Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Director repus în functie pentru un minut

Știre publicată în urmă cu

în data de

• o decizie a Colegiului Central de Disciplinã al Ministerului Educatiei si Cercetãrii, ignoratã cîteva luni de Inspectoratul Scolar al Judetului, a fost aplicatã la scurt timp dupã mediatizarea cazului • ieri, la ora 15, profesorul Dorin Morosanu, destituit disciplinar de ISJ Neamt din functia de director al Colegiului National „Stefan cel Mare“ Tîrgu Neamt, a fost reintegrat pe post • dupã numai un minut, a fost prezentat ordinul ministrului de eliberare a profesorului Morosanu din functia de director, din cauza calificativului acordat de ISJ Neamt • modul de stabilire a respectivului calificativ face obiectul unui proces •

Articolul „Decizie a ministerului, ignoratã de ISJ Neamt“, publicat în editia de marti, 30 mai, a „Monitorului de Neamt“, i-a pus la lucru pe mai-marii învãtãmîntului nemtean. Arãtam, în articolul respectiv, cã Inspectoratul Scolar Neamt a ignorat decizia Colegiului Central de Disciplinã al Ministerului Educatiei si Cercetãrii privind reintegrarea profesorului Dorin Morosanu pe postul de director al Colegiului National „Stefan cel Mare“ Tîrgu Neamt. Ei bine, ieri, decizia respectivã a fost, în cele din urmã, aplicatã. Dar numai pentru un minut. Dupã prezentarea „Ordinului ministrului Educatiei si Cercetãrii privind reintegrarea domnului profesor Morosanu Dorin pe functia de director al Colegiului National «Stefan cel Mare» Tîrgu Neamt, judetul Neamt“, a fost citit, imediat, „Ordinului ministrului Educatiei si Cercetãrii privind eliberarea domnului profesor Morosanu Dorin din functia de director al Colegiului National «Stefan cel Mare» Tîrgu Neamt, judetul Neamt“. „Joi, 1 iunie, am fost sunat la ora 14.30 de secretarul colegiului, care m-a anuntat sã mã prezint, la ora 15, la un consiliu profesoral. M-am conformat – erau de fatã cam 50 dintre colegii mei. S-a prezentat domnul inspector Victor Grigorescu si a dat citire celor douã ordine ale ministrului, primul – pentru reintegrarea mea pe post datoritã deciziei Colegiului Central de Disciplinã al MEdC, iar al doilea – privind demiterea mea, datoritã calificativului «nesatisfãcãtor» dupã reevaluãrile din decembrie 2005. Eu am contestat, însã, în instantã, acest calificativ, pentru cã mi-a fost acordat cu încãlcarea, în totalitate, a metodologiei de evaluare. În fisa aceea de evaluare mi-au dat zero puncte la activitãti pentru care s-ar fi cuvenit sã-mi dea punctajul maxim. De exemplu, mi-au dat zero puncte, pe motiv cã nu am încheiat, cu personalul, contractele de muncã, desi acestea erau încheiate toate, legal. Sau, mi-au dat «zero» la «întretinerea si dezvoltarea bazei materiale», în timp ce eu, prin decembrie, am umblat, m-am zbãtut si am cîstigat aprobarea de la Agentia Nationalã de Investitii pentru construirea unei sãli de sport cu 150 de locuri, care e, acum, în constructie! S.a.m.d. Evaluarea aceea a fost o bãtaie de joc!“, a subliniat profesorul Dorin Morosanu. „Cu cîntec“ a fost si „jocul“ de-a reintegrarea/ eliberarea din functia de director a profesorului Dorin Morosanu. Ordinul ministrului, de reintegrare în functie, nr. 4155/31.05.2006, si ordinul de eliberare din functie, nr. 4156/01.06.2006, au fost transmise ieri, prin fax, Inspectoratului Scolar Neamt, unul dupã altul: la ora 4.10 AM – primul, si la 4.11 AM – al doilea. Ciudat ce program matinal au responsabilii din minister. Si cum justificã hotãrîrea de eliberare din functia de director a profesorului Dorin Morosanu, în baza rezultatului evaluãrii ISJ Neamt, din decembrie 2005. Doar cã acest rezultat a fost contestat, în instantã, de profesorul Dorin Morosanu, iar judecãtorii nu s-au pronuntat.

