Contactează-ne

Actualitate

„Drumul spre iadul corupţiei în Piatra Neamţ este pavat cu bune intenţii“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Dictonul, în forma sa iniţială, îşi are izvorul în Biblie (Genesa 13 v 1-18). În Vechiul Testament, porunca a 8-a din Decalog impune „Să nu furi!“. A respecta porunca a 8-a, presupune să nu-ţi însuşeşti ceva ce nu-ţi aparţine. Dacă o persoană cu funcţie publică îşi foloseşte abuziv puterea, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup, atunci aceasta săvârşeşte un act de corupţie.

Corupţia are o multitudine de faţete, iar în România este un fenomen generalizat, în toate structurile şi la toate nivelurile. Şi nici Piatra Neamţ nu se simte mai bine. Ca o condiţie de aderare a României la Uniunea Europeană, în 2007, s-a pretins ca să eradicăm cele trei mari probleme existente: corupţia, corupţia, corupţia. Corupţia semnifică iadul românesc pentru UE.

Există îngrijorător de mulţi români care se dovedesc a fi extrem de toleranţi faţă de actul de corupţie, practicat de persoana care ocupă o funcţie publică, motivându-se că „a furat, dar a făcut ceva“. De o astfel de toleranţă, beneficiază îndeobşte edilii localităţilor, adică primarii, care sunt puşi să chivernisească veniturile comunităţii. În cazul unui primar, un act de corupţie pentru a fi astfel tolerat, nu trebuie decât mascat cu iscusinţă, în spatele paravanului unor „bune intenţii“.

Ca exemplu de bună intenţie a unui primar, poate fi luat proiectul său electoral de placare a trotuarelor sau măcar de plantare a bordurilor. Pe de o parte, dă bine la imagine şi pe de alta, se asigură un „parandărăt“ substanţial şi toată lumea este mulţumită. De aici s-a născut şi varianta modernă a dictonului de mai sus: „Drumul spre iad este pavat cu bune intenţii, dar trotuarele nu“. Există trei categorii de primari; unii care fură, dar pentru asta trebuie să facă ceva, unii care fac ceva, dar nu fură şi unii care nu fac nimic.

Paradoxal este faptul că un primar, ca să aibă de unde fura, trebuie să-şi propună să facă ceva pentru comunitate. Adică să aibă „bune intenţii“, pentru a putea justifica pe ce a cheltuit banii. Cu cât lista de „bune intenţii“, din promisiunile de campanie, cuprinde mai multe obiective şi mai faraonice, cu atât se poate presupune că actul corupţiei va fi mai mare.

Municipiul Piatra Neamţ, a avut parte, după 1990, doar de primari liberali şi cu rare excepţii de primari de altă culoare, dar niciodată de la PSD. Este vorba de patru astfel de primari: Ion Rotaru, Gheorghe Ştefan, Dragoş Chitic şi Andrei Carabelea. Gheorghe Ştefan a câştigat alegeri pentru zece ani de mandat de primar, având ca proiecte de campanie electorală o listă lungă de astfel de „intenţii bune“, printre care Telegondola între Gară şi Trei Coline pe Cozla, Telegondola între vârful Cozla şi vârful Pietricica, Pârtie de schi şi telescaun funcţionale pe Cozla, Patinoar artificial pe Cozla şi multe alte asemenea, motivate abil pe tema „Piatra Neamţ – Perla Moldovei“.

Mulţi pietreni cu picioarele pe pământ au considerat aceste proiecte ca fanteziste sau nerealiste. Uniunea Europeană, care a fost solicitată să vină cu fonduri pentru aceste proiecte, a refuzat categoric să finanţeze astfel de „fantasmagorii“. Am şi acum convingerea că pietrenii nu l-au votat pe Gheorghe Ştefan pentru fanteziile sale, ci pentru că acesta „a beneficiat“ de un vot anti-PSD.

Din 1990 şi până în prezent, Primăria Piatra Neamţ a fost dominată de administraţii liberale, care au împins municipiul pe panta falimentului de astăzi. În ziarul „Mesagerul“ din 16 octombrie 2020, ziaristul Valentin Bălănescu prezintă o radiografie reală a corupţiei locale, ca rezultat al activităţilor acestor primari, în urma cărora „s-a ajuns ca municipiul Piatra Neamţ să-şi piardă statutul de Perlă a Moldovei, să devină un oraş murdar, trist, cu oameni dezinteresaţi de activitatea administrativă, care a devenit apanajul unor găşti care au puit în toate instituţiile“.

Susţin toate concluziile acestei radiografii, pe care le consider pertinente. Totodată, aceste concluzii sugerează şi obiective pentru noul primar ales, a căror „importanţă, oportunitate sau necesitate“ sunt nenegociabile. Edilul Gheorghe Ştefan, timp de zece ani, a băgat municipiul până la gât în rahatul datoriilor, care depăşesc cu mult 200 de milioane de euro, pentru investiţii costisitoare începute, nefinalizate, sau finalizate şi inutile, precum cele din Parcul Cozla.

Pentru împrumuturile bancare s-au gajat veniturile şi activele municipiului. Pentru nerambursarea creditelor sau neplata dobânzilor şi a comisioanelor a existat riscul vânzării clădirii primăriei, pentru recuperarea sumelor. Am ajuns de râsul ţării pentru o astfel de situaţie.

Noul primar liberal, Andrei Carabelea, are ca “bună intenţie“ desfiinţarea grădinii zoologice din Parcul Cozla

Aflăm din presă că primarul nostru liberal, Andrei Carabelea, nu are în vedere finalizarea obiectivelor începute de vechea administraţie şi este în căutarea altor obiective ceva mai originale, pentru a crea, celor 8% dintre pietreni, care l-au ales, iluzia că este preocupat de rezolvarea unor probleme stringente.

Se împlineşte anul de când pietrenii sunt obligaţi să suporte rigorile unei pandemii, care îi ţine mai mult izolaţi acasă şi le limitează posibilitatea de a face mişcare. În această perioadă, Parcul Cozla ar fi putut constitui pentru ei o reală şi benefică oază de relaxare, dar au fost descurajaţi de lipsa de preocupare şi de empatie a edililor oraşului.

Lipsa sau degradarea avansată a infrastructurii pietonale, precum şi a celei de agrement, au diminuat considerabil atractivitatea parcului, atât pentru pietreni, cât şi pentru turişti. Cu câteva zile în urmă, primarul nostru a lansat pe Facebook un sondaj de opinie, cu pretenţia că vrea să consulte pietrenii într-o problemă de mare şi presant interes pentru ei, aceea privind „Utilitatea Grădinii zoologice“ din Parcul Cozla.

Cine s-a simţit măgulit că este consultat pe Facebook într-o aşa de „importantă problemă“ a trebuit să răspundă, după priceperea lui, la trei întrebări puse de primar, întrebări care merită a fi reiterate, pentru profunzimea lor. 1. Cum evaluaţi importanţa, oportunitatea sau necesitatea grădinii zoologice din Piatra Neamţ?; 2. Cât de des vizitaţi grădina zoologică? 3. Doriţi funcţionarea, în continuare, a grădinii zoologice?. Din capul locului, trebuie să remarcăm că întrebările respective au profunzimea întrebărilor puse de mentorul Klaus Iohannis la referendumul din 2019.

Din presa locală, aflăm că la cele trei întrebări puse de primar au răspuns 3.597 pietreni, fiecare după părerile proprii. Dintre aceştia, 43% au recunoscut că nu au vizitat niciodată grădina zoologică, ceea ce presupune că, respectiv 1.457 pietreni, au răspuns ca să se afle în treabă. Rămân de luat în serios doar 2.050 pietreni care, după spusele primarului, s-au pronunţat că „nu mai doresc menţinerea în funcţiune a Parcului Zoo, în actuala sa structură“. În aceste circumstanţe, primarul ne-a anunţat în două fraze ce a înţeles el din consultare, ce decizie a luat şi care sunt planurile lui viitoare.

