Contactează-ne

Actualitate

Din ciclul „Marile gogoşi ale actualilor guvernanţi“ (II): Gogoaşa cu 80 de miliarde de euro de la UE s-a dezumflat la 30,5 miliarde

Știre publicată în urmă cu

în data de

Pe toată perioada pandemiei, preşedintele Klaus Iohannis ne-a tot dus de căpăstru, că „o să paşti murgule iarbă verde“, promiţând că vom primi moca de la UE suma de 80 miliarde de euro, cu care „Guvernul său“ va pune în mişcare Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Pe baza sumei ăsteia, liberalii ne promiteau raiul pe pământul României, care nu putea fi instalat decât de ei, dacă puneau mâna pe bani.

Despre cele 80 de miliarde de euro ne cântau mandoliniştii liberali imnuri de slavă închinate lui Iohannis, pentru că le-ar fi obţinut pentru România „negociind“ la sânge, zile şi nopţi la rând, fără week-end. Bineînţeles că negocierea a fost o gogoaşă, menită să justifice deplasarea preşedintelui pentru poză la Bruxelles.

Deşi suma de 80 de miliarde a intrat în serialul „Poveşti de adormit copii, liberalii, precum deputatul Laurenţiu Leoreanu, ne prostesc servindu-ne cu o nouă gogoaşă cum că, citez „datorită implicării susţinute a preşedintelui Klaus Iohannis, a Guvernului Orban, dar şi a europarlamentarilor PNL, România va beneficia de o alocare de 30,5 miliarde de euro pentru relansarea economiei“.

Aşa de mult s-au implicat liberalii, că de la 80 de miliarde cifra a scăzut la 30 miliarde, din care jumătate trebuie să o rambursăm. Mai bine nu se implicau. Ce nu au curaj să ne spună aceşti liberali este faptul că pentru a primi aceşti bani guvernele de dreapta instalate după noiembrie 2019, trebuiau să trimită Comisiei Europene un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru a fi aprobat.

PNRR a fost trimis, dar a fost respins ca fiind lipsit de valoare, pentru a fi refăcut. Dacă PNRR refăcut de isteţii Guvernului Cîţu va fi considerat satisfăcător, poate vom primi pe el patru miliarde de euro care se vor risipi ca praful de pe toba bubuitoare a promisiunilor noii guvernări. După cum cei 80 de miliarde s-au dus pe apa Sâmbetei, cea a promisiunilor deşarte, pe aceeaşi apă se va duce şi suma de 30,5 miliarde de euro.

Dacă în 2019, sub guvernarea PSD, România redusese gradul de îndatorare la 35,4% din PIB, acum, după ce Cîţu ne-a îndatorat, pentru nu ştim ce, cu 27 miliarde de euro, gradul de îndatorare aproape s-a dublat. Transparenţa guvernamentală este atât de opacă, încât nu se poate desluşi pe ce s-au cheltuit aceşti bani împrumutaţi, pe care va trebui să-i restituim din buzunarele noastre.

Gogoaşa „României normale“ este plină de curbe de sacrificiu

Trebuie să ne intre bine în cap, că orice guvern de dreapta nu ne poate oferi decât austeritate, drumul României fiind presărat cu curbe de sacrificiu. Pe un drum plin de curbe de sacrificiu, economia nu poate prinde niciodată viteză.

După Guvernele Ciorbea şi Radu Vasile au urmat guvernele Boc, Cioloş, Orban şi Cîţu. Fiecare dintre aceste guverne de dreapta au lăsat în urmă datorii publice mult mai mari şi căderi economice, deşi au făcut uz de curbe de sacrificiu prin tăieri salariale sau plafonări de salarii şi pensii.

În plină pandemie, când guvernanţii noştri erau sub presiunea coronavirusului, aceştia nu pridideau cu osanalele la adresa corpului medical, pe care îl ridicaseră la rangul de eroi ai neamului. Acum, dirijaţi de limitele ochelarilor de cal ai ideologiei lor de dreapta, guvernanţii şi-au propus să taie sporurile medicilor şi personalului sanitar, acordate pentru condiţii periculoase sau de suprasolicitare neuropsihică.

