Contactează-ne

Actualitate

Din ciclul „Marile gogoşi ale actualilor guvernanţi“ (II): Gogoaşa cu 80 de miliarde de euro de la UE s-a dezumflat la 30,5 miliarde

Știre publicată în urmă cu

în data de

Pe toată perioada pandemiei, preşedintele Klaus Iohannis ne-a tot dus de căpăstru, că „o să paşti murgule iarbă verde“, promiţând că vom primi moca de la UE suma de 80 miliarde de euro, cu care „Guvernul său“ va pune în mişcare Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Pe baza sumei ăsteia, liberalii ne promiteau raiul pe pământul României, care nu putea fi instalat decât de ei, dacă puneau mâna pe bani.

Despre cele 80 de miliarde de euro ne cântau mandoliniştii liberali imnuri de slavă închinate lui Iohannis, pentru că le-ar fi obţinut pentru România „negociind“ la sânge, zile şi nopţi la rând, fără week-end. Bineînţeles că negocierea a fost o gogoaşă, menită să justifice deplasarea preşedintelui pentru poză la Bruxelles.

Deşi suma de 80 de miliarde a intrat în serialul „Poveşti de adormit copii, liberalii, precum deputatul Laurenţiu Leoreanu, ne prostesc servindu-ne cu o nouă gogoaşă cum că, citez „datorită implicării susţinute a preşedintelui Klaus Iohannis, a Guvernului Orban, dar şi a europarlamentarilor PNL, România va beneficia de o alocare de 30,5 miliarde de euro pentru relansarea economiei“.

Aşa de mult s-au implicat liberalii, că de la 80 de miliarde cifra a scăzut la 30 miliarde, din care jumătate trebuie să o rambursăm. Mai bine nu se implicau. Ce nu au curaj să ne spună aceşti liberali este faptul că pentru a primi aceşti bani guvernele de dreapta instalate după noiembrie 2019, trebuiau să trimită Comisiei Europene un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru a fi aprobat.

PNRR a fost trimis, dar a fost respins ca fiind lipsit de valoare, pentru a fi refăcut. Dacă PNRR refăcut de isteţii Guvernului Cîţu va fi considerat satisfăcător, poate vom primi pe el patru miliarde de euro care se vor risipi ca praful de pe toba bubuitoare a promisiunilor noii guvernări. După cum cei 80 de miliarde s-au dus pe apa Sâmbetei, cea a promisiunilor deşarte, pe aceeaşi apă se va duce şi suma de 30,5 miliarde de euro.

Dacă în 2019, sub guvernarea PSD, România redusese gradul de îndatorare la 35,4% din PIB, acum, după ce Cîţu ne-a îndatorat, pentru nu ştim ce, cu 27 miliarde de euro, gradul de îndatorare aproape s-a dublat. Transparenţa guvernamentală este atât de opacă, încât nu se poate desluşi pe ce s-au cheltuit aceşti bani împrumutaţi, pe care va trebui să-i restituim din buzunarele noastre.

Gogoaşa „României normale“ este plină de curbe de sacrificiu

Trebuie să ne intre bine în cap, că orice guvern de dreapta nu ne poate oferi decât austeritate, drumul României fiind presărat cu curbe de sacrificiu. Pe un drum plin de curbe de sacrificiu, economia nu poate prinde niciodată viteză.

După Guvernele Ciorbea şi Radu Vasile au urmat guvernele Boc, Cioloş, Orban şi Cîţu. Fiecare dintre aceste guverne de dreapta au lăsat în urmă datorii publice mult mai mari şi căderi economice, deşi au făcut uz de curbe de sacrificiu prin tăieri salariale sau plafonări de salarii şi pensii.

În plină pandemie, când guvernanţii noştri erau sub presiunea coronavirusului, aceştia nu pridideau cu osanalele la adresa corpului medical, pe care îl ridicaseră la rangul de eroi ai neamului. Acum, dirijaţi de limitele ochelarilor de cal ai ideologiei lor de dreapta, guvernanţii şi-au propus să taie sporurile medicilor şi personalului sanitar, acordate pentru condiţii periculoase sau de suprasolicitare neuropsihică.