A decis că „locul Parcului Zoo va fi luat de o grădină publică, aşa cum şi-a dorit de fapt iniţiatorul acestui proiect, Nicu Albu. Vor dispărea toate cuştile specifice unui zoo, iar animalele vor fi relocate. Probabil le vom dona altor grădini zoologice“. După acest abuz decizional al primarului, este cazul să-i spunem ce am înţeles din consultare noi, cei 92% dintre pietreni, care nu l-am votat. 1. Se poate acorda prezumţia de credibilitate gurilor rele, care susţin că desfiinţarea grădinii zoologice se doreşte a fi o perdea care are un puternic parfum de „intenţie bună“. Crâşmele şi dughenele existente în „grădina zoologică“, vor fi mai profitabile în „grădina publică“, în care s-ar intra fără taxă, şi ar fi clienţi mai mulţi. 2. Primarul Andrei Carabelea caută să escamoteze marile probleme ale Parcului Cozla, din greaua moştenire liberală, sub problemuţa numită „Grădina zoologică“, având ca pretext „efectul gratiilor asupra comportamentului ursoaicelor“, rezolvare ce ţine de management, nu de sistem. Asistăm la instalarea unei noi paradigme liberale, care excelează prin primitivismul ei, prin care ce nu funcţionează bine nu trebuie reparat, ci trebuie desfiinţat. 3.

În ce priveşte „desfiinţarea grădinii zoo“, primarul s-a antepronunţat deja, decizia fiind atributul Consiliului Local, în faţa căruia trebuie prezentat proiectul şi expunerea de motive, pentru a dispune. 4. Avem cazul în care un primar, care nu şi-a propus ca obiectiv transformarea unei grădini zoologice într-o grădină publică, pentru a fi ales, o face cu de la sine putere, pretinzând că aşa a decis Facebook-ul. 5. O grădină zoologică nu poate fi desfiinţată în cazul în care animalele deţinute nu se bucură de tratamente corespunzătoare.

Prin decizia de desfiinţare, Primăria Piatra Neamţ îşi declară public impotenţa în ce priveşte asigurarea de bune tratamente animalelor deţinute. 6. Primarul liberal Nicu Albu a lansat pe 11 noiembrie 1901 propunerea amenajării unui parc pe muntele Cozla „spre folosul populaţiei şi al turiştilor ce ne vor vizita“. Parcul Cozla a fost realizat prin împădurirea întregului munte, construirea până pe vârful Cozla Mică a unui drum de acces în serpentină, amenajarea de multiple alei îngrijite, cu bănci şi pavilioane cochete pentru popas sau pentru consum. Parcul Cozla a fost inaugurat pe 15 august 1904.

Cu toate investiţiile inutile, costisitoare sau neterminate, realizate de primarul liberal Gheorghe Ştefan, contrastul între parcul de acum şi parcul lăsat de primarul Nicu Albu este în mod vădit în defavoarea parcului de acum. 7. Întrebarea privind „utilitatea grădinii zoologice“, pusă de primarul actual, este o întrebarea stupidă, deoarece orice grădină zoologică nu poate fi decât utilă, aceasta nefiind o activitate interzisă în Europa. Primarul a pus întrebarea pentru a-şi oferi un pretext pentru „o bună intenţie“. Faptul că doreşte să reloce animalele existente altor grădini zoologice este un act de discreditare al comunităţii pietrene, asupra căreia se transferă astfel impotenţa primăriei. 8. Se dovedeşte că primarul Andrei Carabelea nu cunoaşte faptul că Nicu Albu a construit întregul Parcul Cozla ca pe o grădină publică, la care grădina zoologică a fost o anexă.

Grădina zoologică construită de Nicu Albu avea o grotă a urşilor, un pavilion deasupra ei, destinat fanfarei duminicale, o cuşcă deschisă pentru urşi, una pentru lupi, alei, bănci, spaţii verzi. Această grădină servea şi ca grădină publică, pentru cei care nu urcau în parc. Deci, asta „şi-a dorit de fapt iniţiatorul acestui proiect“. Proiect la care acum, primarul Andrei Carabelea vrea să-i scrie necrologul, nu să-l respecte. Nici măcar regimul comunist nu şi-a permis să se atingă de ceea ce a iniţiat şi realizat Nicu Albu.

Problema urgentă este Parcul Cozla, nu Grădina Zoo

Pietrenilor, cărora încă le mai pasă, le este evident că Parcul Cozla a fost în 2004 sursa a nenumărate „bune intenţii“ cu care s-a pavat drumul corupţilor spre iad. În spiritul „transparenţei din administraţia publică“, una atât de trâmbiţată de liberali în campanie, se impune a i se cere actualului primar să informeze pietrenii cu privire la gradul de îndatorare a primăriei, pe ce s-au cheltuit sumele îndatorate, precum şi numărul de ani în care populaţia urmează să mai plătească pentru „bunele intenţii“ faraonice ale edililor.