În extenso, toată polologhia tăierilor salariale sau a plafonării pensiilor este coordonată de ministrul Muncii, această Raluca Turcan, cu care am căzut din lac în puţ, dacă ţinem seama că nivelul priceperii ei în ce priveşte munca, salariile şi pensiile nu depăşeşte genunchiul broaştei. Tăierea transportului gratuit pe CFR pentru studenţi nu s-a făcut din raţiuni bugetare, pentru că suma nu reprezenta mai mult de 0,01% din PIB.

Suma reprezenta o gură de oxigen pentru CFR călători, care se scaldă între insolvenţă şi faliment. Nicăieri în lume, transportul de călători pe calea ferată nu este rentabil şi de aceea, acest transport trebuie subvenţionat de către stat, prin acordare de facilităţi. În UE, subvenţionarea directă este interzisă şi guvernul PSD găsise forma de subvenţionare prin acordarea de transport gratuit studenţilor şi implicit o formă de ajutor bănesc acordat familiilor acestora.

Raţiunea tăierii transportului gratuit oferit studenţilor a fost că această facilitate, fiind acordată de PSD, trebuia anulată. Întrebat de ce taie transportul, premierul Cîţu a oferit o explicaţie ideologică nu financiară. Şi anume că un guvern de dreapta nu oferă gratuităţi, aşa că desfiinţează CFR , sau le vinde.

După guvernanţii de astăzi, o „Românie normală“ nu poate fi construită decât pe avize negative

Vineri 19 februarie, Guvernul Cîţu a încheiat o rundă de ciondăneli între PNL şi USR – PLUS şi a aprobat proiectele de buget pentru anul 2021. Aceste proiecte de buget au primit avize negative din partea Consiliului Economic şi Social (CES), ceea ce l-a făcut pe Cîţu să acuze instituţia de pesedism.

Ofuscat că aceste bugete nu sunt apreciate ca operă de artă în materie, Cîţu a acuzat CES-ul că, în perioada anilor 2017-2019, a avizat pozitiv bugetele PSD-ului, care a distrus România, una pe care el trebuie s-o „refacă din temelii“. După mintea Cîţului, creşterea economică a României, de 4-5 % în perioada 2017-2019, poate fi definită ca distrugere, iar creşterea propusă de el pentru anul 2021, de circa 4% este adevăratul progres.

Făcând recurs la istorie, aflăm cu uşurinţă că premierul Cîţu minte, aşa cum respiră. Pentru că în anul 2018, bugetele au fost avizate negativ de către CES. Ministrul Justiţiei, Ion Stelian, această „somitate în drept“, care şi-a făcut ucenicia ca deputat în Parlament, în perioada 2016-2020 şi-a văzut visul cu ochii. A terminat de scris proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, pe care un guvern îngenuncheat de coaliţia cu USR – PLUS l-a aprobat în noaptea zilei de joi 18 februarie.

Plin de importanţă, imberbul ministru a ieşit imediat pe post, trâmbiţându-şi victoria, pe care a numit-o pompos „un pas spre normalitate“. Adică fabricarea dosarelor penale pentru judecători, din nou de către procurorii DNA, este considerată „normalitate“ de către noul ministru. Pentru desfiinţarea SIIJ, Ion Stelian nu are decât o singură justificare, că această secţie a fost înfiinţată de către PSD şi că ei, useriştii şi-au inclus-o în program, încă de la înfiinţarea ei. Realitatea este că PSD a fost singura formaţiune politică care a scos Secţia de investigare a magistraţilor de sub influenţa politică a DNA şi USR – PLUS.

Pentru Guvernul Cîţu nu contează acum faptul că asociaţiile profesionale ale magistraţilor, ICCJ-ul şi CSM-ul, s-au pronunţat categoric împotriva desfiinţării SIIJ. Pentru ministrul Justiţiei, această pronunţare nu valorează nici cât o ceapă degerată. Sfidând avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, Ion Stelian este de neclintit în intenţia sa de a controla politic justiţia. Aşa cum au controlat-o Traian Băsescu şi Laura Codruţa Kovesi. Deşi astăzi există suficiente mărturii şi dovezi publice, privind modul abuziv şi nelegal în care DNA a efectuat anchete penale împotriva magistraţilor, ministrul Ion Stelian o ţine langa că „el are încredere în DNA“, de parcă pe părerea lui dă cineva doi bani.

