Contactează-ne

Actualitate

Din ciclul „Marile gogoşi ale actualilor guvernanţi“ (II): Gogoaşa cu 80 de miliarde de euro de la UE s-a dezumflat la 30,5 miliarde

Știre publicată în urmă cu

în data de

Pe toată perioada pandemiei, preşedintele Klaus Iohannis ne-a tot dus de căpăstru, că „o să paşti murgule iarbă verde“, promiţând că vom primi moca de la UE suma de 80 miliarde de euro, cu care „Guvernul său“ va pune în mişcare Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Pe baza sumei ăsteia, liberalii ne promiteau raiul pe pământul României, care nu putea fi instalat decât de ei, dacă puneau mâna pe bani.

Despre cele 80 de miliarde de euro ne cântau mandoliniştii liberali imnuri de slavă închinate lui Iohannis, pentru că le-ar fi obţinut pentru România „negociind“ la sânge, zile şi nopţi la rând, fără week-end. Bineînţeles că negocierea a fost o gogoaşă, menită să justifice deplasarea preşedintelui pentru poză la Bruxelles.

Deşi suma de 80 de miliarde a intrat în serialul „Poveşti de adormit copii, liberalii, precum deputatul Laurenţiu Leoreanu, ne prostesc servindu-ne cu o nouă gogoaşă cum că, citez „datorită implicării susţinute a preşedintelui Klaus Iohannis, a Guvernului Orban, dar şi a europarlamentarilor PNL, România va beneficia de o alocare de 30,5 miliarde de euro pentru relansarea economiei“.

Aşa de mult s-au implicat liberalii, că de la 80 de miliarde cifra a scăzut la 30 miliarde, din care jumătate trebuie să o rambursăm. Mai bine nu se implicau. Ce nu au curaj să ne spună aceşti liberali este faptul că pentru a primi aceşti bani guvernele de dreapta instalate după noiembrie 2019, trebuiau să trimită Comisiei Europene un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru a fi aprobat.

PNRR a fost trimis, dar a fost respins ca fiind lipsit de valoare, pentru a fi refăcut. Dacă PNRR refăcut de isteţii Guvernului Cîţu va fi considerat satisfăcător, poate vom primi pe el patru miliarde de euro care se vor risipi ca praful de pe toba bubuitoare a promisiunilor noii guvernări. După cum cei 80 de miliarde s-au dus pe apa Sâmbetei, cea a promisiunilor deşarte, pe aceeaşi apă se va duce şi suma de 30,5 miliarde de euro.

Dacă în 2019, sub guvernarea PSD, România redusese gradul de îndatorare la 35,4% din PIB, acum, după ce Cîţu ne-a îndatorat, pentru nu ştim ce, cu 27 miliarde de euro, gradul de îndatorare aproape s-a dublat. Transparenţa guvernamentală este atât de opacă, încât nu se poate desluşi pe ce s-au cheltuit aceşti bani împrumutaţi, pe care va trebui să-i restituim din buzunarele noastre.

Gogoaşa „României normale“ este plină de curbe de sacrificiu

Trebuie să ne intre bine în cap, că orice guvern de dreapta nu ne poate oferi decât austeritate, drumul României fiind presărat cu curbe de sacrificiu. Pe un drum plin de curbe de sacrificiu, economia nu poate prinde niciodată viteză.

După Guvernele Ciorbea şi Radu Vasile au urmat guvernele Boc, Cioloş, Orban şi Cîţu. Fiecare dintre aceste guverne de dreapta au lăsat în urmă datorii publice mult mai mari şi căderi economice, deşi au făcut uz de curbe de sacrificiu prin tăieri salariale sau plafonări de salarii şi pensii.

În plină pandemie, când guvernanţii noştri erau sub presiunea coronavirusului, aceştia nu pridideau cu osanalele la adresa corpului medical, pe care îl ridicaseră la rangul de eroi ai neamului. Acum, dirijaţi de limitele ochelarilor de cal ai ideologiei lor de dreapta, guvernanţii şi-au propus să taie sporurile medicilor şi personalului sanitar, acordate pentru condiţii periculoase sau de suprasolicitare neuropsihică.

