Drumul spre Europa, grevat de lipsa specialistilor în integrare

• primarul de Tasca, Alexandru Drãgan, sustine cã autoritãtile centrale nu au pregãtit cadrul de absorbtie a finantãrilor nerambursabile • lipsa banilor pentru sustinerea cofinantãrilor si nestimularea specialistilor reprezintã impedimente serioase • „numãrul angajatilor unui consiliu local este atît de mic, încît nu existã nimeni specializat în integrarea europeanã si în conceperea si coordonarea proiectelor, astfel încît fiecare primãrie sã fie în stare sã depunã, în fiecare an, cel putin 10 proiecte, pentru a cîstiga mãcar unul • comuna Tasca a atras finantãri de circa 3 milioane euro, fiind în topul localitãtilor care au accesat cele mai multe finantãri europene •

Drumul cãtre integrarea în Uniunea Europeanã este, pentru zona ruralã a României, unul sinuos, încãrcat de dificultãti de ordin legislativ si financiar, inertia mecanismului administrativ central dînd mari dureri de cap primãriilor care, din bugetele locale anemice de care dispun nu pot dezvolta investitii de anvergurã. Accesarea fondurilor europene nerambursabile, prin proiecte, ar fi singura solutie pentru realizarea unor investitii de anvergurã. Însã, apar douã impedimente majore: lipsa fondurilor necesare pentru asigurarea cofinantãrii si a pîrghiilor care sã permitã stimularea materialã a specialistilor în integrare europeanã.

3 milioane euro pentru dezvoltarea comunei Tasca Comuna Tasca se numãrã printre putinele localitãti rurale ale judetului Neamt care, pe lîngã faptul cã dispune de un buget situat la un nivel ridicat comparativ cu majoritatea comunelor, a beneficiat de sansa de a accesa fonduri europene prin proiecte în valoare de circa 3 milioane euro, care au dat o rezolvare unor probleme importante ale comunitãtii. Mai mult decît atît, exponentii Primãriei Tasca au fãcut demersuri pentru noi programe menite sã conducã la atragerea investitiilor strãine directe. „Printr-un proiect sustinut de Uniunea Europeanã, în anul 1999, am reusim sã rezolvãm problema încãlzirii, reusind sã construim o centralã termicã pe rumegus. Valoarea totalã a proiectului a fost de 1,2 milioane de dolari. Am mai avut un proiect, de aproape 1 milion de euro, prin care am rezolvat problema apei potabile curente în comunã, fondurile fiindu-ne alocate prin SAPARD. Proiectul a fost finalizat anul trecut. Dar, am avut si programe mai mici, de consultantã si training. Am mai fãcut un proiect pentru realizarea sistemului de canalizare si de epurare a apei, pentru care am avea sansa sã primim bani din fondul pentru mediu, si am primit semnale cã am fost selectati. De asemenea, mai avem un proiect cu cîteva comune din 6 tãri europene. Acesta vizeazã realizarea unei platforme de internet rapid. Proiectul, cu o perioadã de implementare de 3 ani, ar avea o valoare totalã de 3,8 milioane de euro, contributia noastrã urmînd sã fie de 80 mii de euro. Internetul rapid ne-ar ajuta atît în munca la distantã, cît si în atragerea investitorilor strãini în localitate“, a declarat Alexandru Drãgan, primarul comunei Tasca.

