Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Disensiuni portocalii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Abia au trecut zece luni de la instalarea puterii portocalii, dar rar ne-a fost dat sã asistãm la un spectacol mai neobisnuit ca cel oferit de cãtre sefii celor douã palate. Ce spuneau ei acum un an si ce-au reusit sã facã în acest interval – iatã elementele pe care se bazeazã aceastã analizã. Pe data de 25 noiembrie 2004, viitorul premier declara: „Noi am avut o campanie la care amîndoi tragem la aceeasi cãrutã, avem acelasi interes. Discutãm zilnic la telefon, ne întelegem pe problemele principiale (…), niciodatã nu am constatat cã ar fi un dezacord între noi“. La rîndul sãu, nou-alesul Presedinte al României mãrturisea în modul cel mai firesc si mai sincer posibil: „Relatia mea cu prim-ministrul este foarte bunã. Va dura tot mandatul. Eu nu voi fi în conflict cu prim-ministrul. În toatã campania pe care am fãcut-o împreunã prin tarã nu am avut nici mãcar un usor diferend. Vom rezista la mize mari, pentru cã amîndoi sîntem politicieni de mize mari“ (ianuarie 2005). Cît avea sã dureze, efectiv, aceastã tandrete împãrtãsitã? În februarie 2005, vorbind despre necesitatea alegerilor anticipate, Bãsescu propunea deja demisia lui Tãriceanu, care „în mod cert are capacitatea de a pune interesul national deasupra celui personal“ (!). Dar demisia asteptatã de cãtre presedinte nu este anuntatã decît pe 7 iulie, atunci cînd Curtea Constitutionalã respinge pachetul de legi ale justitiei. În scurt timp însã, Tãriceanu se rãzgîndeste sub pretextul cã tara, lovitã de inundatii, are nevoie de guvernarea sa înteleaptã. Urmeazã zile de vacantã, un week-end (6 august) petrecut de familiile Bãsescu si Tãriceanu pe terasa „Ciresica“, pentru ca la prima orã a zilei de luni, 8 august, presedintele sã se dezlãntuie si sã se repeadã asupra premierului cu grave acuzatii. Bãsescu spune cã Tãriceanu a renuntat la demisie sfãtuit fiind de Rosca Stãnescu, de Dinu Patriciu si de Petre Imre si cã el este direct responsabil de coruptia din vãmi si din sistemul sanitar, cã este victima cercurilor de interese de la Palatul Victoria. Cîteva zile mai tîrziu, premierul pleacã la Bratislava, iar presedintele conduce la palatul Guvernului, din fotoliul lui Tãriceanu, comitetul de crizã pentru inundatii. Alt motiv de supãrare pentru Tãriceanu, care revine imediat în tarã. La vremea acelorasi evenimente se produce arestarea liberalului Dinu Patriciu, urmatã de un telefon din partea premierului, care avea sã genereze ample comentarii abia la începutul lui noiembrie. Întrebat de cãtre o ziaristã de la „România liberã“ dacã Tãriceanu l-a sunat pe Procurorul General sã intervinã pentru Patriciu, Bãsescu a rãspuns, rîzînd: „Nu, doamnã, nu l-a sunat nimeni“ (22 iunie 2005). Si, totusi, Tãriceanu sustinea: „Eu i-am spus domnului Bãsescu cã l-am sunat pe Procurorul General sã mã informeze“. Dacã n-ar fi fost dezvãluirea Elenei Udrea, acest telefon ar fi rãmas uitat. Abia acum si-a amintit de el si Presedintele, prins la mijloc de cãtre ziaristi: „Regret declaratiile incorecte din luna iunie. Am considerat cã nu trebuie declansat un scandal politic (…). Simplul fapt cã a dat un telefon este incorect“. Considerãm noi cã nu e vorba doar de o declaratie incorectã, ci de o minciunã si de tãinuirea unei fapte grave, sãvîrsitã de un înalt demnitar. Trebuie sã inserãm aici si reactia Procurorului General, care, vizibil deranjat, a spus cã: „nu mi se pare normal sã primesc telefoane de la oameni politici care sã se intereseze de dosare aflate în lucru“. Botos tine sã îl contrazicã pe Tãriceanu, sustinînd cã nu au mai fost si alte telefoane (asa cum spusese premierul) pe tema dosarelor RAFO ori Sechelariu. Pe cine sã mai crezi? În acest context, dacã se va constata cã prin telefonul premierului s-a adus atingere independentei justitiei, asta ar însemna încãlcarea Constitutiei si demiterea automatã a lui Tãriceanu.

„Dacã încalcã legea, o arestez si pe mama“ În campania electoralã, candidatul Bãsescu voia sã ne ofere imaginea justitiarului, prin afirmatiile rãmase celebre: „dacã încalcã legea, o arestez si pe mama. Îl execut cu mîna mea dacã prind un ministru corup în guvern.“ Si, totusi, ce mare diferentã între vorbã si faptã! Iatã cîteva mostre.

• ianuarie 2005: „este nevoie de o anchetã parlamentarã asupra mãsluirii alegerilor“; • august 2005: Ministerul Public comunicã faptul cã reclamatiile în legãturã cu rezultatul alegerilor nu se confirmã; • ianuarie 2005: „voi cere sã se spunã adevãrul despre Revolutie, presedintele are obligatia sã clarifice ce s-a întîmplat în 1989“; • noiembrie 2005: nimic nou; • ianuarie 2005: presedintele care schimbarea sefilor de servicii; • octombrie 2005: presedintele se declarã multumit de activitatea serviciilor de informatii; • noiembrie 2004: „parlamentarii Aliantei vor fi cei care dinamizeazã viata politicã din România în folosul celor 22 milioane de români“; • noiembrie 2005: din cei 43 deputati PD, mai mult de jumãtate nu au luat niciodatã cuvîntul în plen; • noiembrie 2004: „Exclus sã fuzioneze PD cu PNL. Nu se va întîmpla“; • 6 ianuarie 2005: „Categoric gîndesc cã acest lucru trebuie sã se întîmple, sã se facã fuziunea“; • noiembrie 2004: Autostrada Bechtel – contract chilipir al PSD-ului; • Londra 2005 – „ineficienta proiectului autostrãzii este arhicunoscutã“; • Washington 2005: „acest contract nu îl vom anula, vom pune doar la punct probleme de legalitate“; • februarie 2005: „de la instalarea noului guvern s-a reusit decuplarea firmelor clientelare de la sursa bugetarã“; • 1 august 2005: presedintele avertiza asupra „pericolului ca oamenii din Guvern sã intre sub influenta unor grupuri de interese economice“; • februarie 2005: „nici un contract care vizeazã banii publici sã nu fie alocat fãrã licitatii“; ■ dupã inundatii: presedintele aprobã acordarea de lucrãri pe încredintare directã, fãrã licitatii, unei firme a cãrui patron face parte din anturajul lui Bãsescu (seful restaurantului Golden Blitz).

Ceea ce se întîmplã acum depãseste asteptãrile celor care si-au dorit cu orice pret schimbarea La preluarea puterii, la 12 decembrie 2004, Presedintele anunta cã „peste 6 luni, tragem linie, adicã facem bilantul realizãrilor. Mã voi duce în fata Parlamentului cu argumentele de schimbare a judecãtorilor, a membrilor CSM care sînt deja cunoscuti ca fiind si obedienti, si incapabili, si corupti (…). Scoatem lege si schimbãm oamenii din structuri de sus si pînã jos“. Tot 6 luni acorda Bãsescu si politistilor ca sã se decidã dacã vor sã lupte cu sistemul mafiot sau vor sã munceascã în agriculturã. Au trecut mai bine de zece luni, dar nimic din ce s-a promis nu se vede, iar presedintele se scuzã, spunînd cã „Parlamentul este prea ocupat acum cu frãmîntãrile interne“ (!). În campania electoralã, candidatul Bãsescu punea în cutia de scrisori a profesorilor o lungã misivã prin care promitea mari schimbãri în învãtãmînt, inclusiv alocarea a 6% din PIB. Acum, cadrele didactice sînt în grevã pe perioadã nedeterminatã, lupta împotriva coruptiei s-a dovedit un simplu slogan de campanie, iar în loc de dreptate si adevãr s-au instalat minciuna, nedreptatea si sãrãcia. Asa cum am spus în nenumãrate rînduri, recunosc faptul cã nici vechea guvernare nu a reusit sã cuprindã si sã rezolve toate problemele cu care s-a confruntat, dar ceea ce se întîmplã acum depãseste asteptãrile celor care si-au dorit cu orice pret schimbarea. Desi aveau obligatia de a asigura stabilitatea, un climat de normalitate si de respect al legalitãtii, presedintele si premierul au pus pe ultimul plan guvernarea tãrii. Asa aratã România dupã aproape un an de asa-zisã guvernare în care membrii Aliantei n-au fãcut altceva decît sã se înfrunte si sã-si împartã functii pe criterii politice, nu si pe criterii de competentã. Dacã mai adãugãm la toate astea recenta rupturã de FMI, problemele sociale diverse, falsa reformã propusã pentru sistemul de sãnãtate si situatia agricultorilor, avem imaginea unei societãti aflate în degringoladã din cauza minciunii, a fãtãrniciei si a nesigurantei celor aflati la putere.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Plugusorul pentru Primãria Piatra Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

Aho, aho, copii si frati, Stati putin si nu mânati, Ascultati ce vreau sã spun, Eu, pribeagul Mos Crãciun, Care-n marsul meu rãzlet, Am alergat prin judet, De la munte pân-la ses, Oprindu-mã tot mai des, Prin orase si prin sate, Toate frumoase, curate, Gãtite de sãrbãtori, Cu betealã si cu flori; Bunã vremea, gospodari, Oameni cu rãspunderi mari, Care-n urmã cu un an, Dupã cum aveati în plan, Ati urcat semeti pe val, Chiar în Consiliul Local. Eu vã urez sãnãtate, De succese s-aveti parte, Municipiul sã-nfloreascã, Lumea sã vã pretuiascã, Sã se-adune-n buget banul, Cum creste-n grãdini bostanul; Veti avea pe-ndestulate, Banii pentru sãnãtate, Aziluri, orfelinate, Pentru scoli, sport si culturã, Cheltuiti-i cu mãsurã; Banul public investit Sã fie atent chibzuit, Iar de-o rãmânea vreun pai, Dati ceva si pe la cai, Cum ati dat si-n acest an, Când s-a pus ban lângã ban, De-a zburat vestea în tarã, Auzindu-se si-afarã, Cã Piatra Neamt e-un oras, La multe sporturi fruntas, Printre care sportu-ecvestru, A-nãltat prestigiu nostru; Ani la rând ne-am ocupat, Orasul l-am promovat, Fiindcã am organizat, Concursuri nationale, Multe cupe mondiale; Si-au venit la noi turistii, Cãlãretii si artistii, Turcii, grecii si germanii, De si-au lãsat aici banii; De-am mai fi iarãsi ce-am fost, În tarã s-avem un rost, Baza cea de Peste Vale, Scrisã demult în anale, Trebuie modernizatã, Spre-a fi iar ce-a fost odatã, Cea mai frumoasã din tarã, Sã putem gãzdui iarã, Competitii mondiale, Si-alte internationale; Dar Bazei de Peste Vale, Unii i-au cam dat târcoale, Nu s-a-mplinit visul lor, Spre binele tuturor, Fiindcã noi nu am cedat, Am luptat, ne-am judecat, Iar instantele curate, Doar nouã ne-au dat dreptate. Se va-mplini visul lor La Pastele Cailor; Vrând Baza de cãlãrie Dumnezeu sã nu-i mai tie, Sã ajungã albi ca varul, Sã le cadã mãdularul, Limba sã le putrezeascã, Sã aibã mersul de broascã, Si de-or ajunge la mal, Sã moarã striviti de cal. Noi, cei de la cãlãrie, Cum toatã lumea ne stie, N-am cedat, nu vom ceda, Într-una ne vom lupta, Pânã când vom avea parte Si noi de sfânta dreptate; Poate-n anul care vine Ne va fi ceva mai bine, Dacã-întregu-Executiv Si Consiliul, receptiv, Vor da mâna-n unitate, Vrând sã se facã dreptate, Ca terenul disputat, Sã fie înapoiat Si lãsat în custodie Numai pentru cãlãrie; Acest lucru s-a produs, Undeva este si scris, Când domnul Chitic, primar, Pe atunci interimar, Le spunea plin de mândrie, Celor de la cãlãrie, Cã de-or câstiga procesul, Dânsul va face demersul, Cã acest teren furat, Sã le fie-napoiat, Cum spuneam, în custodie, Pentru sport si cãlãrie. Din pãcate, fãrã bani, S-au scurs aproape doi ani, De când nu a fost putinta, Probabil cã nici vointa, Ca problemele-ncurcate Sã fie-odatã transate. De-aceea, privim cu jale, Când ajungem Peste Vale, La Baza de cãlãrie, Pe vremuri, bijuterie, Iar acum se degradeazã, Fiindcã nimeni nu pluseazã, Bani în suma-asa de mare, Doar pentru modernizare. Încã e tinutã-n viatã, Ne cãznim sã-i dãm o fatã, Pentru-a fi competitivã, Pe plan national activã, Organizând competitii, Cunoscute cu traditii. Acum insistãm plenar, Din nou la domnul primar, Exprimându-ne-o