În extenso, toată polologhia tăierilor salariale sau a plafonării pensiilor este coordonată de ministrul Muncii, această Raluca Turcan, cu care am căzut din lac în puţ, dacă ţinem seama că nivelul priceperii ei în ce priveşte munca, salariile şi pensiile nu depăşeşte genunchiul broaştei. Tăierea transportului gratuit pe CFR pentru studenţi nu s-a făcut din raţiuni bugetare, pentru că suma nu reprezenta mai mult de 0,01% din PIB.

Suma reprezenta o gură de oxigen pentru CFR călători, care se scaldă între insolvenţă şi faliment. Nicăieri în lume, transportul de călători pe calea ferată nu este rentabil şi de aceea, acest transport trebuie subvenţionat de către stat, prin acordare de facilităţi. În UE, subvenţionarea directă este interzisă şi guvernul PSD găsise forma de subvenţionare prin acordarea de transport gratuit studenţilor şi implicit o formă de ajutor bănesc acordat familiilor acestora.

Raţiunea tăierii transportului gratuit oferit studenţilor a fost că această facilitate, fiind acordată de PSD, trebuia anulată. Întrebat de ce taie transportul, premierul Cîţu a oferit o explicaţie ideologică nu financiară. Şi anume că un guvern de dreapta nu oferă gratuităţi, aşa că desfiinţează CFR , sau le vinde.

După guvernanţii de astăzi, o „Românie normală“ nu poate fi construită decât pe avize negative

Vineri 19 februarie, Guvernul Cîţu a încheiat o rundă de ciondăneli între PNL şi USR – PLUS şi a aprobat proiectele de buget pentru anul 2021. Aceste proiecte de buget au primit avize negative din partea Consiliului Economic şi Social (CES), ceea ce l-a făcut pe Cîţu să acuze instituţia de pesedism.

Ofuscat că aceste bugete nu sunt apreciate ca operă de artă în materie, Cîţu a acuzat CES-ul că, în perioada anilor 2017-2019, a avizat pozitiv bugetele PSD-ului, care a distrus România, una pe care el trebuie s-o „refacă din temelii“. După mintea Cîţului, creşterea economică a României, de 4-5 % în perioada 2017-2019, poate fi definită ca distrugere, iar creşterea propusă de el pentru anul 2021, de circa 4% este adevăratul progres.

Făcând recurs la istorie, aflăm cu uşurinţă că premierul Cîţu minte, aşa cum respiră. Pentru că în anul 2018, bugetele au fost avizate negativ de către CES. Ministrul Justiţiei, Ion Stelian, această „somitate în drept“, care şi-a făcut ucenicia ca deputat în Parlament, în perioada 2016-2020 şi-a văzut visul cu ochii. A terminat de scris proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, pe care un guvern îngenuncheat de coaliţia cu USR – PLUS l-a aprobat în noaptea zilei de joi 18 februarie.

Plin de importanţă, imberbul ministru a ieşit imediat pe post, trâmbiţându-şi victoria, pe care a numit-o pompos „un pas spre normalitate“. Adică fabricarea dosarelor penale pentru judecători, din nou de către procurorii DNA, este considerată „normalitate“ de către noul ministru. Pentru desfiinţarea SIIJ, Ion Stelian nu are decât o singură justificare, că această secţie a fost înfiinţată de către PSD şi că ei, useriştii şi-au inclus-o în program, încă de la înfiinţarea ei. Realitatea este că PSD a fost singura formaţiune politică care a scos Secţia de investigare a magistraţilor de sub influenţa politică a DNA şi USR – PLUS.

Pentru Guvernul Cîţu nu contează acum faptul că asociaţiile profesionale ale magistraţilor, ICCJ-ul şi CSM-ul, s-au pronunţat categoric împotriva desfiinţării SIIJ. Pentru ministrul Justiţiei, această pronunţare nu valorează nici cât o ceapă degerată. Sfidând avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, Ion Stelian este de neclintit în intenţia sa de a controla politic justiţia. Aşa cum au controlat-o Traian Băsescu şi Laura Codruţa Kovesi. Deşi astăzi există suficiente mărturii şi dovezi publice, privind modul abuziv şi nelegal în care DNA a efectuat anchete penale împotriva magistraţilor, ministrul Ion Stelian o ţine langa că „el are încredere în DNA“, de parcă pe părerea lui dă cineva doi bani.