În extenso, toată polologhia tăierilor salariale sau a plafonării pensiilor este coordonată de ministrul Muncii, această Raluca Turcan, cu care am căzut din lac în puţ, dacă ţinem seama că nivelul priceperii ei în ce priveşte munca, salariile şi pensiile nu depăşeşte genunchiul broaştei. Tăierea transportului gratuit pe CFR pentru studenţi nu s-a făcut din raţiuni bugetare, pentru că suma nu reprezenta mai mult de 0,01% din PIB.

Suma reprezenta o gură de oxigen pentru CFR călători, care se scaldă între insolvenţă şi faliment. Nicăieri în lume, transportul de călători pe calea ferată nu este rentabil şi de aceea, acest transport trebuie subvenţionat de către stat, prin acordare de facilităţi. În UE, subvenţionarea directă este interzisă şi guvernul PSD găsise forma de subvenţionare prin acordarea de transport gratuit studenţilor şi implicit o formă de ajutor bănesc acordat familiilor acestora.

Raţiunea tăierii transportului gratuit oferit studenţilor a fost că această facilitate, fiind acordată de PSD, trebuia anulată. Întrebat de ce taie transportul, premierul Cîţu a oferit o explicaţie ideologică nu financiară. Şi anume că un guvern de dreapta nu oferă gratuităţi, aşa că desfiinţează CFR , sau le vinde.

După guvernanţii de astăzi, o „Românie normală“ nu poate fi construită decât pe avize negative

Vineri 19 februarie, Guvernul Cîţu a încheiat o rundă de ciondăneli între PNL şi USR – PLUS şi a aprobat proiectele de buget pentru anul 2021. Aceste proiecte de buget au primit avize negative din partea Consiliului Economic şi Social (CES), ceea ce l-a făcut pe Cîţu să acuze instituţia de pesedism.

Ofuscat că aceste bugete nu sunt apreciate ca operă de artă în materie, Cîţu a acuzat CES-ul că, în perioada anilor 2017-2019, a avizat pozitiv bugetele PSD-ului, care a distrus România, una pe care el trebuie s-o „refacă din temelii“. După mintea Cîţului, creşterea economică a României, de 4-5 % în perioada 2017-2019, poate fi definită ca distrugere, iar creşterea propusă de el pentru anul 2021, de circa 4% este adevăratul progres.

Făcând recurs la istorie, aflăm cu uşurinţă că premierul Cîţu minte, aşa cum respiră. Pentru că în anul 2018, bugetele au fost avizate negativ de către CES. Ministrul Justiţiei, Ion Stelian, această „somitate în drept“, care şi-a făcut ucenicia ca deputat în Parlament, în perioada 2016-2020 şi-a văzut visul cu ochii. A terminat de scris proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, pe care un guvern îngenuncheat de coaliţia cu USR – PLUS l-a aprobat în noaptea zilei de joi 18 februarie.

Plin de importanţă, imberbul ministru a ieşit imediat pe post, trâmbiţându-şi victoria, pe care a numit-o pompos „un pas spre normalitate“. Adică fabricarea dosarelor penale pentru judecători, din nou de către procurorii DNA, este considerată „normalitate“ de către noul ministru. Pentru desfiinţarea SIIJ, Ion Stelian nu are decât o singură justificare, că această secţie a fost înfiinţată de către PSD şi că ei, useriştii şi-au inclus-o în program, încă de la înfiinţarea ei. Realitatea este că PSD a fost singura formaţiune politică care a scos Secţia de investigare a magistraţilor de sub influenţa politică a DNA şi USR – PLUS.

Pentru Guvernul Cîţu nu contează acum faptul că asociaţiile profesionale ale magistraţilor, ICCJ-ul şi CSM-ul, s-au pronunţat categoric împotriva desfiinţării SIIJ. Pentru ministrul Justiţiei, această pronunţare nu valorează nici cât o ceapă degerată. Sfidând avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, Ion Stelian este de neclintit în intenţia sa de a controla politic justiţia. Aşa cum au controlat-o Traian Băsescu şi Laura Codruţa Kovesi. Deşi astăzi există suficiente mărturii şi dovezi publice, privind modul abuziv şi nelegal în care DNA a efectuat anchete penale împotriva magistraţilor, ministrul Ion Stelian o ţine langa că „el are încredere în DNA“, de parcă pe părerea lui dă cineva doi bani.

PSD a fost permanent acuzat zgomotos de către USR – PLUS că a atentat la independenţa justiţiei, deşi scopul real al PSD-ului a fost salvarea lui Dragnea. Acum scopul real al Guvernului Cîţu este să atenteze la independenţa justiţiei, dar acuzele PSD-ului sunt făcute cu batista pe ţambal.

Gogoaşa că „minerii au fost numai uneltele stângii“ se dezumflă analizând profitorii mineriadelor

Curbele de sacrificiu ale Guvernului Cîţu au fost aplicate ca experiment anticipat pe minerii din Valea Jiului, prin neplata drepturilor salariale. Minerii au reintrat în atenţia opiniei publice, pentru că au îndrăznit să protesteze împotriva acestei samavolnicii experimentale, prin care guvernul testează limitele răbdării lor. Cele cinci zone miniere ale României, Valea Jiului, Deva, Rovinari, Motru şi Baia Mare, au făcut subiectul unui amplu „Program de restructurare“ între anii 1997 -2007.

În cei 10 ani de restructurare, guvernele succesive ale CDR, PSD şi PNL au închis 556 de mine şi au disponibilizat 650.000 de mineri şi fără a pune ceva în loc, au creat grave probleme sociale în acele zone. În prezent, Comisia Europeană, sensibilă la problemele zonelor miniere din Europa, prin derularea Iniţiativei Regiunilor Carbonifere şi-a propus obiectivul de a mobiliza fonduri pentru investiţii destinate regiunilor respective, printre care şi cele din România.

Dar pentru a avea acces la aceste fonduri, România trebuie să realizeze şi să depună în termen proiecte, pe care nici guvernele Orban şi Cîţu nu dau semne că ar avea chef de ele. Dacă celelalte ţări cu industrie minieră, precum Polonia, Germania, Cehia, Grecia, Slovacia, Spania şi Slovacia au negociat cu UE, ca proiectele lor să se deruleze până în 2050, Guvernul Orban abia a obţinut ca termen limită anul 2030. După Marea Reformă a anilor 1997- 2007, din cele 15 mine din Valea Jiului au mai rămas deschise doar patru, în condiţiile în care zona a rămas monoindustrială.

Pe baza programelor guvernelor de dreapta, instalate după noiembrie 2019, doar 25.000 de minieri din Valea Jiului mai au un loc stabil de muncă. Guvernul Cîţu, nu numai că i-a ignorat complet pe mineri, dar i-a şi întărâtat prin declaraţiile imbecile ale reprezentanţilor acestuia din teritoriu. Minerii, aşa cum sunt, au ajuns subiect de batjocură la cotă maximă. Minerii, nebăgaţi în seamă, au ameninţat că dacă guvernanţii nu vin la ei, vor veni ei la Bucureşti.

Pe Cîţu l-au trecut apele reci, amintindu-şi de venirea lor din 14-15 iunie 1990. Memoria scurtă a primului ministru Cîţu, dar şi a atâţia altora, trebuie împrospătată, deoarece minerii din Valea Jiului au pornit spre Bucureşti de cinci ori, de fiecare dată pentru alte scopuri, dintre care nu toate erau ale lor. Despre aceste cinci mineriade, voi vorbi în numărul viitor celor care vor să cunoască realitatea, nu fabulaţiile.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Raul Mihaila

    28 februarie 2021 at 11:56 PM

    Stimabile , nu ai stat destul la putere? Ai muls contribuabilii la maxim si nu ai produs nimic. DACA te uiti in spate vezi acest lucru. Nu ar fi timpul sa te retragi si sa ai grija de nepoti? Ca din cauza celor ca tine suntem u de suntem

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Urmărit naţional depistat în Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ el avea la activ două condamnări care însumează peste 5 ani de detenţie ■ în ambele cauze a condus fără permis, dar a mai făcut alte fapte ■

Un botoşănean în vîrstă de 53 de ani, cu două condamnări la activ, ce ar fi trebuit să se afle în penitenciar pentru executarea pedepselor privative de libertate, a fost depistat pe meleaguri nemţene.

