Dispar interdictiile Schengen

• de la 20 ianuarie, interdictiile românilor în Europa vor fi valabile numai în tãrile pentru care au fost aplicate • munca la negru aduce prejudicii imaginii României, deci interdictie • cercetarea penalã va aduce, automat, interdictie la frontierã, putînd fi ridicatã numai de judecãtor • restrictiile de circulatie vor fi puse pe trei ani, fiind mãrite la cinci ani numai în cazul unor noi abateri •

Nemtenii care circulã peste hotare trebuie sã stie cã, de la 20 ianuarie, interdictiile vor fi valabile numai în statul din Spatiul Schengen pentru care au fost aplicate, cei prinsi fãrã acte în regulã putîndu-se reîntoarce, fãrã probleme, în celelalte tãri din Europa. În acelasi timp, autoritãtile românesti au inclus munca la negru în cadrul activitãtilor de naturã sã compromitã imaginea tãrii în lume, deci, aducãtoare, imediat, de interdictie. De la data mentionatã, vor intra în vigoare noi normative legale, care vizeazã, pe lîngã interdictii si cazurile de retragere a dreptului la libera circulatie. Este vorba despre o ordonantã de urgentã, propusã de Ministerul Administratiei si Internelor, la finele lunii iulie 2005, care a facut vîlvã la acea datã si, în cele din urmã, a trecut de legislativ. Inspiratã din modelele europene, legea stipuleazã cã, atunci cînd sînt în strãinãtate, cetãtenii români nu au voie sã desfãsoare activitãti de naturã sã compromitã imaginea tãrii sau care sã contravinã obligatiilor asumate prin documentele internationale. În plus, actul normativ stabileste si sanctiunile ce se pot aplica, pentru diverse abateri. Astfel, în cazul celor prinsi fãrã acte si returnati, interdictia va fi, în primã fazã, de trei ani, iar, cînd cel sanctionat „se încãpãtîneazã“ sã nu respecte mãsura, sanctiunea va fi majoratã automat la cinci ani. O altã noutate este aceea cã restrictiile vor fi aplicate numai de instantele de judecatã, la solicitarea Directiei Generale a Pasapoartelor sau a celorlalte autoritãti care detin informatii cu privire la încãlcarea legii: Politie, ambasade, etc. Principala noutate este aceea cã interdictia va putea fi aplicatã numai pentru un stat anume, unde s-a petrecut ilegalitatea. De exemplu, cel care se va alege cu interdictie pentru Italia, va putea cãlãtori fãrã probleme în celelalte state ale Europei, membre ale Spatiului Schengen.

Persoanele cercetate penal nu mai pot pleca „afarã“

Pe de altã parte, noile prevederi sînt mai restrictive fatã de persoanele anchetate penal. Dacã pînã acum acestea puteau iesi din tarã, dacã nu se aplica interdictia de cãtre judecãtori, de acum, cei cercetati (invinuiti sau inculpati), vor fi automat în consemn la frontierã. Asadar, infractorii nu vor mai putea gãsi refugiu în strãinãtate. Serviciul public comunitar consemneazã în pasaport interdictia, mentionînd perioada de suspendare, precum si statele unde este interzisã intrarea persoanei în cauzã. Dacã pînã acum nu se putea vorbi de suspendarea sanctiunilor deja aplicate, noua lege aduce precizãri, în acest sens. Potrivit noilor reglementãri, cei cu interdictii mai pot cãlãtori în afara tãrii, dar numai în urma unei decizii judecãtoresti si numai pentru cazuri deosebite, cum ar fi operatii medicale sau însotirea unor rude care necesitã asemenea interventii chirurgicale. Noua lege ar putea conduce, în viitorul apropiat, la o adevaratã migratie a fortei de muncã. Romascanii si sãtenii din zonã, care pînã acum au stat „cuminti acasã“ pentru cã au fost prinsi de autoritãtile italiene, spaniole, germane, etc., urmeazã sã îsi contacteze, cel mai probabil, rudele ori cunostintele de „afarã“. Obisnuiti cu pînã la 1.000 de euro pe lunã, multi spun cã nu mai pot sta aici, pentru nici 100 de euro pe lunã, cît a ajuns salariul minim pe economie. Nu este exclus sã existe chiar persoane care sã plece „sã-si încerce norocul“ în tãri unde nu au pe nimeni, ca în prima fazã a exodului din zona Roman.