PSD a fost permanent acuzat zgomotos de către USR – PLUS că a atentat la independenţa justiţiei, deşi scopul real al PSD-ului a fost salvarea lui Dragnea. Acum scopul real al Guvernului Cîţu este să atenteze la independenţa justiţiei, dar acuzele PSD-ului sunt făcute cu batista pe ţambal.

Gogoaşa că „minerii au fost numai uneltele stângii“ se dezumflă analizând profitorii mineriadelor

Curbele de sacrificiu ale Guvernului Cîţu au fost aplicate ca experiment anticipat pe minerii din Valea Jiului, prin neplata drepturilor salariale. Minerii au reintrat în atenţia opiniei publice, pentru că au îndrăznit să protesteze împotriva acestei samavolnicii experimentale, prin care guvernul testează limitele răbdării lor. Cele cinci zone miniere ale României, Valea Jiului, Deva, Rovinari, Motru şi Baia Mare, au făcut subiectul unui amplu „Program de restructurare“ între anii 1997 -2007.

În cei 10 ani de restructurare, guvernele succesive ale CDR, PSD şi PNL au închis 556 de mine şi au disponibilizat 650.000 de mineri şi fără a pune ceva în loc, au creat grave probleme sociale în acele zone. În prezent, Comisia Europeană, sensibilă la problemele zonelor miniere din Europa, prin derularea Iniţiativei Regiunilor Carbonifere şi-a propus obiectivul de a mobiliza fonduri pentru investiţii destinate regiunilor respective, printre care şi cele din România.

Dar pentru a avea acces la aceste fonduri, România trebuie să realizeze şi să depună în termen proiecte, pe care nici guvernele Orban şi Cîţu nu dau semne că ar avea chef de ele. Dacă celelalte ţări cu industrie minieră, precum Polonia, Germania, Cehia, Grecia, Slovacia, Spania şi Slovacia au negociat cu UE, ca proiectele lor să se deruleze până în 2050, Guvernul Orban abia a obţinut ca termen limită anul 2030. După Marea Reformă a anilor 1997- 2007, din cele 15 mine din Valea Jiului au mai rămas deschise doar patru, în condiţiile în care zona a rămas monoindustrială.

Pe baza programelor guvernelor de dreapta, instalate după noiembrie 2019, doar 25.000 de minieri din Valea Jiului mai au un loc stabil de muncă. Guvernul Cîţu, nu numai că i-a ignorat complet pe mineri, dar i-a şi întărâtat prin declaraţiile imbecile ale reprezentanţilor acestuia din teritoriu. Minerii, aşa cum sunt, au ajuns subiect de batjocură la cotă maximă. Minerii, nebăgaţi în seamă, au ameninţat că dacă guvernanţii nu vin la ei, vor veni ei la Bucureşti.

Pe Cîţu l-au trecut apele reci, amintindu-şi de venirea lor din 14-15 iunie 1990. Memoria scurtă a primului ministru Cîţu, dar şi a atâţia altora, trebuie împrospătată, deoarece minerii din Valea Jiului au pornit spre Bucureşti de cinci ori, de fiecare dată pentru alte scopuri, dintre care nu toate erau ale lor. Despre aceste cinci mineriade, voi vorbi în numărul viitor celor care vor să cunoască realitatea, nu fabulaţiile.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Raul Mihaila

    28 februarie 2021 at 11:56 PM

    Stimabile , nu ai stat destul la putere? Ai muls contribuabilii la maxim si nu ai produs nimic. DACA te uiti in spate vezi acest lucru. Nu ar fi timpul sa te retragi si sa ai grija de nepoti? Ca din cauza celor ca tine suntem u de suntem

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Frig şi ninsori la munte

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ a fost emisă o informare de lapoviţă la munte şi intensificări ale vîntului ■ în judeţ au fost temperaturi sub media perioadei ■

Săptămîna aceasta a fost vreme deosebit de rece pentru acest moment al anului, iar meteorologii au emis o informare de vreme rea, ce a intrat în vigoare de ieri, 22 septembrie 2021, de la ora 10:00 şi expiră azi, 23 septembrie, la aceeaşi oră.