Politica datului cu stîngu-n dreptul Seful administratiei locale din Tasca, care este si secretar pentru Regiunea de Nord-Est al Asociatiei Comunelor din România, a sustinut cã, la momentul actual, accesul la finantãrile europene este împiedicat de neasigurarea fondurilor pentru cofinantare. Potrivit aceleiasi surse, ar fi necesare demersuri concertate pentru constituirea, la nivel central, al unui fond special. „Ca secretar al Asociatiei Comunelor din România, vã pot spune cã sînt localitãti care au buget propriu de 20 milioane lei. Pentru cofinantarea proiectelor cîstigate de cãtre orice primãrie trebuie sã existe un fond în bugetul national care sã fie repartizat, prin consiliile judetene, pentru completarea pãrtii procentuale necesare fiecãrui proiect. Altfel, ar însemna cã numai primãriile care au ceva fonduri sau posibilitãti ar putea accesa fonduri europene. Ar fi pãcat ca o primãrie care cîstigã un grant de la Uniunea Europeanã, în valoare de un milion de euro, sã nu poatã sã-l acceseze pentru cã autoritãtile locale nu au de unde pune 200.000 de euro, asta în detrimentul comunitãtii. Dacã nu va fi rezolvatã aceastã problemã, nu vom putea folosi banii nerambursabili si nu ne vom putea achita de promisiunile fãcute UE, de implementare a aquis-ului comunitar. Ceea ce va însemna cã localitãtile din România nu vor arãta precum cele din tãrile membre“, a subliniat primarul Drãgan. Un alt impediment în calea accesãrii fondurilor o reprezintã lipsa specialistilor. Oameni pregãtiti pot fi gãsiti, dar nu existã mecanisme de stimulare financiarã a acestora, administratia publicã fiind un domeniu în care salariile sînt neatractive. „Numãrul angajatilor unui consiliu local este atît de mic, încît nu existã nimeni specializat în integrarea europeanã si în conceperea si coordonarea proiectelor, astfel încît fiecare primãrie sã fie în stare sã depunã, în fiecare an, cel putin 10 proiecte, pentru a cîstiga mãcar unul. Spre exemplu, Primãria Tasca a cîstigat, pînã acum, proiecte cu o valoare totalã de peste 3 milioane de euro. Dar, sîntem de toti 9 oameni, de la femeia de serviciu, pînã la primar si viceprimar. Am propus administratiei centrale – dar acum se face economie de bani – ca în fiecare primãrie sã existe obligatoriu mãcar un om care sã rãspundã de integrarea europeanã, un om pregãtit care sã cunoascã limba englezã, sã stie sã acceseze internetul. Cît despre specializare, existã o multitudine de cursuri gratuite, ori pe bani putini. Dacã am dispune de oameni capabili, problema elaborãrii proiectelor ar fi rezolvabilã. Rareori gãsesti, în mediul rural, oameni pregãtiti, cu studii superioare, vorbitori de limba englezã, care stie sã acceseze calculatorul. Aducînd un asemenea om din Piatra Neamt, ori dintr-un oras apropiat, îi trîntesti un salariu de 4 milioane de lei pe care îl iroseste pe transport. Am purtat aceastã discutie atît în prezenta premierului, cît si a consilierului prezidential Theodor Stolojan. Un specialist care rãspunde pentru o finantare de 3 milioane de euro – iar fondurile europene sînt ultracontrolate – nu poate fi plãtit cu 4 milioane de lei. O solutie ar trebui gãsitã de comun acord de cãtre reprezentantii Ministerului Integrãrii, al Administratiei si Internelor si Ministerului de Finante, astfel încît gradul specialistului în integrare europeanã sã fie modificat prin lege si sã îi putem da un salariu de mãcar 8 milioane de lei“, a adãugat primarul de Tasca.

Þãrile din ultimul val al integrãrii, schimbare rapidã de imagine Primarul Alexandru Drãgan a avut ocazia sã participe, în primãvara acestui an, la o întîlnire organizatã la Varsovia, cu exponentii tãrilor membre ale UE, ai celor integrate în ultimul val, precum si cu reprezentantii tãrilor candidate. „Mai mult decît atît, am avut ocazia sã vãd cu ochii mei schimbãrile care au avut loc în Slovacia si Polonia, care s-au numãrat printre ultimele 10 tãri care au intrat în Uniunea Europeanã. A fost suficient un an pentru ca acestea sã fie, acum, de nerecunoscut. Mã refer în mod special la zona ruralã. Aceste schimbãri s-au datorat faptului cã au accesat programe prin care si-au modernizat infrastructura de drumuri, apã si canalizare. În plus, multe firme si-au deschis filiale în aceste localitãti, iar oamenii aveau unde lucra. Am vãzut firme agricole foarte puternice, înfiintate prin asociere cooperatistã. Chiar dacã nouã nu ne sunã bine, acestea sînt o solutie viabilã în tãrile membre ale UE“, a conchis primarul Drãgan.