Contactează-ne

Actualitate

Din ciclul ,,Marile gogoşi ale actualilor guvernanţi” (I)

Știre publicată în urmă cu

în data de

În consecvenţă cu zicala românească ,,Dacă nu esti şi fudul, nu eşti prost destul”, narcisismul Guvernului Cîţu a depăşit cu mult graniţa fuduliei.

România este blestemată să fie condusă de unii oameni care se cred providenţiali, care vor să o reformeze din temelii. Pentru asta ne obligă să scoatem din pământul ţării şi temeliile sănătoase, ca să pornim de la zero.

Premierul coaliţiei conjuncturale, despre Florin Cîţu este vorbire, se vrea a fi un astfel de providenţial, care îşi propune ,,reformarea din temelii a întregii Românii”. Taman când începusem a ne plictisi de sloganele reformatoare, reale baloane de săpun, ale preşedintelui Iohannis.

Astăzi, premierul Cîţu se miră ca Frosa în târg, de ce nu a fost până acum remarcat ca cel mai progresist liberal, care s-a şcolarizat la locul de muncă ca ministru al Finanţelor. Pentru a pune în manoperă visul demolator începând cu temelia, Cîţu a ajuns să transpună în ,,politici publice reformatoare”, tot felul de slogane răsuflate ale capitalismului timpuriu.

În politica românească dintre anii 1990 şi 2019, nu a existat o coaliţie de guvernare mai slabă decât cea a Convenţiei Democratice (CDR) instalată în 1996. Fudulă nevoie mare, CDR şi- a etalat cu surle şi trâmbiţe cei ,,15.000 de specialişti”, care au clocit cele mai mari fraude din România. Rămân de pomină Fondul Naţional de Investiţii (FNI) al lui Sorin Ovidiu Vântu, falimentul Bancorexului, al altor bănci private, precum şi mega frauda naţională numită ,,privatizarea pe un leu”. Tot atunci s-a produs şi cea mai mare inflaţie, în urma căreia cursul dolarului s-a dublat. Guvernarea coaliţiei CDR, din anii 1996 – 2000, a fost cea mai coruptă şi imbecilă, fiind întrecută doar de guvernarea sub Carol II. Apoteotic, dărâmarea guvernului CDR, de sub conducerea premierului Ciorbea, a fost opera unui ministru al Transporturilor, pe numele său Traian Băsescu.

Simetria istorică nu este deloc întâmplătoare. Doar trebuie să înlocuim perioada 1996 – 2000 cu perioada 2019 – 2022, guvernarea CDR cu guvernarea PNL – USR PLUS şi UDMR, Ciorbea cu Cîţu şi Băsescu cu Orban. Deosebirea este că, astăzi, teza lui Cîţu, aceea ,,a schimbării României din temelii”, pentru profani, este teza mişcării globaliste mondiale privind ,,Marea Resetare”.

Gogoaşa cu tăierea pensiilor speciale. Nu s-a tăiat nici o pensie specială.

Coaliţia de guvernare, sensibilă la suferinţa celor peste cinci milioane de pensionari cu pensii de subzistenţă, a declanşat o operaţiune propagandistică, numită ,,tăierea pensiilor speciale”. Naivii au crezut că sumele obţinute din tăiere vor fi adăugate la pensiile mici, dar s-a dovedit a fi doar o fentă.

Deoarece Guvernul Cîţu a amânat mărirea punctului de pensie până în 2022, revoluţionarul Ludovic Orban şi-a asumat meritul de a repara această nedreptate prin tăierea ,,pensiilor speciale” ale parlamentarilor.

Această operaţiune de fentă socială se dovedeşte că nu este decât o grosolană manipulare, menită să ascundă bâlbele, promisiunile neonorate şi tunurile guvernării de dreapta.

În atmosfera de circ parlamentar al operaţiunii, Ludovic Orban şi Dan Barna au vrut să convingă populaţia că tăierea pensiilor speciale ale parlamentarilor este semnalul că ,,marea reformare a României” a început. În realitate, aceştia nu vor să se vadă că operaţiunea de tăiere a pensiilor speciale s-a poticnit tocmai în faţa uşii marilor beneficiari ai pensiilor speciale.

În România există vreo 12 categorii socioprofesionale, a căror salariaţi, la pensionare, primesc beneficii numite pensii speciale, pensii de serviciu sau indemnizaţii, pentru care statul acordă de la buget suma de 4,5 miliarde de lei anual. Pensiile speciale variază între suma medie lunară de 1.500 lei, acordată foştilor salariaţi de la ministerele de Interne şi de Apărare, şi suma de 8.300 lei sau de 9.150 lei, acordate judecătorilor şi procurorilor, respectiv personalului aeronautic.

