Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Drumul spre Europa, grevat de lipsa specialistilor în integrare

Știre publicată în urmă cu

în data de

• primarul de Tasca, Alexandru Drãgan, sustine cã autoritãtile centrale nu au pregãtit cadrul de absorbtie a finantãrilor nerambursabile • lipsa banilor pentru sustinerea cofinantãrilor si nestimularea specialistilor reprezintã impedimente serioase • „numãrul angajatilor unui consiliu local este atît de mic, încît nu existã nimeni specializat în integrarea europeanã si în conceperea si coordonarea proiectelor, astfel încît fiecare primãrie sã fie în stare sã depunã, în fiecare an, cel putin 10 proiecte, pentru a cîstiga mãcar unul • comuna Tasca a atras finantãri de circa 3 milioane euro, fiind în topul localitãtilor care au accesat cele mai multe finantãri europene •

Drumul cãtre integrarea în Uniunea Europeanã este, pentru zona ruralã a României, unul sinuos, încãrcat de dificultãti de ordin legislativ si financiar, inertia mecanismului administrativ central dînd mari dureri de cap primãriilor care, din bugetele locale anemice de care dispun nu pot dezvolta investitii de anvergurã. Accesarea fondurilor europene nerambursabile, prin proiecte, ar fi singura solutie pentru realizarea unor investitii de anvergurã. Însã, apar douã impedimente majore: lipsa fondurilor necesare pentru asigurarea cofinantãrii si a pîrghiilor care sã permitã stimularea materialã a specialistilor în integrare europeanã.

3 milioane euro pentru dezvoltarea comunei Tasca Comuna Tasca se numãrã printre putinele localitãti rurale ale judetului Neamt care, pe lîngã faptul cã dispune de un buget situat la un nivel ridicat comparativ cu majoritatea comunelor, a beneficiat de sansa de a accesa fonduri europene prin proiecte în valoare de circa 3 milioane euro, care au dat o rezolvare unor probleme importante ale comunitãtii. Mai mult decît atît, exponentii Primãriei Tasca au fãcut demersuri pentru noi programe menite sã conducã la atragerea investitiilor strãine directe. „Printr-un proiect sustinut de Uniunea Europeanã, în anul 1999, am reusim sã rezolvãm problema încãlzirii, reusind sã construim o centralã termicã pe rumegus. Valoarea totalã a proiectului a fost de 1,2 milioane de dolari. Am mai avut un proiect, de aproape 1 milion de euro, prin care am rezolvat problema apei potabile curente în comunã, fondurile fiindu-ne alocate prin SAPARD. Proiectul a fost finalizat anul trecut. Dar, am avut si programe mai mici, de consultantã si training. Am mai fãcut un proiect pentru realizarea sistemului de canalizare si de epurare a apei, pentru care am avea sansa sã primim bani din fondul pentru mediu, si am primit semnale cã am fost selectati. De asemenea, mai avem un proiect cu cîteva comune din 6 tãri europene. Acesta vizeazã realizarea unei platforme de internet rapid. Proiectul, cu o perioadã de implementare de 3 ani, ar avea o valoare totalã de 3,8 milioane de euro, contributia noastrã urmînd sã fie de 80 mii de euro. Internetul rapid ne-ar ajuta atît în munca la distantã, cît si în atragerea investitorilor strãini în localitate“, a declarat Alexandru Drãgan, primarul comunei Tasca.

