Contactează-ne

Actualitate

Două mari necunoscute – noul virus şi noul model de societate spre care ne îndreptăm

Știre publicată în urmă cu

în data de

Pandemia a infectat peste 9 milioane de locuitori ai planetei şi a ucis aproape o jumătate de milion de oameni. Economia globală este într-o recesiune pe care mulţi analişti o consideră fără precedent. Marele ministru al Finanţelor, Florin Cîţu, ne-a desluşit două mari enigme, că România nu a mai traversat o aşa criză economică de două sute de ani şi că Guvernul Orban nu va mări pensiile cu 40%.

Umanitatea se confruntă cu o criză de amploare globală, datorită pandemiei de coronavirus. Se apreciază că este practic imposibil de a se reveni la situaţia de dinaintea crizei. Sunt semne că toate procesele socio-economice se modifică ireversibil, întreaga ordine mondială existentă intrând în colaps. Este evident faptul că valorile globalizării, spre care tinde omenirea, sunt compromise iremediabil. Pandemia, nu numai că a închis total sau parţial graniţele, dar a şi diminuat solidaritatea între state.

Dacă luăm de bună ideea că nimic nu va mai fi cum a fost, trebuie să fim pregătiţi de a renunţa la ideologia liberală a globalizării, pentru a crea o nouă ideologie, aceea a post globalizarii. Noua clasă politică va trebui să ridice temelia unui nou model de societate, post liberală, model care este la fel de greu de perceput în esenţă, ca şi oronavirusul. O clasă politică salvatoare nu se va putea limita la ordonanţele militare, care să ne salveze de coronavirus, ci va trebui să promoveze o strategie de salvare a naţiunii în faţa colapsului economic, a izolării şi a post globalizării. De abia în post globalism principiul liberal

„Prin noi înşine“, devine axiomatic. Autarhia, la care România democratică a fost obligată să renunţe după 1990, va trebui reinventată. Se impun reindustrializarea şi refacerea infrastructurii agricole, pentru a fi independenţi de furnizorii externi. Altfel nu vom rezista în post globalizare. România trebuie să devină furnizor, nu numai piaţă de desfacere, într-un conglomerat colonial. Post globalizarea impune şi un nou context geopolitic.

În politica alianţelor, preşedintele SUA, Donald Trump, pomeneşte din ce în ce mai des despre destructurarea NATO. Sloganul său de campanie, „America First“, este preludiul structurării acestei ţări pe modelul unei societăţi închise, în raport cu restul lumii. Caracterul autarhic al sistemului american, este un model demn de urmat, nu de negat.

Noua ordine mondială se clădeşte pe proteste, vandalizări şi jafuri

În Statele Unite ale Americii, mişcarea „Black Lives Matter“ (BLM), s-a resuscitat şi este exportată şi în lume, via Europa. BLM a debutat în SUA, în 2017, prin distrugerea statuii lui Cristofor Columb, descoperitorul Americii.

Deoarece Columb este mult reprezentat în istoria Americii, demolările acestuia continuă şi acum. Protestele în America, vizând discriminarea rasială, sau dorit a fi paşnice, dar au degenerat în violenţe, vandalizări şi jafuri. În 1955, pastorul Martin Luther King a declanşat demonstraţiile pentru drepturile civile ale afro-americanilor. Segregarea rasială era parte a politicii de stat a SUA. Martin Luther King a fost un mare lider de culoare, care le-a cerut afro- americanilor să nu răspundă la violenţe cu violenţă. În mod special, la violenţele Ku Klux Klan.

La marşul organizat la Washington DC, din 28 august 1963, pastorul şi-a lansat discursul memorabil „I Have A Dream“ ( Am un vis), în faţa a 200 de mii de oameni, de toate culorile. Discursul şi l-a ţinut de pe treptele Monumentului lui Abraham Lincoln. Sub preşedinţia lui Abraham Lincoln, în 1862, a fost abolită sclavia în Uniune. Astăzi, mişcarea BLM propune scoaterea statuii lui Lincoln din Monument.

Pe 3 aprilie 1968, Martin Luther King, la Memphis, Tennessee, declara previzionar că „America nu va cunoaşte nici pace, nici linişte, până când negrii nu se vor bucura de drepturi depline“. A trebuit ca John F. Kennedy să moară asasinat în 22 noiembrie 1963, pentru ca următorul preşedinte să promulge actul „Drepturile Civile“, în vara lui 1964. Prin acest act, orice fel de discriminare era scoasă în afara legii. Pe 4 aprilie 1968, Martin Luther King era asasinat la rândul său, la Memphis, semn că democraţia americană nu are istorie lungă. Astăzi, în SUA, unii încearcă să drapeze mişcarea BLM, ca mişcare de extremă stânga, când în realitate, la vandalizări şi jafuri, participă deopotrivă şi extrema dreaptă. La orice adiere, venită din partea opiniei publice, faldurile drapajului dezgolesc realitatea, care ne relevă că este vorba de „o mişcare comună, anti globalistă“.

