Contactează-ne

Actualitate

Domnule Klaus Iohannis, altă întrebare!

Știre publicată în urmă cu

în data de

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat în sfârşit naţiunea, că a ieşit din vria nehotărârilor şi a decis ca Referendumul să fie organizat pe 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare. Deci, referendumul să nu fie organizat în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare, ci „odată cu aceste alegeri“. Această pretenţie prezidenţială nu este numai o indicaţie scenografică, ci şi una regizorală, prin care Iohannis stabileşte cum trebuie să fie amenajat cadrul scenic al secţiei de votare şi care trebuie să fie jocul cetăţeanului venit la vot. În secţia de votare, cele două urne, pentru alegeri şi pentru referendum, trebuie să fie plasate alături, pentru ca cetăţeanul, cu câte un buletin de vot în fiecare mână, să le poată introduce „odată“ în urne. Pentru succesul acestui referendum, odată cu alegerile, Klaus Iohannis impune ca cetăţeanul să aibă capacitatea de a-şi dedubla personalitatea. Partea normală a cetăţeanului să se ocupe de buletinul de vot al alegerilor europarlamentare, iar partea morbidă să se ocupe de buletinul de vot al referendumului. Ori viceversa, după direcţia în care se doreşte s-o luăm. Pentru că nişte oameni normali de-a-întregul, într-o zi de vot crucial pentru România viitoare, cum sunt alegerile europarlamentare, trebuie să se concentreze pentru a decide cu responsabilitate, pe cine vor trimite la Bruxelles să-i reprezinte. În loc să ne lase ziua de 26 mai să o dedicăm exclusiv luării unei astfel de decizie, preşedintele ne obligă să ne dedublăm, pentru a-i rezolva ordinul pe unitate, primit de la mai marii Europei, descătuşându-ne umorile pentru a opta varianta fericirii naţionale, reductibilă la alternativa Dragnea – Kovesi. Şi aceasta, în condiţiile în care se dovedeşte că nici Dragnea şi nici Kovesi nu sunt uşi de biserică. Despre buletinul de vot al alegerilor europarlamentare, ştiind care este conţinutul lor, avem suficient timp să ne concentrăm, pentru a decide în cunoştinţă de cauză, cum votăm. În schimb, despre conţinutul buletinului de referendum nu se ştie nimic, în afară că, indiferent cum va suna întrebarea, aceasta va conţine un mesaj anti – PSD şi nimic altceva interesant. Klaus Iohannis ne crede o naţiune de tulburaţi, gândind că nu se vede de la o poştă că acest referendum este o acţiune politică, pregătită „pas cu pas“ după alegerile din 2016. De aceasta contează el acum, când ne cere să ne dedublăm.

Referendumul, tichia de mărgăritar a lui Klaus Iohannis

Chelbosul, în lipsa podoabei capilare, cu care să-şi etaleze prin târg măreţia, a găsit cu cale ca tichia ponosită, cu care umbla acoperit, să şi-o împodobească cu cât mai multe mărgăritare, pentru a fi băgat în seamă. Nu-şi închipuia săracul, că tichia astfel împopoţonată cu mărgăritare, avea să scoată în evidenţă şi mai mult hidoşenia şi găunoşenia personajului. Preşedintele nostru, în lipsa unui oricât de amărât proiect de ţară, pe care să-l fi stors de sub podoaba capilară în cei 5 ani petrecuţi la Cotroceni, a anunţat naţiunea că-şi va împodobi tichia prezidenţială cu un Referendum, aducător al unui nou mandat la Cotroceni. Pentru a face ca referendumul să fie cât mai atrăgător spre urne, Iohannis şi-a convocat toţi cântăreţii de curte, pentru a-i compune din vorbe meşteşugite cea mai isteaţă întrebare, care să fie mărgăritarul de pe tichie. Pentru a-şi pune în aplicare proiectul, chelbosul ştia prea bine ce îi trebuie, aşa că a scos de la păstrare mărgăritarele cu care şi-a împodobit tichia. Spre deosebire de chelbos, Iohannis nici până acum nu a dat semn că are vreun mărgăritar pus deoparte, dovadă că încă nu ştie cum ar trebui să sune întrebarea referendumului, pentru ca lumea să bulucească spre urne. Stupefacţia românilor s-a instalat atunci când au realizat că Iohannis defilează gol, neavând nici măcar o tichie. La bursa pariurilor neoficiale, de prin pieţe, crâşme, stadioane, nunţi sau parastase, românii încearcă să ghicească ce întrebare ar trebui să pună Iohannis pe buletinul de vot, pentru a face să iasă lumea din casă în ziua Referendumului europarlamentar, sau dacă iese, să nu refuze buletinul de vot pentru referendum. Zbaterea lui Klaus Iohannis, de a obţine un nou mandat, a ajuns să depăşească zbaterea lui Liviu Dragnea de a scăpa de justiţie.

