Contactează-ne

Actualitate

Dreptul la neuitare. Satul Trifeşti, acum 100 de ani

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Florin Ţuscanu, preot la Parohia Sfîntul Nicolae din Trifeşti a publicat conţinutul unui document solicitat în 1921 de ministrul Cultelor şi Artelor, poetul Octavian Goga ■ parohul de la acea vreme, Gheorghe Popovici, aducea la cunoştinţa oficialului „Starea socială, morală, culturală şi confesională a comunităţii de la Trifeşti“ ■

Pasionat cercetător al arhivelor, preot doctor Florin Ţuscanu, fiul al satului Hociungi, din comuna Moldoveni, în prezent paroh  la Biserica Sfîntul Nicolae din Trifeşti, continuă publicarea, pe pagina sa de socializare, a unor interesante date istorice despre ţinuturile din zona fostului judeţ Roman.

În cea mai recentă postare pe Facebook, preotul cărturar face referire la obligaţia generaţiilor de astăzi de a cunoaşte trecutul locurilor în care trăiesc, sub genericul „Dreptul la neuitare ( file de istorie)“, în care aminteşte despre „comorile“ descoperite în arhivele naţionale.

În ultima postare, preotul analizează un document din 1921, cînd la cîrma Ministerului Cultelor şi Artelor se afla poetul Octavian Goga, care trimitea în toate parohile din ţară cîte un chestionar necesar întocmirii  unor mici monografii locale. Astfel din parohia de la Trifeşti pleca spre minister o  o analiză privind „Starea socială, morală, culturală şi confesională a comunităţii de la Trifeşti“, situată atunci în judeţul Roman, acum judeţul Neamţ.

„La 1 ianuarie 1921 – Ministrul Cultelor şi Artelor – Octavian Goga – trimitea un chestionar fiecărei parohii din România, pentru întocmirea unor mici monografii locale, pentru buna cunoaştere a problemelor din ţară, pentru unele statistici şi lucrări generale. Preotul paroh, Gheorghe Popovici, a completat chestionarul parohiei Trifeşti (judeţul Roman), pe care l-a expediat către Ministerul Cultelor la 15 martie 1921. Din acest chestionar aflăm şi cîteva repere biografice ale preotului care a completat schiţa monografică, Gh. Popovici, născut la 3 octombrie 1870, în comuna Broşteni, judeţul Roman, la rîndul său fiu de preot.

Absolvent al Seminarului de grad I (promoţia 1891), căsătorit cu Maria Simionescu, casnică. Nu au avut copii. Preot la Trifeşti cu decretul 1350/ din 5 nov.1903. Sachelar (1909); iconom Stavrofor (1920) – preot de Regiment în timpul Primului Război Mondial. A slujit la Trifeşti 30 de ani, pînă în 1932, cînd s-a pensionat“.

Chestionarul parohiei cuprindea 2 capitole şi 12 subcapitole. Cap.I: Compunerea parohiei: Biserica parohială, cu 2 filiale. Urma apoi istoricul parohiei, descrierea geografică, istoricul bisericilor, fotografii şi planuri, averea parohiilor, date despre enoriaşi (credincioşi), starea economică  a acestora, ocupaţii. Urmau apoi date despre viaţa culturală în parohie, viaţa morală şi socială, factorii conducători.

Un capitol II al raportului vorbea despre personalul parohiei, format la vremea aceea din: preot, cîntăreţi, paraclisier. Din acelaşi document aflăm că Parohia Trifeşti avea o singură biserică – Sfîntul Nicolae, ridicată de familia logofătului Costache şi Ana Balş, în perioada 1798-1799.

„Sînt oferite detalii despre Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului (cea care este scoasă de sute de ani la vreme de secetă – n.r), precum şi despre lucrările de renovare şi restaurare efectuate de-a lungul timpului, despre tradiţii şi obiceiuri străvechi, etc. Parohia cuprindea la 1921: 280 de familii ortodoxe, cu 1.147 de suflete. În sat nu erau alte confesiuni. Ocupaţia de bază a locuitorilor era agricultura.

În sat erau: 2 cojocari, 2 fierari, un cizmar, un croitor, 2 rogojinari… Era o singură cîrciumă, totuşi viciul beţiei dăuna mult comunităţii!! La fel educaţia şi igiena, care uneori lăsau de dorit! În Trifeşti funcţiona Banca Populară Izbînda, cu un capital de 300.000 lei. Bîlciul anual era la al doilea hram al bisericii, de Înălţarea Domnului“, se mai spune în documentul dat publicităţii  de preotul Florin Ţuscanu.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Primarul Andrei Carabelea cere demisia imediată a Inspectorului Școlar General

Știre publicată în urmă cu

în data de

Creșa Piatra-Neamț este o entitate cu personalitate juridică, înființată prin hotărârea Consiliului Local Piatra-Neamț din 9 iunie 2022. În domeniul organizării și funcționării creșelor ca unități de învățământ cu personalitate juridică în subordinea Consiliului Local, legislația cu caracter special prevede atribuții comune-partajate între inspectoratele școlare județene și autoritatea administrației publice locale – Primăria.