Politica datului cu stîngu-n dreptul Seful administratiei locale din Tasca, care este si secretar pentru Regiunea de Nord-Est al Asociatiei Comunelor din România, a sustinut cã, la momentul actual, accesul la finantãrile europene este împiedicat de neasigurarea fondurilor pentru cofinantare. Potrivit aceleiasi surse, ar fi necesare demersuri concertate pentru constituirea, la nivel central, al unui fond special. „Ca secretar al Asociatiei Comunelor din România, vã pot spune cã sînt localitãti care au buget propriu de 20 milioane lei. Pentru cofinantarea proiectelor cîstigate de cãtre orice primãrie trebuie sã existe un fond în bugetul national care sã fie repartizat, prin consiliile judetene, pentru completarea pãrtii procentuale necesare fiecãrui proiect. Altfel, ar însemna cã numai primãriile care au ceva fonduri sau posibilitãti ar putea accesa fonduri europene. Ar fi pãcat ca o primãrie care cîstigã un grant de la Uniunea Europeanã, în valoare de un milion de euro, sã nu poatã sã-l acceseze pentru cã autoritãtile locale nu au de unde pune 200.000 de euro, asta în detrimentul comunitãtii. Dacã nu va fi rezolvatã aceastã problemã, nu vom putea folosi banii nerambursabili si nu ne vom putea achita de promisiunile fãcute UE, de implementare a aquis-ului comunitar. Ceea ce va însemna cã localitãtile din România nu vor arãta precum cele din tãrile membre“, a subliniat primarul Drãgan. Un alt impediment în calea accesãrii fondurilor o reprezintã lipsa specialistilor. Oameni pregãtiti pot fi gãsiti, dar nu existã mecanisme de stimulare financiarã a acestora, administratia publicã fiind un domeniu în care salariile sînt neatractive. „Numãrul angajatilor unui consiliu local este atît de mic, încît nu existã nimeni specializat în integrarea europeanã si în conceperea si coordonarea proiectelor, astfel încît fiecare primãrie sã fie în stare sã depunã, în fiecare an, cel putin 10 proiecte, pentru a cîstiga mãcar unul. Spre exemplu, Primãria Tasca a cîstigat, pînã acum, proiecte cu o valoare totalã de peste 3 milioane de euro. Dar, sîntem de toti 9 oameni, de la femeia de serviciu, pînã la primar si viceprimar. Am propus administratiei centrale – dar acum se face economie de bani – ca în fiecare primãrie sã existe obligatoriu mãcar un om care sã rãspundã de integrarea europeanã, un om pregãtit care sã cunoascã limba englezã, sã stie sã acceseze internetul. Cît despre specializare, existã o multitudine de cursuri gratuite, ori pe bani putini. Dacã am dispune de oameni capabili, problema elaborãrii proiectelor ar fi rezolvabilã. Rareori gãsesti, în mediul rural, oameni pregãtiti, cu studii superioare, vorbitori de limba englezã, care stie sã acceseze calculatorul. Aducînd un asemenea om din Piatra Neamt, ori dintr-un oras apropiat, îi trîntesti un salariu de 4 milioane de lei pe care îl iroseste pe transport. Am purtat aceastã discutie atît în prezenta premierului, cît si a consilierului prezidential Theodor Stolojan. Un specialist care rãspunde pentru o finantare de 3 milioane de euro – iar fondurile europene sînt ultracontrolate – nu poate fi plãtit cu 4 milioane de lei. O solutie ar trebui gãsitã de comun acord de cãtre reprezentantii Ministerului Integrãrii, al Administratiei si Internelor si Ministerului de Finante, astfel încît gradul specialistului în integrare europeanã sã fie modificat prin lege si sã îi putem da un salariu de mãcar 8 milioane de lei“, a adãugat primarul de Tasca.

Þãrile din ultimul val al integrãrii, schimbare rapidã de imagine Primarul Alexandru Drãgan a avut ocazia sã participe, în primãvara acestui an, la o întîlnire organizatã la Varsovia, cu exponentii tãrilor membre ale UE, ai celor integrate în ultimul val, precum si cu reprezentantii tãrilor candidate. „Mai mult decît atît, am avut ocazia sã vãd cu ochii mei schimbãrile care au avut loc în Slovacia si Polonia, care s-au numãrat printre ultimele 10 tãri care au intrat în Uniunea Europeanã. A fost suficient un an pentru ca acestea sã fie, acum, de nerecunoscut. Mã refer în mod special la zona ruralã. Aceste schimbãri s-au datorat faptului cã au accesat programe prin care si-au modernizat infrastructura de drumuri, apã si canalizare. În plus, multe firme si-au deschis filiale în aceste localitãti, iar oamenii aveau unde lucra. Am vãzut firme agricole foarte puternice, înfiintate prin asociere cooperatistã. Chiar dacã nouã nu ne sunã bine, acestea sînt o solutie viabilã în tãrile membre ale UE“, a conchis primarul Drãgan.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri reînviate, la Tasca

Știre publicată în urmă cu

în data de

• autoritãtile locale au organizat a doua editie a manifestãrii • „Din dorul traditiilor locale, cu un an în urmã am reînviat o parte dintre acestea si-am început cu vechile colinde, dorind ca cei mici sã ducã mai departe acest tezaur cultural“, a declarat primarul Daniela Ursache •