Dilema lui Iohannis, are sau nu are întrebare?

Întrebarea referendumului se doreţte să fie proiectul de ţară al domnului Klaus Iohannis, deţi acest proiect nu depăşeşte alonja unei propoziţii, la care nu s-a scris încă nici prima literă. Ţopăiala prezidenţială privind referendumul, că l-ar face, că nu l-ar face, că se mai gândeşte sau că este aproape hotărât, nu este decât măsura incapacităţii lui Iohannis de a lega mai mult de două vorbe într-o propoziţie, care să reprezinte întrebarea fundamentală la care românii să fie atraşi să răspundă. Marţi 26 martie, Iohannis a chemat la Cotroceni, pentru consultări, spuma magistraturii, ceva societate civilă, şi pe câţiva bătăuşi rezistenţi din Piaţa Victoriei, pentru a pune piatra de temelie a întrebării. Nu ştiu ce a înţeles Iohannis din întâlnirea cu Haştag – Rezist, dar sigur magistraţii cu scaun la cap i-au transmis că în propoziţia întrebării nu au ce căuta sintagmele „penali“ şi „independenţa justiţiei“, ceea ce a golit de conţinut gândirea iohannistă. Pentru toată lumea era clar că Iohannis nu are întrebările pregătite, cu care să sondeze opinia publică, dar are nevoie ca de aer, ca electoratul său să aibă un pretext să iasă la vot. Încorsetat în armura sa teutonică, Iohannis nu reuşeşte să vadă care este realitatea din jurul său, prin fanta îngustă a vizierei căzute pe ochi. Klaus Iohannis nu vede că reprezintă o minoritate în România, minoritate care are pretenţii de majoritar. El este pornit să dedice referendumul intereselor minoritarilor, lovind puternic în interesele majoritarilor. Din panoplia întrebărilor pe care le analizează zilnic, pentru a promova una din ele la Referendum, nu am sesizat nici o întrebare care să suscite interesul majorităţii. O întrebare, precum „Sunteţi de acord să nu fie afectată independenţa justiţiei?“ ar stârni valuri imense de nedumerire. Fiecare cetăţean, care este combatant în războiul româno – român, este convins în felul său, că în ultima vreme, independenţa justiţiei a fost afectată, după caz, de către Băsescu, de SRI, de DNA, de procurorii de elită ai lui Kovesi, de PSD sau de către unii magistraţi. Pe Klaus Iohannis nu-l interesează, dintre toţi aceştia, decât PSD- ul, ceilalţi contributori nu există, după el.