Se impune, de asemenea, ca domnul primar să realizeze o consultare reală a populaţiei asupra altor probleme, mult mai importante, precum: 1. Cum se poate demara utilizarea investiţiilor noi, de pe muntele Cozla, care stau inutile de ani de zile şi se degradează? 2. Cum să scăpăm de datoriile realizate sub edilul Gheorghe Ştefan? 3. Cum şi când se va finaliza reamenajarea Pacului Cozla „aşa cum şi-a dorit iniţiatorul Nicu N. Albu“, pentru ca acest parc să fie redat pietrenilor? Realizarea acestei consultări ar trebui să fie pentru primarul Andrei Carabelea o problemă de familie. De familie liberală, bineînţeles.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Undă verde în procesul unui traficant de arme

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ judecătorii nemţeni au pus punct procedurii de Cameră preliminară, iar judecata intră în linie dreaptă ■ inculpatul a scos la vînzare un Kalaşnikov, muniţie şi o grenadă pentru 1.500 de euro ■ el ascunsese totul într-o groapă, la Cluj, dar nu a mai găsit locul ■

Magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ au pus punct procedurii de Cameră preliminară şi au dispus începerea procesului în care Gheorghiţă Purice, de 28 de ani, din Borleşti, a fost inculpat pentru infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

„În temeiul art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, constată legalitatea sesizării instanţei cu Rechizitoriul nr. 51/D/P/2020 din 16.07.2021 al D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Neamţ, prin care a fost trimis în judecată inculpatul P G pentru săvîrşirea infracţiunilor de nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 alin.1 şi 5 din Cod penal, cu aplicarea art. 41 Cod penal şi nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor în formă continuată, prev. de art. 342 alin.1 şi 5 din Cod penal, cu aplicarea art. 41 Cod penal şi art. 35 Cod penal (2 acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal (2 fapte). Dispune începerea judecăţii în dosarul nr. 1729/103/2021, privind pe inculpatul P G.“, conform instanţei.

Cercetările în acest caz au stabilit că bărbatul a intrat în posesia unei arme Kalaşnikov (AK 47), două încărcătoare, 63 de cartuşe şi o grenadă defensivă, undeva în perioada 2012 – 2013. Le-ar fi achiziţionat de la Bucureşti, iar de acolo s-a deplasat la Cluj, cu marfa la el, a ales un teren viran, a săpat o groapă, ascunzînd arma, încărcătoarele, cartuşele şi grenada. O vreme nu s-a mai întîmplat nimic, dar la începutul lunii august 2020, Purice a plecat la Bucureşti. A căutat un cumpărător, l-a găsit, dar era un investigator sub acoperire, înţelegîndu-se pentru 1.500 de euro.

Pe 16 august 2020, nemţeanul a mers la Cluj, iar la adăpostul întunericului a căutat locul unde îngropase „comoara“, dar se pare că între timp peisajul s-a schimbat şi nu a mai dat de groapa în care avea marfa. Aceasta a fost decoperită recent de un clujean, a fost predată autorităţilor, astfel că ancheta s-a finalizat cu punerea sub acuzare. Pe 27 mai 2021 a fost prezentat în faţa magistraţilor de la Tribunalul Neamţ cu propunere de arestare preventivă, măsură care a fost admisă, ulterior fiind prelungită succesiv.

Purice nu este uşă de biserică, în mai 2009, cînd avea numai 17 ani, fiind condamnat la 4 ani de închisoare pentru omor. Fapta a avut loc pe 16 octombrie 2008. Minorul locuia sub acelaşi acoperiş cu părinţii, sora mai mare şi soţul acesteia, Constantin Marin, care avea 43 de ani. Între adolescent şi cumnat exista o stare conflictuală mai veche legată de faptul că Marin stătea în casa socrilor şi nu fusese în stare să aibă propria lui locuinţă. În ziua crimei a izbucnit iar un scandal, Purice reproşîndu-i din nou cumnatului că nu are grijă de sora lui, că el este „măritat“ şi nu însurat atît timp cît stă în casa lor. Marin a abandonat cearta şi s-a dus la culcare. Viitorul criminal a rămas în bucătăria de vară cu tatăl lui.

