Dosarul STASI al papei Benedict al XVI-lea

A fost dat publicitãtii dosarul fãcut de STASI, politia secretã est germanã, cardinalului Ratzinger, actualul papã Benedict al XVI-lea. Din dosar reiese cã cel putin opt agenti est germani au avut ordin sã raporteze despre viata particularã si opiniiile politice al lui Ratzinger, în anii rãzboiului rece. Dar de ce atîta interes fatã de numai unul dintre cei peste 180 de cardinali ai bisericii romano-catolice? Anti-comunismul profund al cardinalului Ratzinger si suspiciunea lui fatã de statele ateiste au fost primele motive care l-au fãcut tintã a politiei secrete est-germane. Si mai interesant a devenit Ratzinger pentru STASI prin lunga sa prietenie cu cardinalul polonez Karol Wojtyla, viitorul papã Ioan Paul al II-lea. În dosarul gros al lui Ratzinger, acoperind douã decenii, agentii STASI noteazã printre altele cã acesta a fost socat de studentii de extremã stîngã care i-au sicanat cursurile de teologie de la Universitatea din Tubingen. Aceastã experientã l-a transformat dintr-un reformator al bisericii într-un proemninet teolog cu vederi conservatoare, se spune în rapoartele STASI, adãugînd-se cã astfel Ratzinger a devenit un opozant al clerului de stînga din America Latinã. Ratzinger era privit la Vatican ca unul dintre cei mai fermi adversari ai comunismului, se spune în alt raport, care avertizeazã cã Ratzinger ar putea lua o pozitie mai publicã fatã de comunism decît papa Ioan Paul. Din documente reiese totodatã cã Politia secretã est germanã era foarte doritoare sã gãseascã informatii compromitãtoare despre Ratzinger, pe care sã le transmitã Moscovei. Dar în pofida cãutãrilor în vechile arhive naziste, STASI nu a gãsit nimic care sã îl lege pe Joseph Ratzinger de al treilea Reich. În ce priveste personalitatea lui, într-un raport se noteazã cã „desi pare initial timid în conversatie, degajã un farmec care te cîstigã“, noteazã un informator. Identitatea majoritãtii celor care l-au spionat este încã necunoscutã. Apar nume de cod ca Aurora, Lorac, Gemse Louwe etc. Unul din agenti Lichtblick a fost demascat Eugen Brammertz, un pãrinte benedictin care a murit în 1987. Cercetãtorii arhivelor STASI estimeazã acum cã politia secretã est germanã a folosit 223 de persoane din bisericile catolicã si protestantã pentru a furniza un flux regulat de informatii.