Dreptul la neuitare. Viața de episcop al Romanului a lui Veniamin Costache

■ mare cărturar, viitorul mitropolit al Moldovei, Veniamin Costache a contribuit la modernizarea provinciei ■ în vremea sa, în târgul Romanului a fost înființat Spitalul Precista Mare și Spițeria Minerva ■ el a cerut preoților să doneze cărți ■ mitropolitul Veaniamin Costachi a fost implicat și în viața politică a epocii, sprijinind marile reforme ■

Preot dr. Florin Țuscanu a consemnat în rubrica cotidiană „Dreptul la Neuitare”, de pe pagina de socializare – Facebook , câteva date interesante, și puțin cunoscute, despre activitatea de la Roman a viitorului  mitropolit al Moldovei, Veniamin  Costache (1768-1846). Se știe că în Moldova, perioada modernă începe cu câţiva ani înainte de 1821, odată cu alegerea ca mitropolit a lui Veniamin Costachi, până atunci episcop de Roman (18 martie 1803).

Perioada 1821-1918, de la revoluţia lui Tudor Vladimirescu până la crearea României Mari, la 1 Decembrie 1918, reprezintă „Epoca modernă” din istoria țării  sau „Epoca renaşterii politice româneşti”. Preocuparea principală a epocii a fost lupta românilor de pretutindeni pentru restaurarea independenţei lor politice, pentru făurirea unităţii de stat, pentru dezvoltarea vieţii culturale şi economice a ţării.

Sentimentul unităţii naţionale – adânc şi puternic motivat de originea etnică, de limbă, cultură, credinţă religioasă, de aspiraţii economice – domină întreaga perioadă, iar năzuinţa de realizare a acestei unităţi naţionale, de asemenea con­stituie un ideal al românilor de pretutindeni. Despre Veniamin  Costachi, care a făst episcopul Romanului între 1796-1803, părintele Florin Țuscanu, reiterează ideea că  a fost un mare ctitor și cărturar și cel mai tânăr episcop pe care l-a avut urbea.

„Deși nu împlinise 28 de ani când a urcat pe scaunul vlădicesc de la Roman, fiind cel mai tânăr episcop din istoria acestei Eparhii, Veniamin a lăsat în amintirea romașcanilor o dâră de lumină prin faptele sale mărețe, prin ctitoriile sale și, amintesc doar primul spital din Roman (Precista Mare – 1798) și prima farmacie (Spițeria Minerva). La 30 de ani, episcopul Veniamin a venit la Trifești și a sfințit biserica Sfântul Nicolae, în ziua Adormirii Maicii Domnului, la 15 august 1799, închinându-se la Sfânta Icoană Făcătoare de Minuni.

Una din preocupările sale a fost răspândirea cărților, îndeosebi cele de slujbă, cerând preoților să înzestreze bisericile <<cu multe feluri de cărți>>. El însuși a oferit în dar multe cărți. După plecarea sa din Roman, în scaunul de mitropolit (1803), Veniamin înființează la Iași Seminarul ce-i va purta numele <<pentru învățătura feciorilor de preoți>>, pe care-l înzestrează cu multe cărți.

Se păstrează până astăzi însemnările sale pe multe cărți de cult oferite școlii”, relatează preotul Țuscanu, care exemplifică, în acest sens,  cu o însemnare de pe una din cărți. Iată un exemplu: „Acest prolog ce are în sine cuvinte pe 3 luni, iunie, iulie Avg(u)st; s-au afierosit de smerenia noastră școlii de la (Mă)năstirea Socola, care s-au făcut acum pentru învățătura fec(i)orilor de preoți, spre a noastră pomenire. + Smeritul între arhierei Veniamin: 1803 noemv. 2”.