Destituire abuzivã Destituirea disciplinarã a profesorului Dorin Morosanu din functia de director al Colegiului National „Stefan cel Mare“ Tîrgu Neamt a fost, si ea, „cu cîntec“. Aceasta a urmat publicãrii, în „Monitorul de Neamt“ din 12.12.2005, a foii matricole apartinînd unei eleve care reusise „performanta“ deosebitã de a obtine, la examenul de bacalaureat, 10 pe linie, dupã ce tot liceul luase note de 5-6. Chiar a doua zi dupã publicarea datelor din foaia matricolã, la Colegiul National „Stefan cel Mare“ s-a prezentat o comisie, formatã din 3 inspectori scolari, care a verificat dacã existã la arhiva unitãtii documentul a cãrui copie fusese publicatã în ziar. Documentul respectiv exista, într-adevãr. Urmãtorul pas a fost fãcut pe 5.01.2006, cînd Comisia de cercetare a ISJ Neamt a solicitat, în prezenta directorului de atunci, Dorin Morosanu, confruntarea foii matricole din arhiva institutiei cu documentul publicat în ziar. Cu acest prilej, Comisia de cercetare a constatat mai multe presupuse abateri, care au fost mentionate în Decizia nr. 69/12.01.2006 a Inspectoratului Scolar Judetean, privind destituirea disciplinarã, din functia de director al Colegiului National „Stefan cel Mare“, a profesorului Dorin Morosanu. Capetele de acuzare au fost, în principal, urmãtoarele: „încãlcarea atributiilor ce decurg din art. 23 lit. c din O.M.Ed.C. nr. 4925/08.09.2005 privind Regulamentul de organizare si functionare a unitãtilor de învãtãmînt preuniversitar – «directorul unitãtii de învãtãmînt rãspunde de întocmirea, eliberarea (…) si gestionarea documentelor scolare»; (…) „crearea si mentinerea unui climat tensionat în raport cu Inspectoratul Scolar al Judetului Neamt si în cadrul colectivitãtii prin comportament neconform cu deontologia profesionalã“ s.a. Directorul demis a contestat decizia. Colegiul Central de Disciplinã al Ministerul Educatiei si Cercetãrii a constatat cã „din actele depuse la dosar nu rezultã faptul cã respectiva foaie matricolã ar fi fost completatã si eliberatã în mod incorect“. De asemenea, Colegiul a constatat cã „din actele depuse la dosarul cauzei nu rezultã crearea si mentinerea unui climat tensionat între contestatar si intimat, un schimb de replici izolat neputînd duce la concluzia cã între cele douã pãrti ar exista un raport tensionat, cu atît mai mult cu cît în raportul comisiei de cercetare este reliefat faptul cã întreaga activitate a Comisiei de Cercetare desfãsuratã în cadrul C. N. «Stefan cel Mare» Tîrgu Neamt s-a produs într-o atmosferã corespunzãtoare“. În final, Colegiul Central de Disciplinã al Ministerului Educatiei si Cercetãrii a constatat cã „sanctiunea aplicatã, raportatã la abaterile disciplinare sãvîrsite de contestatar si urmãrile produse, nu este justificatã, drept pentru care dispune anularea deciziei de sanctionare disciplinarã“. Prin Hotãrîrea nr. 10/ 2006 pronuntatã în sedintã publicã în data de 3.03.2006, Colegiul Central de Disciplinã al Ministerului Educatiei si Cercetãrii a admis contestatia formulatã de Dorin Morosanu, în contradictoriu cu Inspectoratul Scolar al Judetului Neamt, anulînd, totodatã, Decizia nr. 69/ 12.01.2006 emisã de ISJ Neamt. Firesc, „contestatarul va fi reintegrat pe postul detinut anterior cu plata drepturilor salariale începînd cu data punerii în aplicare a Deciziei nr. 69/ 12.01.2006 emisã de ISJ Neamt si pînã la data reintegrãrii efective“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending