Contactează-ne

Prima pagină

Dreptul la neuitare. 106 ani de la moartea profesorului și scriitorului Calistrat Hogaș

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la un secol și șase ani de la decesul scriitorului Calistrat Hogaș, părintele Florin Țuscanu punctează câteva date din existența acestuia ■ ca profesor de Limba și literatura română, era considerat de viitorul mitroplit al Moldovei, Visarion Puiu, un om exigent și drept ■ mort a fost înmormântat în cimirirul Eternitatea din Roman și reînhumat pe 8 octombrie 1917, la Piatra Neamț ■

Preot dr. Florin Țuscanu reamintește că la 28 august s-au împlinit 106 ani de la decesul împătimitului călător „Pe drumuri de munte”, care este atât de strâns legat prin viața și activitatea sa de cadru didactic și scriitor de județul Neamț. În rubrica „Dreptul la neuitare”, părintele cărturar Țuscanu, punctează câteva date biografice ale marelui scriitor.

Și-a găsit sfârșitul în Vila Hogaș din curtea Liceului Roman-Vodă, clădire care astăzi găzduiește cel mai bine organizat muzeu școlar din România. „La 28 august 1917, într-una din camerele vilei din preajma Colegiului Roman Vodă se stingea din viață profesorul Calistrat Hogaș, înconjurat de nepoții săi de la fiica Cleopatra Silberg, care locuia la Roman. Scriitorul avea 70 de ani.

Puțini sunt cei care știu că Hogaș a fost foarte apropiat de biserică, provenind dintr-o familie de preoți. Tatăl său, preotul Gh. Dimitriu a fost protopopul județului Tecuci, colaborator apropiat al episcopului Melchisedec, județul Tecuci aparținând canonic de Episcopia Romanului pe atunci. Soția sa, Elena,mama celor opt copii, era fiica preotului Costache Gheorghiu din Piatra Neamț.

În anul 1891 profesorul Hogaș se stabilește la Roman, locuind în vila ce astăzi îi poartă numele, în preajma CNRV, unde a predat limba română. În paralel, cu binecuvantarea episcopului Melchisedec a predat româna și la Seminarul Sfântul Gheorghe. A locuit la Roman până în anul 1899, când împreună cu familia va pleaca la Iași. Va reveni mai apoi la Roman, unde, pe 28 august 1917 își va da obștescul sfârșit”.

Acestea sunt consemnările succinte referitoare la viața și activitatea neobositului călător pe drumuri de munte, care a  fost înmormântat inițial la Roman și la 42 de zile (pe 8 octombrie 1917) a fost reînhumat la Piatra Neamț. Semnificativă i se pare părintelui Florin Țuscanu caracterizarea pe care i-a făcut-o scriitorului unul dintre elevii săi, Visarion Puiu, care peste timp va ajunge mitropolit al Bucovinei:

„Toată vremea celor trei ani de studii făcute în acest seminar am avut ca director pe arhiereul Ioanichie Flor Băcăoanul, un chip luminos de preot, bun cântăreț și distins slujitor… Dintre profesori, superior prin cunoștințe și bunătate erau Ion Gheorghiu Pioneanu (…), Calistrat Hogaș, pentru limba română, sever și exigent, dar drept, căruia îi datorez primele compuneri stilistice bunișoare și primele îndemnuri de a citi literatură română și străină.

Îmi aduc aminte cu multă duioșie de dânșii și-i pomenesc în rugăciuni, ca pe unii care, pe temelia zidirii mele sufletești, făcută îndeosebi cu truda mamei, au adăugat întâiele straturi de cultură (…)”. Părintele Florin Țuscanu nu uită, ca de obicei, să reamintească faptul că acești oameni mari ai trecutului trebuie pomeniți în veci, pentru a fi cunoscuți de urmași.

 

 

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending