faptul că Nicu Albu a construit întregul Parcul Cozla ca pe o grădină publică, la care grădina zoologică a fost o anexă.

Grădina zoologică construită de Nicu Albu avea o grotă a urşilor, un pavilion deasupra ei, destinat fanfarei duminicale, o cuşcă deschisă pentru urşi, una pentru lupi, alei, bănci, spaţii verzi. Această grădină servea şi ca grădină publică, pentru cei care nu urcau în parc. Deci, asta „şi-a dorit de fapt iniţiatorul acestui proiect“. Proiect la care acum, primarul Andrei Carabelea vrea să-i scrie necrologul, nu să-l respecte. Nici măcar regimul comunist nu şi-a permis să se atingă de ceea ce a iniţiat şi realizat Nicu Albu.

Problema urgentă este Parcul Cozla, nu Grădina Zoo

Pietrenilor, cărora încă le mai pasă, le este evident că Parcul Cozla a fost în 2004 sursa a nenumărate „bune intenţii“ cu care s-a pavat drumul corupţilor spre iad. În spiritul „transparenţei din administraţia publică“, una atât de trâmbiţată de liberali în campanie, se impune a i se cere actualului primar să informeze pietrenii cu privire la gradul de îndatorare a primăriei, pe ce s-au cheltuit sumele îndatorate, precum şi numărul de ani în care populaţia urmează să mai plătească pentru „bunele intenţii“ faraonice ale edililor.

Se impune, de asemenea, ca domnul primar să realizeze o consultare reală a populaţiei asupra altor probleme, mult mai importante, precum: 1. Cum se poate demara utilizarea investiţiilor noi, de pe muntele Cozla, care stau inutile de ani de zile şi se degradează? 2. Cum să scăpăm de datoriile realizate sub edilul Gheorghe Ştefan? 3. Cum şi când se va finaliza reamenajarea Pacului Cozla „aşa cum şi-a dorit iniţiatorul Nicu N. Albu“, pentru ca acest parc să fie redat pietrenilor? Realizarea acestei consultări ar trebui să fie pentru primarul Andrei Carabelea o problemă de familie. De familie liberală, bineînţeles.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Prefectul de Neamţ, întâlnire cu primarii şi şefii din învăţământ

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ motivul: mobilizare pentru vaccinare

Prefectul de Neamţ, George Lazăr, s-a întâlnit, joi, 6 mai, cu primarii din judeţ şi cu directorii unităţilor din învăţământ, scopul fiind o mobilizare comună pentru campania de vaccinare.

“Am avut astăzi o zi plină în care am reuşit să mă întâlnesc cu aproape toţi primarii din judeţul Neamţ, directorii unităţilor de învăţământ şi reprezentanţi ai mediului de afaceri şi HoReCa. Motivul acestor întâlniri a fost mobilizarea pentru campania de vaccinare în Neamţ şi am rugat deopotrivă pe doamnele şi domnii primari, directori de şcoli şi licee, oameni de afaceri şi mari angajatori să transmită în comunităţi, în rândul profesorilor şi părinţilor, a angajaţilor un mesaj de susţinere a campaniei de vaccinare şi de conştientizare a beneficiilor.

Alături de mine au participat la aceste întâlniri directorul DSP, Radu Firăstrău, comandantul IPJ, comisarul şef Mihai Osoianu, comandantul ISU, colonelul Mihai Mitrea, şeful ISJ, inspectorul general Mihai Obreja, şi doctorul Bogdan Mahu, coordonatorul acţiunii de vaccinare pentru Municipiul Piatra Neamţ. Am avut întâlniri pe toate zonele din judeţul Neamţ, începând cu zona Roman Metropolitan, Târgu Neamţ şi arealul de munte şi terminând la Piatra Neamţ şi zona adiacentă.

Consider că soluţia cea mai bună la acest moment pentru a reveni la o viaţă normală, pentru a intra într-o zonă de relaxare a restricţiilor şi pentru sănătatea fiecăruia dintre noi o reprezintă vaccinarea. Sfatul meu în calitate de prefect al judeţului Neamţ, bazat pe informaţii oficiale ale specialiştilor din sistemul de sănătate, este să ne vaccinăm, într-un număr cât mai mare”, a declarat prefectul George Lazăr.

Citește știrea

Actualitate

Afacere cu droguri în familie, alte sentinţe

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ patru indivizi, care erau înrudiţi între ei, s-au apucat de afaceri cu stupefiante ■ doi dintre ei au fost condmnaţi la închisoare cu executare ■ drogurile erau aduse din strinătate ■

Doi indivizi înrudiţi între ei au ajuns în penitenciar pe 5 mai 2021 după ce Curtea de Apel Bacău s-a pronunţat în dosarul în care aceştia au fost acuzaţi de afaceri necurate cu droguri. În cauză au fost patru inculpaţi, însă doi au fost condmanaţi cu suspendare, nu au mai declarat apel, iar sentinţele lor au devenit definitive.