La o vreme cei doi s-au luat la ceartă, din cauza faptului că tatăl nu-l lăsase să-i arate cumnatului unde îi este locul. Marin s-a trezit din cauza gălăgiei şi a ieşit să vadă ce se întîmplă. A mers în bucătăria de vară, iar cînd minorul a dat cu ochii de el şi-a amintit de vechile animozităţi. A înşfăcat un cuţit şi l-a lovit o singură data, în zona toraco-abdominală, victima decedînd în scurt timp. Înainte de venirea oamenilor legii Purice a spus că pleacă să se predea, dar s-a oprit la un bar, acolo unde a şi fost găsit de anchetatori.

FOTO: generica

Citește știrea

Actualitate

Adresabilitate scăzută la centrele de vaccinare din Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ primarul municipiului le cere romaşcanilor să se prezinte la cele trei centre de vaccinare ■ DSP intenţionează reanalizarea programului acestora ■

Primarul municipiului Roman, Leonard Achiriloaei, a început conferinţa săptămînală de presă, de vineri, 17 septembrie printr-un nou apel adresat romaşcanilor neimunizaţi anti Covid, de a se prezenta la cele trei centre de vaccinare, atrăgînd atenţia asupra virulenţei cu care atacă varianta Delta, în cel de-al patrulea val dezlănţuit în această toamnă.

„Aş vrea să încep conferinţa de presă de astăzi (17 septembrie n.r) cu rugămintea şi îndemnul adresat romaşcanilor şi nu numai, de a se vaccina, în cele trei centre de imunizare: cel fix de la Colegiul Miron Costin, cel de la Piaţa Centrală şi centrul drive- thru, din parcarea de la Roman Centre Value, centre care îşi menţin, deocoamdată, acelaşi program.

Există, însă, o analiză la nivelul Direcţiei de Sănătate Publică Neamţ, referitoare la posibilitatea unei reaşezări a programului avînd în vedere adresabilitatea foarte mică din ultimele săptămîni şi ţinînd cont de faptul că, în condiţiile în care la aceste centre se vaccinează doar cîteva persoane, zilnic, costurile salariale sînt extrem de ridicate şi consumă foarte multe resurse din bugetul Ministerului Sănătăţii.

De aceea îndemn pe romaşcani să se vaccineze, cu atît mai mult cu cît a început şcoala şi noua tulpină a virusului -Delta- este mult mai agresivă şi contagioasă, iar gravitatea cazurilor este mai mare. Vaccinul este gratuit, aşa cum se ştie, şi e bine să fim mai precauţi cu sănătatea noastră”, a precizat primarul Leonard Achiriloaei.

Citește știrea

Actualitate

Criza apei: Primăria pune tunurile pe Apa Serv şi CJ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Romanul a rămas în 2021 peste 20 de zile fără apă din cauza avarilor majore ■ pierderile au fost substanţiale şi sînt plătite de noi toţi ■ reprezerntanţii Primăriei Roman s-au întâlnit cu şefii Apa Serv ■ s-au stabilit, de principiu, obligaţiile asumate de companie şi de municipalitate, ca proprietară a reţelelor de distribuţie ■ primarul susţine că Romanul a fost discriminat la rectificarea bugetară, pentru că a primit din partea Consiliului Judeţean zero lei, asta în timp ce la Tîrgu Neamţ s-au alocat 27 milioane lei ■

Conform monitorizării realizate de Direcţia Tehnică din Primăria Roman în cursul anului 2021 romaşcanii au avut întreruptă apa, din cauza avariilor, timp de 20 de zile, cu neplăcerile respective şi cu pierderile aferente suportate indirect de către noi, toţi. Urmare a numeroaselor avarii apărute la Roman în ultima vreme, la solicitatea Primăriei Roman joi, 16 septembrie, s-a organizat o întîlnire cu managementul companiei ApaServ, pentru a se pune cărţile pe masă şi a se vedea concret care sînt obligaţiile asumate atît de operator, cît şi de municipalitate.

În conferinţa de presă de vineri, 17 septembrie, primarul municipiului Roman a prezentat jurnaliştilor principalele concluzii ale întîlnirii de lucru amintite. ” Întîlnirea am convocat-o ca urmare a multiplelor avarii apărute la Roman în ultima vreme, începînd cu cea de pe strada Tineretului. Am fost asiguraţi de conducerea companiei că, la momentul reluării furnizării cu apă, după remedierea avariilor, s-a ţinut cont de presiunea graduală, cerută de normele tehnice şi cu toate acestea reţeaua a cedat, ducînd la acele avarii, în lanţ.