PSD a fost permanent acuzat zgomotos de către USR – PLUS că a atentat la independenţa justiţiei, deşi scopul real al PSD-ului a fost salvarea lui Dragnea. Acum scopul real al Guvernului Cîţu este să atenteze la independenţa justiţiei, dar acuzele PSD-ului sunt făcute cu batista pe ţambal.

Gogoaşa că „minerii au fost numai uneltele stângii“ se dezumflă analizând profitorii mineriadelor

Curbele de sacrificiu ale Guvernului Cîţu au fost aplicate ca experiment anticipat pe minerii din Valea Jiului, prin neplata drepturilor salariale. Minerii au reintrat în atenţia opiniei publice, pentru că au îndrăznit să protesteze împotriva acestei samavolnicii experimentale, prin care guvernul testează limitele răbdării lor. Cele cinci zone miniere ale României, Valea Jiului, Deva, Rovinari, Motru şi Baia Mare, au făcut subiectul unui amplu „Program de restructurare“ între anii 1997 -2007.

În cei 10 ani de restructurare, guvernele succesive ale CDR, PSD şi PNL au închis 556 de mine şi au disponibilizat 650.000 de mineri şi fără a pune ceva în loc, au creat grave probleme sociale în acele zone. În prezent, Comisia Europeană, sensibilă la problemele zonelor miniere din Europa, prin derularea Iniţiativei Regiunilor Carbonifere şi-a propus obiectivul de a mobiliza fonduri pentru investiţii destinate regiunilor respective, printre care şi cele din România.

Dar pentru a avea acces la aceste fonduri, România trebuie să realizeze şi să depună în termen proiecte, pe care nici guvernele Orban şi Cîţu nu dau semne că ar avea chef de ele. Dacă celelalte ţări cu industrie minieră, precum Polonia, Germania, Cehia, Grecia, Slovacia, Spania şi Slovacia au negociat cu UE, ca proiectele lor să se deruleze până în 2050, Guvernul Orban abia a obţinut ca termen limită anul 2030. După Marea Reformă a anilor 1997- 2007, din cele 15 mine din Valea Jiului au mai rămas deschise doar patru, în condiţiile în care zona a rămas monoindustrială.

Pe baza programelor guvernelor de dreapta, instalate după noiembrie 2019, doar 25.000 de minieri din Valea Jiului mai au un loc stabil de muncă. Guvernul Cîţu, nu numai că i-a ignorat complet pe mineri, dar i-a şi întărâtat prin declaraţiile imbecile ale reprezentanţilor acestuia din teritoriu. Minerii, aşa cum sunt, au ajuns subiect de batjocură la cotă maximă. Minerii, nebăgaţi în seamă, au ameninţat că dacă guvernanţii nu vin la ei, vor veni ei la Bucureşti.

Pe Cîţu l-au trecut apele reci, amintindu-şi de venirea lor din 14-15 iunie 1990. Memoria scurtă a primului ministru Cîţu, dar şi a atâţia altora, trebuie împrospătată, deoarece minerii din Valea Jiului au pornit spre Bucureşti de cinci ori, de fiecare dată pentru alte scopuri, dintre care nu toate erau ale lor. Despre aceste cinci mineriade, voi vorbi în numărul viitor celor care vor să cunoască realitatea, nu fabulaţiile.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Raul Mihaila

    28 februarie 2021 at 11:56 PM

    Stimabile , nu ai stat destul la putere? Ai muls contribuabilii la maxim si nu ai produs nimic. DACA te uiti in spate vezi acest lucru. Nu ar fi timpul sa te retragi si sa ai grija de nepoti? Ca din cauza celor ca tine suntem u de suntem

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Se încălzeşte spectaculos!

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ meteorologii anunţă valori termice de 30 de grade ■ din a doua parte a săptămînii viitoare se mai răcoreşte ■ vestea proastă este că nu scăpăm de instabilitate atmosferică ■

Ultima decadă a lunii iunie aduce o apreciere considerabilă a reistrului termic, iar meteorologii anunţă valori de pînă la 30 de grade. Acest lucru se va întîmpla pînă la mijlocul săptămînii viitoare, iar în a doua parte a intervalului se mai răcoreşte niţel. Acelaşi trend îl cunosc şi valorile termice nocturne.