În schimb au uzat de calea de atac Emanuel David, care fusese condamnat de Tribunalul Neamţ la 4 ani şi 4 luni de detenţie, precum şi Nicolae Covas, care a fost condamnat la 3 ani şi 9 luni de detenţie. Apelurile lor au fost admise, iar pedepsele au scăzut la 3 ani şi o lună pentru primul şi 2 ani şi 2 luni pentru Covas. În acelaşi dosar, Florin Alin Enea a avut o sancţiune de 2 ani, 6 luni şi 10 zile de detenţie, pentru care s-a dispus suspendarea sub supraveghere. Instanţa l-a mai obligat să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Singura femeie din grup, Ana Maria Enea, a primit şi ea o pedeapsă cu suspendare, 2 ani şi 8 luni de închisoare, plus 60 de zile de muncă voluntară. Inculpaţii au vîrste între 20 şi 31 de ani, fiind de loc din Stejaru, Bicaz şi Tarcău. În cauză au fost acuze de săvîrşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi mare risc, în forma continuată, introducere în ţară de droguri de risc şi mare risc, deţinere fără drept de droguri de risc şi mare risc, în vederea consumului propriu.

Anchetatorii se sesizaseră de mai mult timp că în zona Piatra Neamţ şi Bicaz se distribuie droguri, iar în urma cercetărilor s-a aflat că doi dintre inculpaţi, Emanuel David şi Florin Alin Enea ar fi vîndut stupefiante, cannabis şi ecstasy în reşedinţa de judeţ, Bicaz şi comunele învecinate, drogurile fiind aduse din străinătate. De aprovizionare se ocupa Covas, care le trimitea din străinătate, prin servicii de coletărie. Pentru siguranţă, coletele erau dosite la Ana Maria Enea. Afacerea ilicită era cumva în familie pentru că femeia era mătuşa primilor doi inculpaţi, Emanuel David şi Florin Alin Enea, aceştia doi fiind veri.

Legătura dintre grupul infracţional şi doritorii de stupefiante era asigurată de David. Aceştia îl contactau şi disimulat îl întrebau dacă pot obţine cannabis sau ecstasy. La rîndul lor clienţii erau întrebaţi ce drog vor şi în ce cantitate. În cazul în care cantităţile pe care le deţinea nu erau suficiente, David îl contacta pe Covas. Îi solicita tipul de drog şi cantitatea de stupefiante necesară, iar Covas îl trimitea să ridice marfa ilicită de la femeie. Ancheta a stabilit că ultimele vînzări au avut loc în perioada 26 noiembrie – 4 decembrie 2019 cînd au ajuns pe piaţă atat cannabis cît şi ecstasy în diverse cantităţi.

Un gram de drog sau un comprimat de ecstasy aveau acelaşi preţ, de 80 de lei, însă pentru cantităţi mai mari doritorii obţineau reduceri de preţ. Pe 4 decembrie 2019, David şi Florin Alin Enea au fost depistaţi în trafic, în timp ce se deplasau cu maşina la un cumpărător pentru a vinde 100 de grame de cannabis şi 20 de comprimate de ecstasy. Ulterior la domiciliile celor patru inculpaţi au avut loc percheziţii domiciliare iar anchetatorii au mai găsit 300 de grame de cannabis.

Citește știrea

Actualitate

Tensiuni între un agent şi un ofiţer din Poliţie

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ liderul Europol Neamţ, Ioan Cănărău, acuză abuzuri ale adjunctului Poliţiei Roman, comisarul Valentin Băetanu ■ incidentul s-a petrecut în cursul zilei de 4 mai, cînd agentul a refuzat să meargă la o misiune de verificare a unor persoane carantinate ■ comisarul i-ar fi cerut să predea armanentul şi maşina de serviciu ■

Pe pagina de Facebook a Sindicatului Europol, vicepreşedintele structurii, Ioan Cănărău, a publicat în cursul zilei de miercuri, 5 aprilie, o postare prin care acuză „abuzuri incredibile“ ale conducerii Poliţiei Roman şi dă publicităţii memoriul pe care l-a întocmit şi trimis către Inspectoratul General al Poliţiei Române.

„Este inadmisibil şi de netolerat comportamentul domnului Cms. şef Băetanu Valentin, împuternicit adjunct al şefului Poliţiei Mun. Roman. Ofiţerul a avut un comportament extrem de necivilizat, violent, nedeontologic, nedemn de gradul şi funcţiile pe care le are. Fiind în timpul său liber, în ziua de 04.05.2021, în jurul orei 17.00, s-a prezentat la sediul Poliţiei Roman şi fără niciun drept, violent în vorbire, atitudine şi comportament a urlat, practic, la mine solicitîndu-mi să-i predau cheia autospecialei de poliţie şi armamentul din dotare.