Specialiştii spun că la altitudini de peste 1.700 m vor fi ninsori şi lapoviţă, vremea va fi deosebit de rece şi vor fi şi intensificări ale vîntului. În intervalul menţionat la munte, în general la altitudini mai mari de 1.700 m, vor fi precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare moderate cantitativ, în special pe crestele Carpaţilor Meridionali (10…15 l/mp), unde pe arii restrînse se va depune strat de zăpadă.

Vremea se va menţine deosebit de rece în toată ţara, iar în timpul nopţii în depresiunile intramontane şi în dealurile subcarpatice din sud vor fi temperaturi minime de 0…3 grade, favorizînd izolat producerea brumei. Temporar, vîntul va avea intensificări în regiunile estice, sud-estice şi în extremitatea de sud-vest, cu viteze de 40…50 km/h, iar în zona montană înaltă, de peste 60 km/h“, conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

Specialiştii mai spun că, joi şi vineri, 23 şi 24 septembrie, vremea se va menţine deosebit de rece în cea mai mare parte a ţării. Vîntul se va intensifica în majoritatea regiunilor, iar la munte va sufla tare. Aşa stînd lucrurile, trebuie spus că în noaptea de 21/22 septembrie, în judeţ au fost valori termice de -3,6 grade la staţia meteo de pe Ceahlău – Toaca, 6,6 grade au fost la Piatra Neamţ şi Tîrgu Neamţ, iar la Roman mercurul din termometre s-a oprit la 7,5 grade.

Ieri, 22 septembrie, la ora 11:00, pe munte erau temperaturi negative, de -3 grade, la Piatra Neamţ şi Tîrgu Neamţ se înregistrau 10 grade, iar la Roman erau 12 grade. Din cauza vîntului, pe munte se resimţeau -5 grade, în reşedinţa de judeţ erau 7 grade şi 10 grade se resimţeau în restul teritoriului. Deosebit de rece va fi şi astăzi, 23 septembrie, cînd pe fondul unui cer variabil cu soare nu vor fi mai mult de 12 grade la amiază. Minima nocturnă va fi de vreo 6 grade, conform previziunilor.

De vineri, 24 septembrie, începe să se încălzească uşor şi pentru că soarele va fi la datorie, avem promisiunea unei maxime de 17 grade. Urmează o noapte sensibil mai blîndă decît precedenta, iar mercurul din termometre se opreşte la 8 grade. Dacă previziunile de acum ale meteorologilor se adeveresc, va fi ceva mai bine din punct de vedere termic în week-end-ul care urmează.

Astfel, sîmbătă, 25 septembrie, se anunţă cer variabil cu soare, iar în cel mai cald moment ne vom bucura de temperaturi ce saltă pînă la 21 de grade. Noaptea va fi încă răcoroasă, cu 7 grade. Şi mai bine va fi duminică, 26 septembrie, cînd va fi soare şi cam 23 de grade la prînz. După lăsarea întunericului se ajunge la o minimă nesperată, de 12 grade.

Citește știrea

Actualitate

Cronica pisălogului: Straşnic frig

Știre publicată în urmă cu

în data de

Constantin Bîrjoveanu (1934-2000), scriitor, pictor, caricaturist, deltaplanist  şi vorbitor de esperanto romaşcan, dădea viaţă , în urmă cu două decenii şi ceva, nemuritoarelor tablete umoristice publicate în hebdomadarul vremii, Gazeta de Roman. În numărul de astăzi iată o nouă „cronicuţă”, de mare actualitate, în care „Pisălogul” pare a fi anticipat, în urmă cu două decenii, ceea ce li se va întîmpla românilor în această iarnă, după liberalizarea preţurilor la energie electrică şi gaz metan. Adică revenirea frigului de sorginte ceauşistă, din „Epoca dee Aur”. La care se va adăuga din plin şomajul, generator de sărăcie lucie, la majoritatea românilor. Adevăr grăita-i, nea Costică!

