Dreptul la neuitare. Cultul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril – biserici seculare

■ în zona Roman există 13 lăcașuri de cult care au hramul Mihail și Gavril ■ Sfântul Mihail, al cărui nume înseamnă în limba ebraică „Cine este ca Dumnezeu?“, e cel care s-a luptat cu îngerii răi, protector al călugărilor, armatelor creştine și al voievozilor ■ Sfântul Gavriil este protectorul fecioarelor creştine, familiei, mamelor și al călugăriţelor ■

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril sunt cunoscuţi în ortodoxie drept conducătorii cetelor de îngeri şi călăuze ale sufletelor spre Rai, iar pe 8 noiembrie se face marea pomenire a tuturor morţilor din familie.1,4 milioane de români își serbează ziua onomastică și potrivit Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, este vorba despre 826.317 bărbați și 634.195 femei.

Preotul dr. Florin Țuscanu a „inventariat” bisericile de rit ortodox din Roman și zonă, care au hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, spunând în rubrica „Dreptul la neuitare“, pe care o susține zi de zi pe contul de Facebook, că ele sunt 13 la număr. „Cultul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril este foarte răspândit în întreaga Ortodoxie, dovadă fiind numeroasele biserici şi mănăstiri care îi au ca patroni spirituali, precum și numeroşii creștini care le poartă numele.

Serbarea Sfinților Arhangheli la 8 noiembrie a început a fi prăznuită în Biserică, ca sărbătoare a îngerilor, în veacul al cincilea şi s-a răspândit repede în tot Răsăritul creştin. Sfântul Arhanghel Mihail, al cărui nume înseamnă în limba ebraică «Cine este ca Dumnezeu», este cel care s-a luptat cu îngerii răi. Sfântul Mihail este un protector al călugărilor, al armatelor creştine, al voievozilor, care purtau cu ei pe câmpul de luptă icoana Arhanghelului.

În iconografie Mihail este zugrăvit purtând în mână o sabie de foc şi are misiunea să păzească Legea Lui Dumnezeu şi să-i biruiască pe duşmani”, spune preotul Țuscanu. Referindu-se la Sfântul Arhanghel Gavril, aflăm că însemnă, tot în ebraică, „Bărbat – Dumnezeu”, nume ce conţine concentrat Buna Vestire, că Dumnezeu se va întrupa şi îşi va asuma firea omenească, pentru că „a binevestit Naşterea Domnului şi a Sfântului Ioan Botezătorul.

A tâlcuit proorocului Daniel viziunile, a vestit naşterea Fecioarei Maria. Se presupune că tot el a prăvălit piatra de la mormântul Mântuitorului vestind Înviereaa Domnului femeilor mironosiţe. Sfântul Gavriil este protectorul fecioarelor creştine, al familiei creştine, protectorul mamelor care nasc copii, dar şi al călugăriţelor. Drept recunoştinţă pentru aceşti doi îngeri, Biserica Ortodoxă a rânduit ca Sfinții Arhangheli să fie pictaţi pe cele două uşi laterale ale Sfintelor Altare (ușile diaconești).

Sfântul Gavriil purtând în mână flori de crin, semn al Bunei Vestiri, iar Sfântul Mihail cu o sabie de foc, semn al împlinirii dreptății divine. În Roman și zona metropolitană, părintele Florin Țuscanu a inventariat 13 lăcașuri de cult,  care îi serbează pe Sfinții Voievozi ca protectori spirituali, biserici care, la 8 noiembrie își serbează hramul.

Între acestea, cea mai importantă este ctitoria domnitorului Ștefan Tomșa II (1611),  din centrul municipiului Roman, reclădită de marele spătar Vasile Cantacuzino la anul 1695 (cunoscută și Biserica Albă), dar și cele cinci bisericuțe din lemn, monumente de arhitectură populară. Iată bisericile care au hramul Sfinților Mihail și Gavril: Biserica Sf. Voievozi din Roman (1695), Biserica din Prăjești, com. Secuieni (1836), Biserica din Hociungi I (1909), Biserica de lemn din Icușești (1840).

Mai sunt Biserica din Luțca (1920), Biserica din Mărmureni, com. Oniceni (1880), Biserica de lemn din Pâncești (1774), Biserica de lemn din Poienari (1780), Biserica de lemn din Poiana Humei, com. Oniceni (1863-1865), Biserica din Săcăleni (1888), Biserica din Simionesti (1898), comuna Cordun, Biserica din Poienile Oancei, com. Stănița (1804) și Biserica de lemn din satul Muncelu de Jos, com. Valea Ursului (1809-1813).