La discuţiile avute reprezentanţii companiei au venit cu o listă de 8 priorităţi, asumate de ei. E vorba de: partea de captare pe tronsoanele 1 şi 2, reabilitarea tronsonului din zona Autogării, înlocuirea conductelor de transport din zona Anton Pann, înlocuirea reţelei din zona Libertăţii( Femina n.r), unde a avut loc una din avariile grele de săptămîna anterioară şi înlocuirea căminelor cu vană de la staţia de repompare 1 şi 2, cele două rezervoare avînd nevoie de vane şi debitmetre, precum şi efectuarea sectorizării în patru puncte.

În urma discuţiilor avute am constatat, însă că priorităţile lor diferă de ale noastre, pentru că, în timp ce compania e interesată de reţeaua de aducţiune, pe partea de rezervă, noi sîntem interesaţi de partea de sectorizare şi înlocuire a reţelelor pentru a se putea izola partea cu avarii şi pentru ca debitmetrele să indice zonele cu pierderi. În urma discuţiilor am reuşit, însă, să convenim modul de lucru al fiecărei părţi în perioada următoare.

Astfel s-a stabilit ca ApaServ să intervină în zona de captare de la Pildeştri, unde am fost informaţi că s-a demarat deja procedura de achiziţie a materialelor. Apoi se va înlocui conducta de pe strada Libertăţii, unde există, aşa cum s-a văzut, o problemă majoră” a declarat primarul Leonard Achiriloaei.

Romanul discriminat, pe criterii politice

Primăria Roman şi-a asumat investiţii în partea de sectorizare, unde deja a făcut această operaţie în câteva zone, respectiv în Cartierul Muncitoresc, în cartierele Favorit, Lipovenesc, Nicolae Bălcescu, Danubiana şi Dedeman -Gară. „Viitoarele lucrări de sectorizare se vor realiza din fonduri ale bugetului local.

Compania ne-a informat că va face anul acesta proiectul de înlocuire a reţelelor din strada Anton Pann, urmînd ca în 2022 să se treacă la efectuarea lucrării propriu-zise. La Staţia de repompare 1 şi 2 însă există probleme în sensul că nu există fonduri pentru realizarea investiţiei anul acesta.

Noi am solicitat întrunirea CA al companiei şi luarea unor decizii care să fie supuse aprobării conducerii Consiliului Judeţean, în subordinea căruia se află ApaServ, pentru ca cele 8 priorităţi asumate de companie să şi poată fi rezolvate. în cel mai scurt timp posibil” , a declarat primarul Leonard Achiriloaei. Acesta a reamintit şi faptul că Primăria Roman ar urma să primească o redevenţă de 1, 9 milioane lei, sumă pe care doreşte să o investească în totalitate în înlocuirea de reţele.

Primarul a spus că ApaServ a realizat lucrări în Roman de doar 830 mii lei, în zona Toma Stelian, Favorit, Roman-Muşat, Ştefan cel Mare. „Noi am insistat să se găsească resurse pentru că am reamintit faptul că Primăria a reuşit înlocuirea a 35% din aceste reţele în zonele: Petru Rareş, cartier Nicolae Bălcescu, Cuza Vodă şi zonele adiacente, în valoare de 2,8 milioane lei, cofinanţare a proiectului european, prin PID. Şi prin Administraţia Fondului de Mediu s-au realizat investiţii de 1,3 milioane în cartierul Nicolae Bălcescu, tot prin cofinanţare. Compania a realizat investiţii la Roman la Staţia de Epurare şi pe zona de canalizare. Am atras atenţia că nimeni nu stă pe roze cu fondurile şi e de datoria lor să meargă la conducerea CJ să prezinte situaţia.

Am arătat faptul că la ultima rectificare bugetară Romanul a primit zero lei, în timp ce la Tîrgu Neam s-a alocat suma de 1,2 milioane, din cota 6% care ar fi trebuit distribuită echitabil. De altfel, încă de la începutul anului am solicitat CJ fonduri pentru Spitalul Municipal, în vederea reabilitării Policlinicii, ştiut fiind că Romanul a dus greul în timpul pandemiei de coronavirus şi că acest spital asigură, în mod curent, de ani de zile îngrijirea a peste 200.000 de nemţeni, care locuiesc în Zona Metropolitană”, a mai precizat primarul municipiului Roman, Leonard Achiriloaei.

Citește știrea

Trending