„Ianuarie, martie, aprilie”. De ce o fi fost sărită luna ţiganului? De bună ce-i! Mai ales ieri ne-au lins iepurii – dacă cunoaşteţi expresia. E un ger de streche mîţa. Mulţi filosofi, savanţi, scriitori au elaborat tot soiul de teorii, de idei, de maxime, despre o samă de rele de care nu ducem nici noi lipsă, ca de pildă de foame, sărăcie, mîndrie, viciu, invidie, viclenie şi tot aşa mai departe.

Dar puţini au scris despre frig, chiar dacă unii dintre ei l-au cunoscut îndeaproape, ca noi. Nu vorbesc de frigul din inimile înguste, ci de cel din vastele apartamente de la bloc. Pe plan  local s-a vorbit adesea  că multor străzi le plîngi de milă şi că mai de plîns sînt maşinile care merg pe acolo şi trec din groapă în groapă. S-a mai vorbit – tot aşa – că unele firme aplică un adaos comercial de te sperii. De asemenea s-a mai scris mult despre valul de violenţă şi tîlhării, dar nimic despre valul de frig care a venit din Cîmpia Rusă, s-a cuibărit în apartamentele noastre şi nu se mai dă dus, pentru că,  din partea caloriferului rece, nu primeşte nici un ultimatum şi ne îngheaţă mai departe măduva-n ciolane. Nea Cutare n-a plecat la slujbă că i-a rămas mîna lipită pe clanţa uşii.

După ce a desfăcut-o, a aflat între timp că a fost trimis în şomaj şi abia atunci l-au trecut toate căldurile. Da, tată ! E o problemă în faţa căreia nu poţi rămîne rece. Şi bietul om asta-i mai lipsea: copiulul său, îmbrăcat subţire, tremură din gros lîngă caloriferul de la care parcă cerşeşte puţină căldură. La fel suferim toţi, vorba ceea: „de,  boier! Fii şi boier, dar tot dîrdîi cînd e ger!”. Se spune că la cea mai scăzută temperatură, de-i zice zero absolut, mişcarea browniană se linişteşte, atomii stau liniştiţi în banca lor.

Cred că nu mai avem mult pînă acolo. Cel puţin la mine e un frig de-ţi stă mintea. Ni s-au dat asigurări că o să fie bine şi la vară cald, dar după ce-ţi degeră urechea degeaba mai pui căciula. Noroc că afară e mai cald! Cînd în apartament se tremură, îmi trimit copiii la joacă. Poate de aceea cineva mi-a spus că am copii sănătoşi şi zdraveni, se cunoaşte că-s crescuţi în aer curat. Ştiu de la şedinţele de partid că prin discuţie se face lumină. Căldură cum s-ar putea face? Straşnic frig!

Citește știrea

Actualitate

Urmărit internaţional pentru că şi-a bătut concubina

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un bărbat în vîrstă de 35 de ani, din Girov, s-a ales cu belele penale în străinătate, după ce şi-a smintit în bătaie concubina. S-a întîmplat în Italia, iar, după agresiune, bărbatul a plecat acasă. Autorităţile judiciare străine nu s-au dat bătute şi au încercat să-l identifice pe agresor.

Cînd au aflat identitatea au făcut toate demersurile necesare, au emis pe numele lui un mandat european de arestare şi l-au dat în urmărirere internaţională. Aşa stînd lucrurile, pe 21 septembrie 2021 oamenii legii din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ, cu sprijinul poliţiştilor din cadrul Postului de Poliţie Girov l-au depistat pe bărbatul de 35 de ani, în Girov. Pe numele acestuia era emis de autorităţile judiciare din Italia un mandat european de arestare.

„Din cercetări a reieşit că, în cursul anului 2015, aflîndu-se în Italia, pe fondul unor neînţelegeri familiale, a exercitat acte de violenţă asupra concubinei sale, producîndu-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 25 de zile îngrijiri medicale“, conform unui comunicat al Poliţiei Neamţ. Acesta a fost prezentat de poliţişti procurorului din cadrul Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Bacău, care a dispus reţinerea acestuia pentru 24 de ore, fiind încarcerat în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul I.P.J. Bacău.

Individul urmează să fie prezentat în faţa magistraţilor de la Curtea de Apel Bacău pentru confirmarea mandatului european de arestare.

Citește știrea

Trending