În cadrul acestui mecanism, Inspectoratului Școlar Județean Neamț îi revine rolul de îndrumare-coordonare metodologică de specialitate, având, de altfel, prevăzută în mod expres atribuția de numire a directorului conform HG 566/2022 privind aprobarea Metodologiei de organizare și funcționare a creșelor și a altor unități de educație timpurie antepreșcolară.

În baza acestor atribuții legale, Primăria Municipiului Piatra-Neamț a solicitat în repetate rânduri, printr-o corespondență susținută, lămuriri și precizări cu privire la numeroasele aspecte pe care le presupune întregul proces de organizare și funcționare a creșei: finanțare, încadrare, salarizare, fișele de post pentru personalul didactic. Modalitatea ISJ Neamț de a bloca întregul proces a îmbrăcat forma materială a refuzului de a răspunde la toate adresele și toată corespondența inițiată chiar de directorii creșei, numiți de Inspectoratul Școlar Județean Neamț. Un exemplu în acest sens este reprezentat de situația deciziilor educatorilor-puericultori în vederea întocmirii repartițiilor. Acestea au fost comunicate prin poștă, ajungând astăzi, 30 septembrie, în Creșa Piatra-Neamț, cu toate că ele au fost emise și înregistrate la ISJ Neamț pe data de 2 septembrie. Mai mult, ISJ Neamț nu a numit reprezentanți în Consiliul de Administrație al nou înființatei instituții.

Refuzul persoanelor numite pe funcția de director de a-și asuma întregul complex de responsabilități aferente organizării și funcționării noii instituții nu este un aspect imputabil Primăriei. Dimpotrivă, aceasta și-a manifestat întreaga disponibilitate în acest sens, exprimându-și avizul prompt la toate numirile de director venite din partea ISJ Neamț.

Creșa Piatra-Neamț nu deține informații cu privire la demisia celor 13 educatori-puericultori, aceștia fiind și astăzi, 30 septembrie, prezenți la locul de muncă și desfășurând-și activitatea.

Primarul Andrei Carabelea: „În toată țara, primăriile și inspectoratele școlare județene au reușit să colaboreze pentru a asigura bunul mers al activităților din creșe. La Piatra-Neamț, suntem blocați sistematic de conducerea Inspectoratului Școlar Județean Neamț, care a refuzat să răspundă la nenumăratele adrese pe care le-am trimis tocmai în vederea bunei funcționări a acestei instituții. Creșa Piatra-Neamț este o entitate cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Local, dar este o unitate de învățământ, inclusă în rețeaua școlară și funcționează după aceleași reguli și norme ca toate celelalte unități școlare. Salarizarea cadrelor didactice se face de către Ministerul Educației, prin ISJ Neamț, care face și propunerea de director și emite deciziile pentru încadrarea educatorilor. Conducerea ISJ Neamț nu-și duce la îndeplinire atribuțiile stabilite foarte clar de lege și din această cauză o instituție care are în grijă aproape 200 de copii este blocată.

Luând în considerare atribuțiile de îndrumare și coordonare care revin ISJ Neamț, activități pe care doamna inspector general nu le-a susținut, ci le-a blocat continuu prin refuzul de a răspunde la adrese și transmiterea cu întârziere a deciziilor privind repartizarea personalului didactic, care au fost emise pe 2 septembrie și au ajuns la Creșă astăzi, pe 30 septembrie, considerăm demonstrată reaua credință a Inspectorului General Florentina Luca-Moise. E vorba de un abuz îngrozitor căruia îi cad victime copiii, părinții și personalul didactic. În vederea remedierii imediate a situației, somez ISJ Neamț să propună de urgență un nou director la Creșa Piatra-Neamț și doamnei Florentina Luca-Moise îi solicit demisia din funcția de Inspector Școlar General.”

Citește știrea

Actualitate

Cronica pisălogului – Un Jules Verne modern

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Constantin Bîrjoveanu (1934 – 2000), scriitor, pictor, caricaturist și autor al „Cronicii pisălogului” scria, în urmă cu două decenii şi ceva, în săptămînalul Gazeta de Roman o tabletă intitulată „Un Jules Verne modern”. Om cu simțul umorului foarte dezvoltat, autorul celor 280 tablete pe care le conține o carte, folosește și în pastila umoristică de față, ca pretext, citarea unor fragmente din articolele care urmau a fi publicate în contidianul „Roman Time”, ediția anului 2034. Este un prilej pentru autor de a vorbi de lucruri și întîmplări firești, din viața Cetății, întîlnite și astăzi. Constantin Bîrjoveanu spune că toate aceste realități ar ține de domeniul literaturii SF, al cărui promoter a fost marele scriitor francez Jules Verne(1828-1905). Este un prilej pentru autorul „Cronicii pisălogului” de a vorbi de lucruri normale, considerate, însă, a ține de literatura științifico-fantastică (SF), cu referire la o infrastructură rutieră modernizată, la cea de apă și canalizare, care să împiedice uriașele pierderi de apă, la fel de mari și în urmă cu două decenii, cînd trăia încă autorul. El ironizează salarile de mizerie ale romașcanilor, așa cum vorbește și despre corupția generalizată, scăderea intersului pentru muncă și îngroșarea rîndurilor asistaților sociali. Temele abordate sînt multiple și de mare actualitate și după mai bine de două decenii.