Parlamentarii pensionari primesc o sumă medie lunară de 3.800 lei. Astăzi sunt în plată 827 pensionari speciali, foşti parlamentari, pentru care se plăteşte în total suma de 62 milioane de lei anual, sumă care reprezintă doar 1,38% din suma totală de 4,5 miliarde lei.

Anularea acestor beneficii speciale, cuprinse sub genericul de ,,pensii speciale”, a fost obiectivul declarat al coaliţiei de guvernare, ca posibilă măsură de asigurare a fondului de pensii acordate pe bază de contribuţie.

În Parlament existau trei proiecte de legi, privind anularea pensiilor speciale, depuse de PNL, de USR – PLUS şi de PSD. Dacă primele două proiecte vizau tăierea pensiilor speciale ale diverselor categorii de pensionari, proiectul PSD viza numai tăierea indemnizaţiilor speciale ale parlamentarilor.

Miercuri 17 februarie, pe o procedură ,,repede înainte”, a fost votat în unanimitate proiectul PSD. UDMR s-a abţinut să voteze, parlamentarii respectivi susţinând că trebuia să aibă loc tăierea tuturor pensiilor speciale, nu doar ale parlamentarilor. Prin ce s-a votat acum, toate pensiile speciale au rămas neatinse, printre care, în mod deosebit, cele mai mari pensii speciale ale celor din procuraturi, judecătorii şi servicii secrete. Cât timp nu se atinge de aceste pensii speciale, actuala coaliţie speră să-şi asigure liniştea, inclusiv din partea DNA, pe care vor să-l reintroducă în drepturi, prin desfiinţarea SIIJ.

Linişte va fi şi din partea Curţii Constituţionale, deoarece tăierea indemnizaţiilor speciale ale parlamentarilor nu se echivalează cu o tăiere de pensii speciale şi se mizează că nu pot fi contestate. Aceasta este şi logica aprobării de către coaliţie a proiectului PSD, fapt menit să contrazică logica plăcuţei suedeze. Cinic, dar din cele 62 milioane de lei economisite din tăierea indemnizaţiilor speciale ale parlamentarilor, nici măcar un bănuţ nu se regăseşte adăugat la una din multiplele pensii existente, sub limita decenţei. Nu se regăsesc aceşti 62 milioane de lei în pensiile unor pensionari necăjiţi, deoarece nu provin din pensii speciale tăiate. Coaliţia guvernamentală ne-a minţit pe toţi. Nici o pensie specială nu a fost tăiată, să nu se îmbete nimeni cu apă rece.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Spitalul de la Leţcani se tot… predă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ ISU Iaşi a demarat procedura de recepţie ■ abia apoi vedem dacă şi când va fi redeschis ■ locurile la ATI se împuţinează pe zi ce trece ■

Stare de fapt: valul IV al epidemiei de coronavirus pare a fi mai grav decât ne-am fi dorit. Deja, în majoritatea judeţelor, paturile ATI disponibile pentru bolnavii de Covid sunt din ce în ce mai puţine. Iar dacă lucrurile evoluează pe acelaşi trend, în scurt timp nu vor mai fi paturi disponibile.

În Neamţ, situaţia este şi mai gravă. În urmă cu zece luni, Secţia ATI a Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ a fost distrusă de un incendiu soldat cu 15 victime. De atunci stă închisă sub sigiliul procurorilor care fac anchetă. Din bani privaţi, donaţii şi sponsorizări, Asociaţia Dăruieşte Viaţă a construit o secţie ATI externă cu 17 paturi. În mod evident insuficiente pentru un spital judeţean. Mai ales în vreme de pandemie.

În tot acest timp, Spitalul Mobil de la Leţcani, pentru care nemţenii au cotizat cu peste 3 milioane de euro, stă închis. Conform oficialităţilor din Iaşi el este în plină procedură de predare-primire către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Prefectul de Iaşi, Marian Grigoraş: „Spitalul este în procedură de predare-primire de la Euronest la DS”. „Am început procedura de preluare de la Asociaţia Euronest, în colaborare cu echipe de specialişti în domeniu. Se va face o recepţie atât cantitativă, cât şi calitativă, iar la finalizarea ei vom vedea ce demersuri trebuie întreprinse pentru operaţionalizarea spitalului”, conform purtătorului de cuvânt al ISU Iaşi, Georgică Onofreiasa.

Ca o scurtă paranteză, e de apreciat că oficialii ieşeni mai comunică pe această temă. La Neamţ e… tăcere mormântală. În dialogul purtat cu reprezentanţii ISU Iaşi am încercat să aflăm şi cam când s-ar putea finaliza procedura de predare-primire. Nu ni s-a putut da un termen limită, pe motiv că nu depinde doar de ISU, ci şi de … Euronest. Deci ar putea fi vorba de zile, cum ar fi normal în plin val IV, sau de săptămâni ori chiar luni.