Tasca a fost si-n acest an încãrcatã de evenimente deosebite tinînd de datinile si obiceiurile Sãrbãtorilor de iarnã. Fãrã a trece cu vederea concertul extraordinar Colinde de vis, ce a avut loc în duminica de dinaintea Crãciunului, la care invitati de onoare au fost cantautorul Raoul si Corul Mãicutelor de la Mãnãstirea Paltin, Petru Vodã, trebuie sã aducem în discutie cele petrecute în cea de-a doua zi de Crãciun a lui 2017, cînd în Parcul Sfînta Maria, denumit si Între brazi, a avut loc a doua editie a Festivalului de datini si obiceiuri, la care au fost invitati toti locuitorii satelor comunei si chiar ai satelor învecinate. O initiativã pusã la cale de primarul Daniela Ursache si alesii locali si reluatã, împreunã procurînd si sacrificînd niscai porci pentru o masã pe cinste. Si mare le-a fost bucuria vãzînd cã au rãspuns invitatiei oficiali ai Neamtului, prefectul Vasile Panaite, Oana Bulai si Florentina Moise, deputatii Dan Andruscã si Ciprian Serban, presedintele ANRSC Bucuresti, Bogdan Alexa, ministrul secretar de stat, primari ai comunelor Negresti, Timisesti, Rãucesti, Petricani si reprezentantul auditoriului de la Asociatia Comunelor din România, organism al cãrui vicepresedinte este si primãrita de Tasca. La acestia s-a adãugat potopul de lume, oameni de toatã isprava, multi în vîrstã, care s-au încumetat sã plece la drum din satele si cãtunele pitulite între munti, pentru a fi împreunã, îndiferent de rang, la ceas de sãrbãtoare crestinã. Pentru început s-au prezentat colindãtorii, preoti ai locului, urãtorii mici si mari, precum Raze de sperantã de la Scoala Tasca si Corul Primãriei, la care s-au adãugat David Avarvarei, interpret de colinde si muzicã popularã, preotul Caia si fiica, folkistii Eu Cred, dupã care aveau sã evolueze ursi, capre, dar si dramatizarea Jianului, alaiuri conduse de Daniel Grasu, ori Bujorul hamzoienilor si Irozii, publicul discutînd îndelung despre arta interpretativã pe cînd cinstea o tuicã sau degusta o tochiturã cu mãmãligã si multe alte preparate traditionale fãcute din carne de porc. Printre oameni s-au aflat lidera comunitãtii, primarul Dana Ursache, purtînd frumosul strai popular, viceprimarul Chiciu si ceilalti alesi locali, care au pus la cale împreunã cu electoratul proiectele viitorului. „Locuitorii comunei Tasca stiu foarte bine cã sufletul meu le apartine. Am început cu investitiile în oameni, în sufletele lor, neabandonînd grija pentru infrastructura localitãtii noastre. Din dorul traditiilor locale, cu un an în urmã am reînviat o parte dintre acestea si-am început cu vechile colinde, dorind ca cei mici sã ducã mai departe acest tezaur cultural. As vrea sã cred cã oamenii locului agreazã aceastã initiativã si aprecierea fãcutã se bazeazã pe numãrul mare de spectatori prezenti la manifestare. Apreciez totodatã prezenta oficialitãtilor locale, dar si judetene, care se aflã alãturi de noi la ceas de sãrbãtoare, reprezentantii media, asta motivîndu-mã ca la anul sã ne pregãtim si mai mult. În acelasi timp, am mai cãutat un motiv de a cere iertare locuitorilor si colegilor de primãrie si consiliu local pe care i-am chinuit întregul an, rãspunzînd pozitiv solicitãrilor mele. Sînt fericitã cã la sãrbãtoarea noastrã au venit un numãr mare de tãscani, printre ei si cei care lucreazã în strãinãtate si care-si iubesc comuna. Tuturor la multi ani 2018!“ a spus primãrita Dana Ursache, multumitã de reusita actiunii. De retinut cã la activitatea cultural -artisticã si de promovare a datinilor si obiceiurilor Sãrbãtorilor de iarnã, de la Tasca, a fost prezent, urcînd pe scenã pentru a saluta publicul si Daniel Buzdugan, prezentator la Radio ZU, care a promis cã va face cunoscut tãrii prin emisiunile sale activitatea de la Tasca.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Trending