S-a întîmplat pe 10 aprilie 2021, cînd în baza activităţilor informativ – operative, bărbatul care fusese dat în urmărire la nivel naţional a fost depistat pe o stradă din Piatra Neamţ. Pe numele lui existau două mandate de executare a închisorii ce cumulau peste 5 ani de detenţie, respectiv una de 2 ani şi 3 luni, iar cealaltă de 2 ani, 10 luni şi 20 de zile de închisoare.

În principiu, a fost vorba de conducere fără permis, dar şi alte fapte. Pe 2 noiembrie 2020, Judecătoria Rîmnicu Vîlcea, a emis primul mandat, unul de 2 ani şi 3 luni de detenţie, pentru săvîrşirea infracţiunilor de conducerea unui vehicul fără permis, fals privind identitatea, vătămare corporală din culpă şi părăsirea locului accidentului fără încuviinţarea oamenilor legii.

Ulterior, pe 23 martie 2021, Judecătoria Suceava l- a condamnat în alt dosar, a doua sancţiune fiind pentru fals intelectual şi conducere fără permis. Pe 1 noiembrie 2017, fără permis, individul a ieşit cu maşina în trafic, la Rîmnicu Vîlcea, moment în care a surprins şi accidentat un pieton care traversa regulamentar.

În urma impactului, victima a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 10-12 zile de îngrijiri medicale. După accident, şoferul şi-a văzut de drum, fiind identificat a doua zi, pe raza judeţului Vîlcea, ocazie cu care a prezentat pentru identificare un act de identitate ce aparţinea unui alt bărbat. Faptele din al doilea dosar au avut loc pe 24 octombrie 2014, cînd a şofat prin Suceava fără permis, fiind tras pe dreapta de poliţiştii rutieri.

Atunci s-a legitimate doar verbal, fără a prezenta o carte e identitate, determinîndu-l astfel pe agentul constatator să întocmească proces verbal de contravenţie în care au fost consemnate date nereale. Pentru toate acestea, pe 10 aprilie 2021 a fost condus la Penitenciarul Bacău pentru executarea pedepselor privative de libertate.

FOTO: generica

Citește știrea

Actualitate

Campanie de prevenire a fraudelor din mediul virtual

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în ultima vreme au avut loc mai multe incidente de securitate informatică tip fraudă ■ atacatorii au în vedere atît vînzătorii, cît şi cumpărătorii din mediul on-line ■ oamenii legii vin cu recomandări utile ■

Poliţia Română, Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB) atrag atenţia cu privire la incidentele recente de securitate cibernetică de tip fraudă, distribuite prin intermediul unor site-uri de anunţuri din ţară şi alansat o campanie de conştientizare menită să protejeze clienţii împotriva fraudelor on-line.

Se recomandă persoanelor care au postat anunţuri de vînzare pe site-uri să nu comunice datele de pe card, acestea fiind confidenţiale şi folosite exclusiv pentru achiziţii şi nu pentru încasări. Utilizatorii sînt sfătuiţi să verifice detaliile înainte de a efectua o tranzacţie.

„Mecanismul utilizat este unul dual, atacatorii ţintind atît cumpărătorii, cît şi vînzătorii din platformă. Metoda de atac implică contactarea utilizatorilor şi redirecţionarea lor către alte aplicaţii de comunicare. Următorul pas este convingerea potenţialei victime de a furniza datele de pe card, în urma accesării unui link nelegitim transmis de atacatori. Astfel, sînt obţinute toate datele cardului, inclusiv parolele de securitate cu care efectuează o primă tranzacţie de tip transfer (care va debita contul de card al vînzătorului), iar ulterior le utilizează pentru alte tranzacţii frauduloase“, se arată într-un comunicat al Poliţiei Neamţ.