Drept e că în acest moment nu ştim ce va rezulta după recepţia cantitativă, dar mai ales calitativă. Iar aşteptările nu pot fi optimiste în condiţiile în care presa a tot scris de nenumărate nereguli şi probleme, iar controalele s-au ţinut lanţ pe la respectivul spital. Ba ar fi intrat pe fir chiar procurorii DNA.

Apoi, dacă totuşi va rezulta că avem un spital, nu doar o sumă de containere cu aparatură medicală dubioasă în ele, va mai dura ceva până când va fi găsit/angajat personalul medical necesar pentru ca spitalul să fie operaţional/funcţional. Probabil alte săptămâni sau luni.

Iar surse neoficiale spun că, şi redeschis, spitalul de la Leţcani va putea trata doar cazuri uşoare sau medii pentru că la ATI nu s-ar putea asigura condiţii ca în… spitalele „clasice”. Deşi acolo au fost cheltuiţi 13 milioane de euro din banii nemţenilor şi ieşenilor.

Scurtă rememorare

Povestea spitalului de la Leţcani este una tristă, cu un final previzibil. Tot trist. Investiţia a ridicat mari semne de întrebare şi a suscitat critici chiar de la început. Însă Ionel Arsene, preşedintele CJ Neamţ, şi Maricel Popa, preşedintele CJ Iaşi la vremea respectivă, au mers mai departe. Au dat banii, au trecut peste faptul că s-a întârziat mult până au venit containerele şi aparatura medicală şi au inaugurat aşa-zisul spital în preajma alegerilor.

Spitalul a stat deschis doar câteva luni, timp în care s-a tot vorbit despre numeroase nereguli, ce au culminat cu închiderea lui. Pentru un motiv ciudat: „este termosensibil”. Adică la temperaturi scăzute „îngheaţă” instalaţiile. Începând cu cea de… încălzire.

Lunile au trecut şi deşi a venit şi vara cu temperaturi caniculare „spitalul termosensibil” nu a mai fost deschis. Chiar dacă diverşi de la diverse instituţii şi de la cel mai înalt nivel dădeau asigurări că „în scurt timp” unitatea sanitară va fi redeschisă. În ciuda acestor asigurări, în urmă cu câteva luni s-a aflat, apoi s-a şi votat trecerea la ISU.

Iar acum aşteptăm finalizarea recepţiei. Şi ne rugăm ca să mai găsit vreun loc pe un pat ATI în vreun spital, dacă vom avea nevoie, deşi am cotizat cu toţii cu 13 milioane de euro.

Citește știrea

Actualitate

Vreme rece

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în cea mai rece zi din această săptămînă vor fi numai 11 grade ■ şi nopţile vor fi deosebit de reci ■ vestea bună este că în week-end ne putem aştepta la temperaturi de pînă la 22 de grade ■

La începutul ultimei decade a lunii septembrie valorile termice au scăzut dramatic şi după ce duminică, 19 septembrie, în zona noastră ne-am bucurat de 21 de grade, pentru ieri am avut promisiunea unor valori de numai 14 grade. Aşa va fi vremea vreo cîteva zile, iar nopţile vor fi deosebit de reci, cu minime care coboară pînă la valori de numai 4 grade.

Vestea bună este că în week-end soarele îşi face datoria şi se vor înregistra valori termice diurne care vor depăşi pragul de 20 de grade Celsius. Pînă atunci trebuie spus că în noaptea de 19/20 septembrie, în judeţ s-au înregistrat minime la limita îngheţului, 0 grade. Este vorba de temperatura înregistrată la staţia meteo de pe Ceahlău – Toaca, în timp ce în restul teritoriului au fost valori mai blînde.

Astfel, la Roman a fost ceva mai frig, cu o minimă de 6,3 grade, în timp ce la Tîrgu Neamţ au fost 8,2 grade. Cel mai confortabil a fost la Piatra Neamţ unde s-au înregistrat 8,9 grade. Ieri, 20 septembrie, la ora 11:00 erau temperaturi modeste faţă de intervalul precedent, respectiv 11 grade la Piatra Neamţ şi Tîrgu Neamţ şi 13 grade în zona Roman. Cel mai frig era pe crestele montane unde la acelaşi moment se înregistra doar 1 grad, cu plus. Nu sînt schimbări notabile nici pe parcursul zilei de azi, 21 septembrie.