Eu eram planificat în serviciul de patrulare schimbul 2. Bineînţeles că am refuzat, deoarece comportamentul domniei sale m-a speriat foarte tare şi mi-am făcut griji pentru viaţa, sănătatea mea şi a celor prezenţi. Cine ştie ce se putea întîmpla dacă ofiţerul de poliţie intra în posesia pistolului!?! N-am reuşit să dau o explicaţie logică atitudinii sale pentru că nu se afla în timpul serviciului, pe cale de consecinţă nu avea niciun drept şi niciun motiv întemeiat să dispună astfel de măsuri.

De faţă era şi ofiţerul aflat la comanda subunităţii de poliţie, cms. şef Nicolae Bodron, poliţiştii din camera ofiţerului de serviciu şi jandarmul din patrulă. Am înţeles de la ofiţerul la comandă că l-a înştiinţat pe cms. şef Valentin Băetanu despre faptul că eu am refuzat să îndeplinesc o dispoziţie pe care am considerat-o şi o consider ilegală, aceea de a verifica o persoană carantinată la domiciliu.

Ştiţi şi dumneavoastră că nu există cadrul legal pentru ca poliţiştii să efectueze astfel de activităţi, chiar conducerea MAI recunoscînd acest lucru. Atributul soluţionării refuzului meu era doar al cms. şef Nicolae Bodron. Poliţistul are obligaţia de serviciu de a refuza o dispoziţie pe care o consideră ilegală“, a scris Ioan Cănărău. A

cesta şi-a înştiinţat superiorii că şi anul trecut, în iunie, a mai refuzat în timpul serviciului o misiune de a verifica persoanele carantinate, ţinînd cont de acelaşi argument.

„Amîndoi, domnul Baetanu şi domnul Bodron susţineau că dacă mi-am exprimat acel refuz nu mai pot efectua serviciul şi trebuie să predau cheile şi pistolul. I-am solicitat domnului cms şef Nicolae Bodron să dispună, în scris sau verbal, cadrul legal în prisma căruia am obligaţia de serviciu să verific o persoană carantinată. Pînă la ieşirea din serviciu n-am primit dispoziţia solicitată.

În tot acest timp domnul cms şef Valentin Băetanu ţipa, urla să îi predau cheile autospecialei şi pistolul. Chiar a vrut să mă tragă de mînă spre camera ofiţerului de serviciu unde eu nu am acces. Am decis, de teamă, chiar am spus că mă sperie comportamentul său, să ies în holul din faţa camerei ofiţerului de serviciu, unde are publicul acces.

Înainte de a ieşi, i-am zis domnului cms şef Băetanu să înceteze să mă mai hărţuiască, pentru că nu se află în postura legală de a-mi da dispoziţii. Şi-a continuat acţiunile violente! În urma unui apel 112, ofiţerul la comandă a decis că trebuie să mă deplasez la acel apel, ceea ce am şi făcut“ , a adăugat sindicalistul.

„Europol nu e Ioan Cănărău“

Ioan Cănărău a adus la cunoştinţa IGPR solicitarea de a i se retrage împuternicirea, pe motiv că un ofiţer cu un asemenea comportament nu ar mai putea ocupa o funcţie de conducere şi că ar fi normal să fie trecut pe o funcţie de execuţie, nici măcar pe funcţia anterioară împuternicirii, aceea de şef Birou Rutier al Poliţiei Roman.

Acesta cere IGPR declanşarea unei cercetări disciplinare la Roman, unde conducerea Poliţiei ar desfăşura o campanie de intimidare, hărţuire şi ingerinţe în treburile sindicatului, reamintind incedentul recent de confiscare a unui banner de protest. „Solicit protecţie specială din partea IGPR, în calitate de avertizor public de integritate şi de poliţist care se simte în pericol la locul de muncă. Faţă de cele raportate, vă rog dispuneţi“, îşi încheie plîngerea, Ioan Cănărău.

Contactat telefonic, comisarul şef Valentin Băetanu s-a rezumat a ne declara: „Nu comentez mizerii. Sînt neadevăruri pe care le aruncă în spaţiul public. Să probeze ceea ce spune. Sînt convins că se va face o cercetare internă care va arăta adevărul.

Nu răspund provocărilor lui Ioan Cănărău şi nu intru în polemică cu acesta. Nu pot fi de acord cu acţiunile sale din ultima vreme, în numele Sindicatului Europol, care nu este Ioan Cănărău, ci este format din mulţi alţi poliţişti oneşti, pe care îi respect ca oameni, pentru că sînt poliţişti de nota 40.

Cu mulţi dintre aceştia mă aflu în relaţii de colaborare. Cert este că noua ieşire a lui Ioan Cănărău este un atac la persoana mea şi voi vedea deciziile ce se vor lua de către structurile ierahice superioare. Oricum priorităţile mele în plan profesional şi uman sînt altele şi nu acelea de a comenta mizeriile gratuite ale lui Ioan Cănărău“.

Citește știrea

Trending