Vestea proastă este că nu scăpăm de instabilitate şi va ploua, cam în fiecare zi, cel puţin pînă la final de Cireşar, conform prognozei. Pînă atunci, trebuie spus că toată ţara, inclusiv judeţul Neamţ, este sub o informare meteo de vreme rea, ce intră în vigoare de azi, 18 iunie, de la ora 12:00 şi expiră pe 20 iunie, la ora 22:00, anunţîndu-se cantităţi de apă însemnate cantitativ şi instabilitate atmosferică accentuată.

„În sudul, estul şi centrul ţării va ploua abundent şi vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantităţile de apă vor depăşi 25-50 l/mp“, conform ANM. Şi ziua de azi, 18 iunie, va fi plăcută din punct de vedere termic şi ne vom bucura de o maximă de 24 de grade, dar nu scăpăm de furtuni. Noaptea va fi cea mai caldă din ultimul timp, iar minima va fi de 18 grade. Furtuni vor avea loc şi sîmbătă, 19 iunie, cînd sînt prognozate numai 19 grade.

Peste noapte mercurul din termometre ajunge la 17 grade. Duminică, 20 iunie, vor fi 24 de grade, însă nu scăpăm de instabilitate, furtuni cu toată suita de fenomene caracteristice, vînt, descărcări electrice şi poate grindină. Aprecierea regimului termic începe de luni, 21 iunie, iar meteorologii dau asigurări că în zona noastră mercurul din termometre saltă la 28 de grade, în timp ce minima nocturnă va fi de 17 grade.

Sînt posibile furtuni atît luni, cît şi marţi, 22 iunie, cînd va fi cea mai caldă zi din acest sezon şi vom avea parte de valori estivale de pînă la 30 de grade. Regimul termic diurn îl va influenţa şi pe cel nocturn, astfel că minima va fi de 18 grade. Miercuri, 23 iunie, va fi la fel de cald şi se vor înregistra 30 de grade, dar din nou vor fi furtuni. Urmează cea mai caldă noapte din vara aceasta şi minima se opreşte la valoarea de 21 de grade. Din a doua parte a intervalului se mai răcoreşte, iar joi, 24 iunie, vor fi doar 25 de grade, cu furtuni după amiază.

Noaptea aduce temperaturi în scădere, 19 grade. Vineri, 25 iunie, cerul va fi degajat în prima parte, apoi după amiază vin ploi consistente. Maxima diurnă nu trece de 26 de grade, iar minima nocturnă va fi de 20 de grade. Week-end-ul viitor, în perioada 26 – 27 iunie, vor fi temperaturi diurne de 25 de grade, cu furtunile de rigoare, iar peste noapte se vor înregistra 18 grade.

Citește știrea

Actualitate

Pene de curent, furnizorul taxat

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în cazul întreruperior neanunţate, furnizorul poate acorda despăgubiri ■ apelurile clienţilor trebuie preluate mai repede de reprezentanţii firmelor de distribuţie ■ în caz contrar, amenzile pot ajunge la 200.000 lei ■

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energieie a stabilit că de acum înainte furnizorii îşi vor despăgubi clienţii în cazul întreruperilor care nu au fost anunţate. Cele scurte, între 3 secunde şi 3 minute, au fost incluse în categoria întreruperilor care se monitorizează şi pentru care operatorii de distribuţie sînt obligaţi să acorde compensaţii la depăşirea numărului maxim stabilit prin standard.

Pentru fiecare astfel de depăşire operatorii de distribuţie vor acorda compensaţii tuturor utilizatorilor afectaţi, astfel: înalta tensiune: 300 lei peste 10 întreruperi pe an; medie tensiune: 10 lei peste 10 întreruperi pe săptămînă; joasa tensiune: 5 lei peste 10 întreruperi pe săptămînă. Impactul acestei măsuri este unul pozitiv pentru utilizatori deoarece includerea monitorizării întreruperilor scurte şi prevederea acordării de compensaţii utilizatorilor la depăşirea numărului maxim stabilit de standard, contribuie la obligarea operatorului de a lua măsuri rapide şi eficiente pentru remedierea disfuncţionalităţilor care în prezent se manifestă în diferite zone de reţea de joasă tensiune şi care pot provoca deprecierea echipamentelor electrocasnice, precum şi generarea de disconfort clienţilor.

O altă noutate constă în aceea că apelurile efectuate de clienţi către furnizorul de energie electrică, trebuie preluate de acesta din urmă într-un timp mai scurt. Astfel, au fost stabilite intervale privind preluarea apelurilor telefonice efectuate de utilizatorii reţelei prin centrele de telefonie gestionate de operatorii de distribuţie, şi anume: maximum 30 de secunde de la iniţierea apelului de către utilizator pînă la preluarea acestuia, fără intervenţia operatorului uman; maximum 180 de secunde de la preluarea apelului pentru posibilitatea utilizatorului de a selecta opţiunea de a transfera apelul la un operator uman; maximum 20 de minute de la preluarea apelului pentru începerea convorbirii utilizatorului cu un operator uman.

Prin această măsură se urmăreşte îmbunătăţirea comunicarii între utilizator şi operatorul de distribuţie astfel încît evenimentele semnalate de utilizatori să poată fi preluate cît mai rapid în scopul remedierii, precum şi reducerea timpilor de aşteptare în beneficiul utilizatorilor. „Deşi numărul de apeluri telefonice pentru care nu sînt respectate intervalele de timp menţionate anterior este doar monitorizat, nerespectarea acestor valori poate fi sancţionată conform prevederilor Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, aplicabile în situaţia nerespectării de către operatorul de distribuţie a prevederilor standardului de performanţă cu amendă de la 10.000 lei pînă la 200.000 lei“, conform ANRE.

Pentru nerespectarea indicatorilor de performanţă privind calitatea curbei de tensiune operatorul e obligat să acorde compensaţii, după cum urmează: pentru persoane juridice: 270 lei, la 110 kV, respectiv 130 lei la joasă tensiune şi medie tensiune pentru fiecare perioadă de monitorizare; pentru persoane fizice: 270 lei 110kV, respectiv 70 lei la joasă tensiune şi medie tensiune pentru fiecare perioadă de monitorizare.

Racordarea unui client trebuie să se realizeze în maxim 90 zile, în cazul clienţilor casnici şi finali noncasnici ale căror locuri de consum sînt alimentate prin instalaţii de racordare cu lungimi de pînă la 2.500 metri. Cuantumul compensaţiei cuvenite în această situaţie este de 100 lei. ANRE a reglementat şi un calendar de implementare a unor echipamente cu rol de monitorizare a continuităţii în alimentarea cu energie electrică şi a calităţii tehnice a energiei electrice. Pînă la finele anului 2026, România trebuie să aibă capacitatea de monitorizare a tuturor staţiilor electrice.

Citește știrea

Actualitate

Au fost trei victime în două accidente

Știre publicată în urmă cu

în data de

Poliţiştii nemţeni au intervenit la două accidente de circulaţie, care s-au soldat cu trei victime, nedoritele incidente fiind consecinţa neatenţei în conducere. O septuagenară a fost luată pe capotă în timp ce traversa strada, iar în alt caz doi şoferi care s-au „pupat“ între ei au fost răniţi.

Unul dintre evenimentele rutiere a avut loc în dimineaţa zilei de 17 iunie, cînd o femeie de 76 de ani, din Piatra Şoimului, care traversa strada a fost accidentata de un autoturism, condus de un tînăr de 24 de ani, din aceeaşi localitate. Femeia a fost transportată la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale. Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.

În cauză a fost întocmit dosar penal, iar cercetarile sînt continuate de poliţişti pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care a avut loc evenimentul. Dosar penal cu acuze de vătămare corporală din culpă a fost întocmit şi în cazul unui accident ca a avut loc în seara de 16 iunie, în jurul orei 21:30, pe raza oraşului Tîrgu Neamţ.

Conform primelor date, un autoturism condus de un bărbat de 35 de ani, din Tîrgu Neamţ a acroşat o maşină, care era condusă de un tînăr de 21 de ani, din Păstrăveni. Din impact, ambii conducători auto au suferit leziuni, fiind transportaţi la spital pentru îngrijiri medicale. Au fost testaţi cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

Citește știrea

Trending