Pentru a se proteja împotriva fraudelor, este necesar ca utilizatorii de carduri să respecte următoarele recomandări: să nu comunice nimănui PIN-ul, datele înscrise pe card inclusiv codul CVV2/CVC2, date personale de identificare, orice alte informaţii de securitate aflate pe carduri sau parolele de securitate utilizate în tranzacţionare; angajaţii băncilor nu vor solicita niciodată divulgarea acestor informaţii indiferent prin ce mijloace se primeşte solicitarea – e-mail, sms, apeluri telefonice sau la servicii financiare furnizate de bancă la distanţă; să nu furnizeze niciodată datele de acces la Internet/Mobile Banking; datele înscrise pe card trebuie cunoscute exclusiv de titular şi trebuie completate doar cînd acesta efectuează cumpărături online pe site- uri securizate; să nu deschidă ataşamentele din e-mail-urile primite de la persoane necunoscute; să nu intre pe link-uri primite prin e- mail-uri necunoscute sau nesolicitate; să nu instaleze aplicaţii din surse necunoscute şi programe necertificate descarcăte de pe website-uri dubioase; să aiba instalat un program antivirus bun şi actualizat şi să actualizeze permanent sistemul de operare. Important este şi faptul să nu mai introducă alte coduri şi să anunţe imediat banca emitent în cazul în care observă în browser: imagini suspecte care nu corespund cu cele din paginile web ale băncii; apariţia unor ferestre „pop-up” care solicită introducerea de date confidenţiale; că nu se pot autentifica în pagina de Login de la prima încercare, întrucît s-ar putea să devină victima unui atac informatic.

Poliţia Română, CERT-RO şi Asociaţia Română a Băncilor recomandă tuturor cetăţenilor să se informeze din surse oficiale şi să semnaleze imediat orice tentativă de fraudă.

Citește știrea

Actualitate

Sexagenar, 18 ani de detenţie pentru crimă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ inculpatul şi-a ucis consoarta ■ a contestat fără folos decizia Tribunalului Neamţ ■

Gheorghe Purcariu, de 65 de ani, din Borleşti, acuzat de săvîrşirea infracţiunii de omor calificat, rămîne cu pedeapsa de 18 ani de detenţie pentru uciderea consoartei. El a contestat la Curtea de Apel Bacău hotărîrea Tribunalului Neamţ, dar nu a avut parte de clemenţă. Apelul lui a fost respins ca nefondat, astfel că decizia a devenit definitivă.

„În baza art.421 pct.1 lit.b c.pr.pen. respinge apelul formulat de apelantul-inculpat Purcariu Gheorghe împotriva sentinţei penale nr.138/P/21.12.2020, pronunţată în dosarul nr.2080/103/2020 al Tribunalului Neamţ, ca nefondat. În baza art.422 c.pr.pen. deduce în continuare arestul preventiv de la 21.12.2020 la zi. În baza art.275 alin.2 c.pr.pen. obligă inculpatul la plata a 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă“, conform Curţii de Apel Bacău. Judecătorii au aplicat o sancţiune dură ce au stabilit că sexagenarul a premeditat fapta şi nu a fost vorba de o altercaţie spontană.

Altercaţia dintre soţi s-a terminat cu o acuzaţie de crimă, deşi iniţial bărbatul violent a fost cercetat şi arestat pentru săvîrşirea infracţiunii de tentativă de omor. La acel moment victima a ajuns pe patul de spital după ce fusese înjunghiată. Pînă la finele urmăririi penale femeia a decedat, astfel că magistraţii din cadrul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ l- au trimis în judecată pe Purcariu pentru săvîrşirea infracţiunii de omor.

Fapta a avut loc pe 7 august 2020, cînd sexagenarul s-a luat la ceastă cu soţia sa. Nu s-au înteţeles de nici un fel, conflictul a degenerat şi, orbit de furie, a înjunghiat în abdomen femeia în vîrstă de 59 de ani. Rănită grav, victima a fost transportată la spital fiind supusă unei intervenţii chirurgicale pentru salvarea vieţii. Între timp făptaşul a fost prins, iar mai apoi reţinut fiind pus sub acuzare pentru săvîrşirea infracţiunii de tentativă de omor.

A fost prezentat în faţa judecătorilor de la Tribunalul Neamţ cu propunere de arestare preventivă, fiind privat de libertate. Ulterior, cu toate eforturile medicilor, femeia a decedat, iar încadrarea juridică a faptei a fost schimbată în omor calificat.

Citește știrea

Trending