Întrebarea Referendumului vizează PSD-ul. Justiţia este doar pretextul

Klaus Iohannis ne-a anunţat că a găsit întrebarea, dar nu ne-o spune, ca să murim de curiozitate până la urne. În orice caz, anunţul epocal a avut trimiteri, menite să ne risipească una din marile nedumeriri cu privire la conţinutul întrebării. Dintre numeroasele întrebări, la care românii ar fi tentaţi să caute un răspuns, ar fi cele referitoare la problemele economiei, ale vieţii, sociale, ale educaţie, ale sănătăţii sau ale infrastructurii rutiere. Klaus Iohannis a stabilit deja că singura temă de interes naţional este justiţia. El spune vorbă mare şi anume că „justiţia este o temă de interes naţional, iar cetăţenii au dreptul suveran să decidă dacă vor sau nu să lase corupţia să devină politică de stat“. Ar fi un referendum despre o problemă relativ falsă, deoarece justiţia la care se referă Iohannis se limitează la DNA , care este doar o părticică din justiţie, numai dacă stăm să analizăm numărul redus de dosare penale, dintre care mult prea multe cu achitări sau respingeri. Klaus Iohannis îşi pregăteşte cu meticulozitate nemţească momentul lansării publice a întrebării referendumului, contând pe faptul că naţiunea, bulversată emoţional, va reface lista problemelor sale de interes naţional, trecând problema lui Iohannis, cea despre PSD şi Dragnea, pe primul loc. Indiferent cum va suna întrebarea lui Iohannis pe buletinul de vot, există suficientă îndreptăţire ca în loc de ştampilă, să-i scriem cu pixul: Altă întrebare!

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Cronica pisălogului: Despre relativitate

Știre publicată în urmă cu

în data de

Constantin Bîrjoveanu (26 martie 1934 – 18 martie 2000), scriitor, pictor, caricaturist şi vorbitor de esperanto, dădea viaţă, în urmă cu două decenii şi ceva, unor apreciate tablete umoristice, care au fost publicate în hebdomadarul vremii, Gazeta de Roman. În numărul de astăzi iată o nouă cronică de o mare actualitate şi după aproape un sfert de veac. „Pisălogul“, cu ironia ce-l caracteriza, satiriza, deopotrivă, înşelătoria politicianistă a aleşilor neamului, lenea cronică a concetăţenilor noştri, „învîrteala“ fiecărui individ ce dorea să se strecoare prin hăţişurile vieţii. Nu scapă ironiei cronicarului nimic din ce este omenesc: lipsa de cuvînt, minciuna ca mod de a te salva din orice situaţie inconfortabilă, necinstea ridicată la rang de regulă de viaţă, ipocrizia, linguşeala, lăcomia, etc.

Săptămîna trecută mi-am dat demisia şi nu m i s-a aprobat. Ce să fac? Oare să încerc să fiu autocritic şi să le spun că nu am „origine sănătoasă“? Nu ţine. Nu mai sînt timpurile cînd pentru aşa ceva puteai fi trimis într-o „staţiune“ în Bărăgan (că noi n-avem Siberie), iar sensul expresei s-a pierdut în negura vremilor. Oare să le spun că sînt bolnav, cînd în realitate am sănătate de fier ruginit? Cum adicătelea? Eu, gazetar, să mint? Unde aţi mai auzit una ca asta? Ce-ar fi să le zic că nu mă pricep la gazetărie? Păcatele mele! S-ar putea să fiu crezut şi, în consecinţă, să fiu transferat la o altă publicaţie romaşcană (ştiţi d-voastră la care). Ce să fac?

Întrucît am ajuns la concluzia că n-am încotro, aprob demisia să nu mi se aprobe şi-mi voi continua activitatea. Astăzi voi vorbi despre relativitate şi spun că, odată, Enstein, autorul renumitei teorii în discuţie, i-a scis lui Charlie Chaplin că-l felicită întrucît toată lumea îl apreciază şi toată lumea îl înţelege, la care faimosul comic i-a răspuns, tot în scris, că-l felicită şi el, pentru că toată lumea îl apreciază şi nimeni nu-l înţelege. E şi normal: chestia e complicată, domnule. Dumneavoastră aţi putea înţelege, de pildă, cum se face de se aduc atîtea prejudicii ţării? Ca să puteţi înţelege, trebuie să stiţi ceva despre relativitate, iar băiatul să vă pună în temă.