Va fi tot o zi cu soare, dar nu mai mult de 15 grade în termometre. Noaptea va fi deosebit de rece, cu o minimă de 6 grade. Şi mai rece va fi pe parcursul zilei de miercuri, 22 septembrie. Nu mai vedem soarele, cerul va fi acoperit şi ar putea ploua slab la o maximă de doar 12 grade. Regimul termic nocturn nu va fi influenţat prea mult şi minima se opreşte la 5 grade. Cea mai rece zi din această săptămînă pare a fi cea de joi, 23 septembrie, cînd pe fondul unui cer variabil cu soare nu vor fi mai mult de 11 grade la amiază.

Minima nocturnă rămîne cantonată la 5 grade. De vineri, 24 septembrie, începe să se încălzească uşor şi pentru că soarele va fi la datorie, avem promisiunea unei maxime de 17 grade. Urmează cea mai rece noapte din acest sezon, iar mercurul din termometre coboară pînă la 4 grade. În week-end avem promisiune de vreme mai caldă. Astfel, sîmbătă, 25 septembrie, se anunţă cer variabil cu soare, iar dacă previziunile de acum ale meteorologilor se adeveresc, ne vom bucura de o zi superbă, cu pînă la 21 de grade. Noaptea va fi încă răcoroasă, cu 7 grade. Şi mai bine va fi duminică, 26 septembrie, cînd va fi soare şi cam 22 de grade la prînz. Şi noaptea devine mai blîndă, cu o minimă de 11 grade.

Citește știrea

Actualitate

Drama familiei Smicală fără sfârşit? “Coșmarul nostru nu s-a terminat”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Camelia Smicală anunţă că este din nou trimisă în judecată ■ motivul e halucinant: şi-ar fi “furat” copiii şi a făcut public cazul ■ Mihai şi Maria vor să fie alături de mama lor şi au spus public în mod repetat acest lucru ■

Drama familiei Cameliei Smicală pare a fi una fără sfârşit. Recent, doctoriţa născută în Piatra Neamţ a anunţat că este din nou trimisă în judecată de autorităţile finlandeze, pe “cauză penală”.

Deşi termenul cel mai potrivit ar fi că este, de mulţi ani, hăituită penal. Motivul este unul halucinant: şi-ar fi furat propri copii. Pe Mihai şi pe Maria, cei care, cu lacrimi în ochi, rugau autorităţile din Finlanda să îi lase alături de mama care astăzi este acuzată că i-ar fi… furat. Şi că ar mai fi făcut şi publică întreaga dramă.

După ani buni de procese şi după ani buni în care Camelia Smicală s-a luptat cu un întreg stat care mima că e preocupat de protecţia copiilor, dar de fapt chinuia nişte copii, încercând să se răzbune pe o mamă care nu renunţa la luptă, se părea că lucrurile au intrat în ordinea normală: Mihai şi Maria erau redaţi familiei, erau lăsaţi, aşa cum au cerut, să fie alături de mama lor, după ce fuseseră ţinuţi, împotriva voinţei lor, în instituţii finlandeze de aşa-zisă protecţie socială, de fapt nişte “lagăre” pentru minori.

“Minunea”, care a fost posibilă după ce mulţi români, dar nu numai, au ieşit în stradă pentru Maria, Mihai şi Camelia, a ţinut doar câteva luni. Prin sentinţă judecătorească, după numeroasele acţiuni de solidarizare cu familia Smicală, copiii au fost reîncredinţaţi mamei de lângă care au fost smulşi atât de brutal. Însă, din păcate, se pare că instituţiile nu renunţă: vor să reînvie coşmarul.

“Se pare că nu au terminat cu noi. Sunt trimisă din nou în judecată (pe cauză penală) pe motiv că aș fi furat copiii în 2019 și că am făcut public cazul . În procesul penal copiii sunt în postura de victime (ale mele), dar copiilor li se refuză dreptul la avocatul ales de ei (le-a fost numit un avocat din oficiu, același care nu le-a apărat drepturile în anul 2015 când au fost agresați de către executorii judecătorești) și li se refuză dreptul de a fi ascultați (în calitate de „victime”, sic) în instanță.

Menționez că am fost deja condamnată de câteva ori pentru faptul că am făcut public cazul, deși drepturile omului prevăd că o persoană nu poate fi condamnată de mai multe ori pentru aceeași faptă.

Dincolo de faptul că nu au absolut nici o probă împotriva mea (pe drept penal, mă refer), nu înțeleg ce urmăresc . Coșmarul nostru nu s-a terminat”, este postarea, recentă, de pe Facebook, a Cameliei Smicală.

Concluzia e una singură: Maria, Mihai şi Camelia au nevoie din nou de sprijinul sufletesc care a făcut posibil să fie din nou împreună. Şi sunt sigur că îl vor primi. În stradă şi oriunde va mai fi nevoie.

Citește știrea

Trending