Demolarea statuilor, vandalizările şi jafurile sunt acte fireşti doar în caz de război, de revoluţie sau de schimbare brutală de regim. Ordinea firească a lucrurilor este dată peste cap acum în SUA, unde nu există război, nici revoluţie sau schimbare de regim. Demolarea statuilor, vandalismele şi jafurile doar prefigurează schimbarea de regim, care se pregăteşte pentru instituirea post globalismului.

Suntem sfătuiţi pe diferite canale, să nu ne îngrijorăm pentru statuile dărâmate, ci pentru cele care le vor lua locul. Vânătoarea de statui, noua vânătoare de vrăjitoare

Sunt vizate statuile personalităţilor istorice care, fie au practicat negoţul cu sclavi, fie au susţinut rasismul, fie au promovat colonalismul, fie toate la un loc. Scriitorul Stelian Tănase preciza într-o postare că „Fiecare epocă are statuile ei. Se schimbă regimul, se schimbă şi statuile“.

Frenezia dărâmării statuilor, de către mişcarea BLM -istă, a trecut hotarele SUA, cuprinzând întreaga lume, via Europa de Vest. În Franţa, s-a publicat deja o hartă, în care figurează amplasamentul personalităţilor care au avut tangenţe cu sclavagismul, precum Napoleon Bonaparte. În Anglia, mişcarea BLM a atacat statuile cu aceeaşi etichetă, printre care cera a Reginei Victoria şi a premierului Winston Churchill.

În Belgia, statuile regelui Leopold al II – lea sunt scoase de pe socluri. În Suedia, se cere înlocuirea statuii regelui Carol al XII-lea, cu statuia unei adolescente militante. În numele BLM au apărut cereri de demolare a piramidelor, pentru că s-au folosit sclavii la construcţia lor. Un bezmetic, membru al Partidului Democrat din America, atacă creştinismul, cerând demolarea statuilor lui Isus Hristos, pentru faptul că acesta reprezintă „supremaţia omului alb“, ceea ce ar defini o discriminare rasială.

Nu ştiu cum se va încadra „Madona Neagră“, din icoana de la Czestochowa – Polonia, din statuia de la Montserrat – Spania sau din icoana de la Cacica – România. Mişcarea BLM, care şi-a exersat debutul în Maidan – Ucraina şi apoi în Piaţa Victoriei – Bucureşti, şi-a făcut mâna în aceste două ţări, demolând liderii stângii, nu pe criterii rasiale, ci doar ideologice, experimentează prăbuşirea globalismului în SUA şi în Europa de Vest. Paradoxal, dar anti globalismul promovat, neavând tangenţe cu stânga sau cu dreapta, este o soluţie de reconfigurare a noii ordini mondiale.

Bulibăşeala politică a cuprins şi România, sub conducerea lui Klaus Iohannis în care s-a ajuns să avem o Opoziţie majoritară în Parlament, care susţine Guvernul minoritar Orban. La fel de neînţeles ca şi coronavirusul cu o mie de feţe, care ne bântuie.

Actualitate

Amenzi de infarct

Știre publicată în urmă cu

în data de

Două infracţiuni constatate şi sancţiuni contravenţionale de peste 330.000 de lei au fost aplicate de poliţiştii nemţeni în urma unei acţiuni ce a avut ca scop prevenirea şi combaterea ilegalităţilor în domeniul exploatării agregatelor minerale.

Totul a avut loc în perioada 16 – 17 octombrie 2020, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice, cînd poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice – I.P.J. Neamţ, împreună cu lucrători din cadrul Administraţiei Naţionale Apele Române, Gărzii Naţionale de Mediu şi Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, au verificat perimetrele de exploatare deţinute de 10 societăţi comerciale.

În urma acţiunilor de control, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice s-au sesizat din oficiu cu privire la săvîrşirea unui număr de două infracţiuni prevăzute de Legea nr. 107/1996 şi Legea 85/2003, totodată fiind aplicate un număr de 5 sancţiuni contravenţionale la Legea 107/1996, în valoare totală de 111.500 de lei.

De asemenea, reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu au aplicat 2 sancţiuni contravenţionale la Legea nr. 211/2001 şi 2 la O.U.G. 195/2005, în valoare totală de 180.000 de lei. Şi cei de la Apele Române au aplicat o sancţiune contravenţională la Legea nr. 17/1996, în valoare totală de 40.000 de lei.

Citește știrea

Actualitate

Coronavirus: Neamţ – 21 de cazuri noi. Naţional – 2.466 cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Neamţ numărul total de cazuri este de 4.846, cu o incidenţă de 1.63 la mia de locuitori

Până pe 19 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 182.854 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

132.082 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 2.466 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 322 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 5.931 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 18.10.2020 (10:00) – 19.10.2020 (10:00) au fost raportate 59 de decese (26 bărbați și 33 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Brăila, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Dâmbovița, Iași, Maramureș, Neamț, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre acestea, 2 decese a fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, 6 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 18 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 22 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 11 decese la categoria de peste 80 de ani.

Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.296. Dintre acestea, 757 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 2.860.226 de  teste. Dintre acestea, 8.040 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 5.681 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.359 la cerere.

Pe teritoriul României, 20.968 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.678 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 47.407 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 48 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.227 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 7.084 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.497.210  lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 12 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.829 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.917 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 3.013 în Germania, 159 în Marea Britanie, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  122 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 8 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 9 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 7 în Emiratele Arabe Unite și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Qatar, Vatican și Portugalia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Citește știrea

Actualitate

Angajări la Jandarmerie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ se recrutează personal din sursă externă ■ dosarul trebuie depus pînă la data de 8 noiembrie ■ contractul este pe durată determinată ■

Jandarmeria Neamţ anunţă recrutări personal din sursă externă. Este vorba de un număr de 11 posturi, despre care doritorii trebuie să ştie de la bun început că sînt pe perioadă determinată.

„Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Neamţ organizează selecţie pentru încadrarea temporară, fără concurs a 11 posturi de execuţie vacante de subofiţer, pe o durată determinată, ce nu poate depăşi 30 de zile de la data încetării stării de alertă“, anunţă Jandarmeria Neamţ.

Este vorba de 3 posturi de subofiţer operativ principal la Detaşamentul 1 Jandarmi Mobil Piatra Neamţ, iar alte 3 posturi sînt la Detaşamentul 3 Jandarmi Bicaz, respectiv subofiţer operativ principal, subofiţer operativ principal (şi conducător auto) şi subofiţer operativ principal (specializarea veterinar).

Încă 4 posturi libere sînt la Detaşamentul 4 Jandarmi Roman. Este vorba de 2 locuri de subofiţer operativ principal (şi conducător auto) şi alte 2 locuri de subofiţer operativ principal. Un alt post similar este la Detaşamentul 5 Jandarmi Tîrgu Neamţ – Postul de Jandarmi staţiunea balneoclimaterică Bălţăteşti. Pentru a participa la procedura de selecţie, candidaţii trebuie să îndeplinească cumulativ condiţiile legale, criteriile specifice şi cerinţele pentru ocuparea posturilor vacante. Nu se admit derogări de la nici una dintre condiţiile de participare prevăzute în anunţurile publicate la adresa: http://www.jandarmerianeamt.ro/category/cariera/angajari-din- sursa-externa/.

Candidaţii care solicită înscrierea la selecţie vor transmite dosarul de recrutare, în format electronic (scanat, în format pdf, într-un singur e-mail), pînă la data de 8 noiembrie 2020, ora 12:00, la adresa de e-mail : selectie.det1@jandarmerianeamt.ro – pentru posturile vacante din cadrul structurii Detaşamentul 1 Jandarmi Mobil: selectie.det3@jandarmerianeamt.ro – pentru posturile vacante din cadrul structurii Detaşamentul 3 Jandarmi Bicaz; selectie.det4@jandarmerianeamt.ro – pentru posturile vacante din cadrul structurii Detaşamentul 4 Jandarmi Roman; selectie.det5@jandarmerianeamt.ro – pentru posturile vacante din cadrul structurii Detaşamentul 5 Jandarmi Tîrgu-Neamţ – Postul de Jandarmi Staţiune Balneoclimaterică Bălţăteşti.

În cazul în care dimensiunea ataşamentelor depăşeşte 15 MB vor fi transmise mai multe e-mailuri succesive, numerotate crescător. Candidaţii care îndeplinesc condiţiile de participare şi ale căror dosare de recrutare sînt complete şi corect întocmite, vor fi planificaţi la interviu. Interviul se va desfăşura la sediul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Neamţ, conform graficului activităţilor, în baza planificării ce va fi afişată pe site-ul unităţii.

Interviul va fi înregistrat audio- video. Candidaţii selecţionaţi trebuie să fie apţi din punct de vedere medical, fizic şi psihologic. Aptitudinea se constată de structurile de specialitate ale M.A.I., printr-o examinare medicală şi evaluare psihologică, potrivit reglementărilor specifice în domeniu. Candidaţii selecţionaţi vor fi încadraţi pentru o perioadă determinată, ce nu poate depăşi 30 zile de la data încetării stării de alertă, iar la expirarea termenului pentru care au fost încadraţi vor fi trecuţi în rezervă de drept.

Relaţii suplimentare pot fi obţinute de la Serviciul Resurse Umane al Jandarmeriei Neamţ, telefon: 0233/230391, interior 24407/ 24535, luni-vineri, între orele 08:00 – 16:00.

Citește știrea

Trending