Nici pomeneală. Nu voi spune că omul se va teleporta din Roman în California, cu viteza gîndului, ca să mai schimbe o vorbă cu o rudă plecată acolo pe vremea cînd aici nu avea nici o slujbă, că ideea asta a fost lansată într-un serial SF la televizor. Nu asta voi face, ci vă voi spune cîteva noutăți spicuite din cotidianul romașcan „Roman Time” din 26 martie 2034. Iată deci ce vom citi acolo:

Domnul primar Jackson afirmă că, peste un an, va fi dată în folosință șoseaua de centură a orașului, începută la finele mileniului trecut, precum și conducta de apă potabilă, începută cam la aceeași dată. În arhivele statului sînt documente care atestă existența în urbea noastră la sfîrșitul secolului trecut a 9.0000 de nemulțumiți și cîțiva din ceilalți, iar azi numărul românilor pur-sînge din oraș se ridică la aproape 20.000 de suflete.

În trenul rapid România Mare, un individ care călătorea fără bilet a încercat să-l miluiască pe controlor. Acesta l-a criticat aspru „Uiți că ceea ce se cheamă corupție a fost eradicată de președintele Constantinescu? Te crezi în 1998? Și la urma urmelor, știi ce lefuri avem noi?”.

Cei cîțiva ortodocși romașcani care au rezistat tentațiilor de tot felul și asigurării că, dacă vor trece la altă religie, li se va rezerva un loc în Rai, cer primăriei să interzică manifestările satanice din fața Sfintei Biserici. În ultimele două milenii, au dispărut dragostea de muncă, crema Vax Albina, Dero-ul obișnuit, dar a supraviețuit Gazeta de Roman, care apare în întregime în limba română.

Se împlinesc 100 de ani de la nașterea lui C. Bîrjoveanu, cel care a propus irigarea terenurilor agricole cu pompe acționate de energie eoliană (ca-n Canada), protejarea teilor cînd sînt în floare și instalarea în posturi înalte numai a elementelor sută la sută cinstite.

O excursie pe o planetă din altă galaxie s-a scumpit atît de mult că un muncitor cu salariul mediu nu și-o mai permite, decît cel mult o dată pe an. Au mai fost aclimatizate și plantate noi specii de arbori exotici în parcul Eleonora Vîntu. În trecere prin orașul Roman, vizitați ruinele Spitalului Precista mare. Iubite cititorule, cînd muza îmi va mai aduce noutăți din viitor, te voi ține la curent.

Nota Redacției – Rubrică susținută de viceprimarul Radu Samson

Citește știrea

Actualitate

Eugen Țapu-Nazare (PNL): ”Măsuri concrete de sprijin pentru locuitorii din zonele montane”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Comisia pentru antreprenoriat și turism, din Senatul României, a avizat favorabil o serie de măsuri pentru încurajarea înființării de centre de colectare și/sau prelucrare a laptelui, fructelor de pădure, ciupercilor, plantelor medicinale și aromatice. Aceste măsuri au ca principale obiective dezvoltarea localităților rurale, crearea de noi locuri de muncă și stoparea migrației populației către zone mai dezvoltate. Promovarea unui lanț alimentar este, de asemenea, un alt obiectiv bine definit.

Termenul final până la care se aplică schema de ajutor este 31 decembrie 2022, iar plățile aferente vor fi efectuate până la 29 decembrie 2023.

Pentru înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui, bugetul alocat schemei de ajutor, pentru anul 2022, este 60 de milioane euro. Beneficiarii programului pot primi maximum 40% din cheltuielile necesare înființării de centre de colectare, iar ajutorul poate ajunge la 50% în cazul înființării și componentei de prelucrare.

Pentru fermierii care doresc să înființeze centre de colectare și prelucrare primară a ciupercilor, fructelor de pădure, plantelor medicinale și aromatice, bugetul total este 65,5 de milioane euro, iar valoarea ajutorului acordat este de maxim 40% din totalul cheltuielilor eligibilepentru înființarea de centre de colectare și de maxim 50% pentru prelucrarea primară a ciupercilor, fructelor de pădure, plantelor medicinale și aromatice.

Valoarea ajutorului oferit poate crește până la 90% din valoarea cheltuielilor eligibile în cazul tinerilor fermieri, a investițiilor colective (asociative) și a investițiilor realizate în zone cu constrângeri naturale.

Eugen Țapu-Nazare, președintele Comisiei pentru antreprenoriat și turism, din Senatul României

Citește știrea
Advertisement









Trending