Prin urmare, nu vă vine să credeţi dar lucrurile care stau pe loc se mişcă. Nu-i nici un paradox. Ele par a sta pe loc, aşa cum unii oameni par a fi cinstiţi şi bine intenţionaţi. Cuvîntul „relativitate“ vine de la „relativ“, o vorbă care, printre altele, mai înseamnă un fel de două feluri. Bunăoară, cineva întreabă dacă găsiţi bună ideea introducerii taxei pe valoarea adăugată. Dacă veţi da un răspuns relativ, mulţi vor înţelege ce gîndiţi, pentru că mulţi sînt de aceeaşi părere, că aşa-i lumea veşnic nemulţumită, cu toate că o duce relativ bine, întrucît preţurile la alimente sînt relativ suportabile, iar omul se scoală de la masă, relativ sătul.

Pînă să apară teoria lui Einstein, parcă nu era chiar aşa, domnule! Pîinea era pîine, vorba era vorbă. Hoţul era hoţ şi negustorul la fel. Cînd stăteai, stăteai, cînd lucrai, lucrai. Acum sînt cazuri că unii muncitori trebuie să stea la fabrică opt ore pe zi. Şi stau, dar nu stau, ci respiră, joacă şeptic, se tînguiesc unii altora, că nu-i una, nu-i alta. Deci un stat absolut nu există, din cauza teoriei mai sus pomenită. Eu, bunăoară, nu sînt de acord cu ce se spune, cum că se bate pasul pe loc. Nu-i adevărat: mergem. În ce sens? În sensul de rotaţie al Pămîntului, de la apus spre răsărit. Alte amănunte nu am. Nu am pentru că totul e relativ. Pacea e relativă, greutăţile (de cîntar) sînt relative. Un singur lucru este clar şi sigur: benzina sigur o să se mai scumpească, dar nemulţumirea genereală n-o să mai fie relativă. Eu aşa cred.

Nota Redacţiei: Rubrică realizată cu sprijinul cabinetului parlamentar al senatorului PNL, Eugen Ţapu Nazarie

Citește știrea

Actualitate

Punct final într-un dosar de fraudă cu fonduri europene

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un afacerist şi un inspector în construcţii au fost condamnaţi la cîte 2 ani de închisoare, cu suspendare

Magistraţii Curţii de Apel Bacău au pus punct într-un dosar cu acuze de fraudă cu fonduri europene. Instanţa de fond, Tribunalul Neamţ, i-a condamnat la pedepse cu suspendare pe un afacerist şi un funcţionar. Bogdan Andrei Ungureanu, în calitate de reprezentant al SC Lilfarm, a fost acuzat de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Prima instanţă a aplicat 2 ani de închisoare cu suspendare. Inculpatul trebuia să presteze şi 60 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Al doilea inculpat, Viorel Zabavschi, funcţionar la Inspectoratul Judeţean în Construcţii, a fost acuzat de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Acesta avea aceeaşi pedeapsă şi 60 de zile de muncă în folosul comunităţii. Şi agentul economic Lilfarm a fost acuzat de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete.

Firma a primit o amendă de 180 de zile de închisoare, o zi de detenţie fiind cuantificata la 200 de lei. Atît agentul economic, cît şi cei doi inculpaţi au contestat sentinţa şi s-au judecat, din nou, la Curtea de Apel. La finele deliberărilor, acţiunea firmei şi a lui Ungureanu a fost respinsă ca nefondată. Funcţionarul a avut noroc şi pedeapsa i s-a redus la jumătate. Procurorii DNA au arătat că în perioada 2014 – 2015, Ungureanu a depus cu rea- credinţă la Oficiul pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (la OJFIR) Neamţ documente cu un conţinut nereal, în scopul de a obţine în mod injust sume de bani pentru „Construire minicentru SPA şi teren de tenis în Vînatori Neamt“.