durere, Cã nu mai avem putere, Sã mentinem mereu vie, Flacãra în cãlãrie; Nu vrem sã fim deloc duri, Dar de nu se iau mãsuri, Urgente, pe legi bazate, În termene limitate, Vine peste noi urgia, De-a lichida cãlãria; Nu cred cã domnul primar, Care-i primul gospodar Si nici domnul Gavrilescu, Viceprimar de Bãsescu, Sã accepte-o tragedie Pe-a orasului mosie. Dupã ce ne-am plâns amarul, Cum face pe câmp plugarul, Hai sã tragem niste brazde Pentru cinstitele gazde; Întâi plugul mai activ Direct la Executiv, Apoi plugul tras de cal Pentru Consiliul Local; Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Noi pe unde am umblat, Multe, multe am aflat, Orasu-i foarte curat, Ca în basme luminat; Luni întregi v-ati chinuit Pânã când ati reusit, Cu talent si iscusintã, Ca sã dati în folosintã, Piata Centralã vestitã, De mai multi sacali pânditã; Dar acum, bine se stie, Cã e tot la Primãrie, Sã fie administratã, Permanent modernizatã, Si-apoi rentabilizatã; Prin oras dacã pornesti, Lucruri bune-ai sã gasesti: Pe strãzi s-a muncit intens, Ai separatoare de sens, Nu mai sunt doar iluzorii Sensurile giratorii, Care prompt fluidizeazã, Foarte bine dirijeazã, Circulatia-n final, Chiar si cãlare pe cal. Când ajungi pe la muzeu, Dacã mergi cumva mai greu, Si vrei sã te relaxezi, Trebuie doar sã traversezi, Si-ajungi, fiind mai atent, Într-un parc inteligent. În zone, unde cei tari, Sunt câinii comunitari, Atacând cu insistentã, Se cere multã prudentã; E bine c-a apãrut Înc-un padoc construit, Cã poate-ntr-un viitor Si problema câinilor Va fi total rezolvatã Fãr-a mai fi amânatã. Spuneam cum am remarcat, Cã orasul e curat, Tot asa am observat Si cum s-au securizat Multe europubele, În oras, prin cartiere. Aceste realizãri, Aminitite în urãri, Si-altele neamintite, De toatã lumea stiute, Ne-obligã sã-i dãm crezare, S-avem încredere mare, În acest executiv Capabil si foarte-activ, Condus de-un vrednic primar, Care stie foarte clar, Cum ce-i rãu sã redreseze, Iar ce-i bun sã promoveze; El este înconjurat Si permanent ajutat De cei doi viceprimari, Oameni cu rãspunderi mari, Gavrilescu si Vârlan, În functii de peste-un an; Consilier personal, Popescu, mereu pe val; Puscasu, brav veteran, Administrator de-un an; Fecic, tânãr secretar, Cu legile-n buzunar. Iar domnii consilieri, Care-s cei mai mari boieri, Dacã-au venit la urare, Absolut din întâmplare, Vor bãga mâna-n tunicã, Si vor scoate-o pungã micã, Slobozind discret din ea, Toatã-indemnizatia, Ca s-o dea la urãtori, Care-s pe drumuri din zori; Sã tragem niste urãri Si pentru realizãri! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Trageti brazda mai atent Pentru toti din parlament, Încã una si mai mare S-ajungem la Guvernare; Toate guvernele-n bloc De tarã si-au bãtut joc; Încã de la început S-a distrus cât s-a putut, Furând toti cam ce au vrut, Nici o jenã n-au avut; Ne-au lãsat fãrã pãduri, Fel de fel de secãturi, Tãind într-o veselie Cu Romsilva-n cârdãsie; Încã furã toti cum vor, Cã-s multe cozi de topor În Guvern si-n Parlament, Manifestându-si strident Aplecarea spre hotie Într-o biatã Românie, Înecatã-n sãrãcie, Devenitã colonie. Chiar de Mosu-i în putere Se apropie de-ncheiere. Sã le urãm sãnãtate Doamnelor salariate Si domnilor bãrbãtei Cã-s functionari si ei; Când intri în Primãrie Fiecare treaba-si stie, Amabili, oameni de treabã, Toti sfãtosi, te-ajutã-n grabã, Doctori în calculatoare Si doamne si domnisoare Iar sefii lor de birou Sunt purtãtorii de nou, Toti se-ntrec si inventeazã Treaba o supravegheazã Lumea sã fie servitã Si în final multumitã. Pentru toti functionarii Sã slobozim telegarii Si sã tragem roata plinã La Primãrie-n grãdinã. Mânati mãi, hãi, hãi!

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Trending