„Agentă de poliție” și „expert BNR” – capcana telefonică care te poate păcăli

O înșelătorie telefonică de tip vishing, extrem de elaborată, pune în pericol datele personale și conturile bancare ale românilor.

Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unui val de apeluri telefonice frauduloase, prin care escrocii se prezintă drept reprezentanți ai Poliției Române sau ai Băncii Naționale a României (BNR). Scopul: obținerea datelor bancare prin manipulare emoțională și documente falsificate.

Nouă fraudă sofisticată lovește România

Potrivit DNSC, în aprilie 2025 a fost identificat un nou tip de fraudă cibernetică în care atacatorii apelează victimele pretinzând că sunt agenți ai Poliției Române sau specialiști ai Băncii Naționale. Aceștia prezintă un scenariu alarmant: un „infractor internațional” ar fi încercat să acceseze un credit folosind identitatea victimei.

„Se invocă o situație gravă, de natură penală, și se creează presiune psihologică prin limbaj formal și grav. Pentru a ‘dovedi’ identitatea, atacatorii trimit o fotografie a unei legitimații de poliție prin WhatsApp – document falsificat, dar credibil vizual”, explică experții DNSC într-o postare publicată pe pagina oficială de Facebook.

De la teamă la control: escrocii câștigă încrederea victimei

Odată ce victima cedează presiunii, aceasta este redirecționată către un „expert” BNR, care afirmă că monitorizează operațiunile bancare. Acesta trimite o scrisoare oficială falsă, pretins semnată de guvernatorul Mugur Isărescu. În continuare, se solicită comunicarea prin aplicații de mesagerie criptată, cum ar fi Telegram sau Signal.

„Victima este întrebată dacă utilizează aplicații precum Telegram, pentru a continua comunicarea într-un ‘mediu securizat’… Persoanei i se cere apoi extrasul de cont bancar sub pretextul unei ‘asigurări’. Este avertizată să nu discute cu nimeni, nici măcar cu un avocat, sub amenințarea unei arestări imediate”, avertizează DNSC.

Semne clare ale unei tentative de fraudă

Experții DNSC subliniază că această schemă este un exemplu de vishing (voice phishing), o combinație periculoasă între:

• apeluri telefonice cu identitate falsificată (caller ID spoofing);

• transmiterea de documente digitale false;

• manipulare psihologică prin invocarea legii și autorității;

• utilizarea aplicațiilor de mesagerie criptată pentru colectarea datelor.

Frauda a fost semnalată inițial de Attack Simulator și confirmată ulterior de autorități.

Ce trebuie să faci pentru a te proteja

Pentru a evita astfel de fraude, DNSC recomandă:

• Nu oferi niciodată date bancare sau personale prin telefon;

• Închide apelul și sună înapoi la numărul oficial al instituției;

• Nu continua discuții pe WhatsApp, Telegram sau Signal;

• Verifică orice imagine primită cu un serviciu de Reverse Image Search;

• Nu instala aplicații de control de la distanță la cererea unui necunoscut;

• Nu te lăsa intimidat de limbajul autoritar sau menționarea unor articole de lege;

• Activează alerte de tranzacție pentru conturile tale bancare;

• Raportează imediat tentativa de fraudă către Poliția Română sau DNSC.