Unul dintre documentele depuse la OJFIR ar fi fost furnizat de Zabavschi, care a întocmit şi semnat un proces verbal în conţinutul căruia a menţionat în mod nereal că a efectuat o inspecţie la obiectivul prevăzut în proiect. În baza înscrisurilor false, Lilfarm ar fi încasat pe nedrept 133.481 lei, reprezentînd contravaloarea cheltuielilor aferente primei tranşe. AFIR nu s-a constituit parte civilă deoarece debitul a fost recuperat integral.

Citește știrea

Actualitate

La Definitivat, unul a picat deşi era admis

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ după contestaţii, numărul celor promovaţi a ajuns la 90 ■ au fost depuse 30 de contestaţii ■ un singur candidat a obţinut notă mai mică decît cea iniţială, din admis trezindu-se că e picat ■

În cursul zilei de miercuri, 28 iulie 2021, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a publicat rezultatele finale la examenului de Definitivat, judeţul Neamţ a obţinut rezultate mai bune, procentul de promovabilitate ajungînd la 72. „Au fost publicare rezultatele finale ale examenului de definitivare în învăţămînt.

Dacă înainte de etapa de contestaţii am avut declaraţi 85 de candidaţi admişi, după corectarea lucrărilor contestate numărul promovaţilor a ajuns la 90. Aceste modificări ridică procentul de promovabilitae la 72%, adică cu 4% mai mare decît înainte de etapa contestaţiilor, în judeţul Neamţ fiind depuse 30 de contestaţii. S-au modificat şase note, iar una a fost mai mică decît cea iniţială, candidatul fiind picat“, a precizat Dana Păiuş, inspector şcolar general adjunct al ISJ Neamţ, preşedinta Comisiie de susţinere a definitivatului.

Trebuie precizat că pentru a fi declarat promovat, un candidat trebuie să obţină la examenul de definitivare în învăţămînt minim media 8, calculată ca medie ponderată a notelor obţinute la toate probele de examen (scrisă, nota la inspecţia 1, nota la inspecţia 2, nota la portofoliu. Nota la proba scrisă a avut, însă, o pondere de 70% în calculul mediei finale care trebuie să fie, aşa cum am spus minim 8 pentru ca un candidat să promoveze examenul de definitivat. La proba scrisă din această sesiune au fost prezenţi, 131 de candidaţi, dintre care şase s-au retras din motive personale.

Nici un candidat nu a fost eliminat pentru fraudă. Astfel, din totalul celor 125 de candidaţi cu lucrări evaluate, 70 au obţinut note situate în segmentul 8-10. Patru candidaţi: au luat 10 curat, iar 9 candidaţi au primit note între 9,50 şi 9, 99. Cele patru cadre didactice, care au luat media 10 sunt: Toma Andreea Mihaela, profesor de educaţie plastică la Şcoala Celibidache Roman, avînd ore în completare e la Liceul Vasile Sav şi la Şcoala Trifeşti, Adriana Elena Pal, profesor de chimie la Colegiul Petru Poni Roman, Ştefania Ciocan Palade – educatoare la Liceul Roznov şi Ioana Mădălina Zăbavă, învăţătoare la Colegiul Spiru Haret Piatra Neamţ.

Medii între 9,50 şi 9,99 au obţinut: Radu Surujiu de la Liceul Victor Brauner ( 9,68), Florina Burulea – educatoare Şcoala Rediu (9,61), Larisa Ştefana Nicuţă, Centru Educaţie Incluzivă Piatra Neamţ (9,54), Maria Vasilica Patrichi – Centru de Educaţie Incluzivă Roman (9,54), Ana Maria Varvara – educatoare Şcoala Săvineşti (9,68), Elena Văideanu – educatoare Şcoala Elena Cuza Piatra Neamţ (9,72), Larisa Ştefana Nicuţă – Centru Educaţie Incluzivă Roman (9,54) şi Bogdan Emilian Balaşcă – Liceul Sfîntul Francisc de Assisi Roman( 9,65). Toate cadrele didactice promovate dobîndesc dreptul de practică în învăţămîntul preuniversitar. Conform legii, profesorii pot susţine definitivat de trei ori, iar a patra oară este numai contra cost.

Citește știrea

Trending