Contactează-ne

Actualitate

Din ciclul ,,Marile gogoşi ale actualilor guvernanţi” (I)

Știre publicată în urmă cu

în data de

În consecvenţă cu zicala românească ,,Dacă nu esti şi fudul, nu eşti prost destul”, narcisismul Guvernului Cîţu a depăşit cu mult graniţa fuduliei.

România este blestemată să fie condusă de unii oameni care se cred providenţiali, care vor să o reformeze din temelii. Pentru asta ne obligă să scoatem din pământul ţării şi temeliile sănătoase, ca să pornim de la zero.

Premierul coaliţiei conjuncturale, despre Florin Cîţu este vorbire, se vrea a fi un astfel de providenţial, care îşi propune ,,reformarea din temelii a întregii Românii”. Taman când începusem a ne plictisi de sloganele reformatoare, reale baloane de săpun, ale preşedintelui Iohannis.

Astăzi, premierul Cîţu se miră ca Frosa în târg, de ce nu a fost până acum remarcat ca cel mai progresist liberal, care s-a şcolarizat la locul de muncă ca ministru al Finanţelor. Pentru a pune în manoperă visul demolator începând cu temelia, Cîţu a ajuns să transpună în ,,politici publice reformatoare”, tot felul de slogane răsuflate ale capitalismului timpuriu.

În politica românească dintre anii 1990 şi 2019, nu a existat o coaliţie de guvernare mai slabă decât cea a Convenţiei Democratice (CDR) instalată în 1996. Fudulă nevoie mare, CDR şi- a etalat cu surle şi trâmbiţe cei ,,15.000 de specialişti”, care au clocit cele mai mari fraude din România. Rămân de pomină Fondul Naţional de Investiţii (FNI) al lui Sorin Ovidiu Vântu, falimentul Bancorexului, al altor bănci private, precum şi mega frauda naţională numită ,,privatizarea pe un leu”. Tot atunci s-a produs şi cea mai mare inflaţie, în urma căreia cursul dolarului s-a dublat. Guvernarea coaliţiei CDR, din anii 1996 – 2000, a fost cea mai coruptă şi imbecilă, fiind întrecută doar de guvernarea sub Carol II. Apoteotic, dărâmarea guvernului CDR, de sub conducerea premierului Ciorbea, a fost opera unui ministru al Transporturilor, pe numele său Traian Băsescu.

Simetria istorică nu este deloc întâmplătoare. Doar trebuie să înlocuim perioada 1996 – 2000 cu perioada 2019 – 2022, guvernarea CDR cu guvernarea PNL – USR PLUS şi UDMR, Ciorbea cu Cîţu şi Băsescu cu Orban. Deosebirea este că, astăzi, teza lui Cîţu, aceea ,,a schimbării României din temelii”, pentru profani, este teza mişcării globaliste mondiale privind ,,Marea Resetare”.

Gogoaşa cu tăierea pensiilor speciale. Nu s-a tăiat nici o pensie specială.

Coaliţia de guvernare, sensibilă la suferinţa celor peste cinci milioane de pensionari cu pensii de subzistenţă, a declanşat o operaţiune propagandistică, numită ,,tăierea pensiilor speciale”. Naivii au crezut că sumele obţinute din tăiere vor fi adăugate la pensiile mici, dar s-a dovedit a fi doar o fentă.

Deoarece Guvernul Cîţu a amânat mărirea punctului de pensie până în 2022, revoluţionarul Ludovic Orban şi-a asumat meritul de a repara această nedreptate prin tăierea ,,pensiilor speciale” ale parlamentarilor.

Această operaţiune de fentă socială se dovedeşte că nu este decât o grosolană manipulare, menită să ascundă bâlbele, promisiunile neonorate şi tunurile guvernării de dreapta.

În atmosfera de circ parlamentar al operaţiunii, Ludovic Orban şi Dan Barna au vrut să convingă populaţia că tăierea pensiilor speciale ale parlamentarilor este semnalul că ,,marea reformare a României” a început. În realitate, aceştia nu vor să se vadă că operaţiunea de tăiere a pensiilor speciale s-a poticnit tocmai în faţa uşii marilor beneficiari ai pensiilor speciale.

În România există vreo 12 categorii socioprofesionale, a căror salariaţi, la pensionare, primesc beneficii numite pensii speciale, pensii de serviciu sau indemnizaţii, pentru care statul acordă de la buget suma de 4,5 miliarde de lei anual. Pensiile speciale variază între suma medie lunară de 1.500 lei, acordată foştilor salariaţi de la ministerele de Interne şi de Apărare, şi suma de 8.300 lei sau de 9.150 lei, acordate judecătorilor şi procurorilor, respectiv personalului aeronautic.

Parlamentarii pensionari primesc o sumă medie lunară de 3.800 lei. Astăzi sunt în plată 827 pensionari speciali, foşti parlamentari, pentru care se plăteşte în total suma de 62 milioane de lei anual, sumă care reprezintă doar 1,38% din suma totală de 4,5 miliarde lei.

Anularea acestor beneficii speciale, cuprinse sub genericul de ,,pensii speciale”, a fost obiectivul declarat al coaliţiei de guvernare, ca posibilă măsură de asigurare a fondului de pensii acordate pe bază de contribuţie.

În Parlament existau trei proiecte de legi, privind anularea pensiilor speciale, depuse de PNL, de USR – PLUS şi de PSD. Dacă primele două proiecte vizau tăierea pensiilor speciale ale diverselor categorii de pensionari, proiectul PSD viza numai tăierea indemnizaţiilor speciale ale parlamentarilor.

Miercuri 17 februarie, pe o procedură ,,repede înainte”, a fost votat în unanimitate proiectul PSD. UDMR s-a abţinut să voteze, parlamentarii respectivi susţinând că trebuia să aibă loc tăierea tuturor pensiilor speciale, nu doar ale parlamentarilor. Prin ce s-a votat acum, toate pensiile speciale au rămas neatinse, printre care, în mod deosebit, cele mai mari pensii speciale ale celor din procuraturi, judecătorii şi servicii secrete. Cât timp nu se atinge de aceste pensii speciale, actuala coaliţie speră să-şi asigure liniştea, inclusiv din partea DNA, pe care vor să-l reintroducă în drepturi, prin desfiinţarea SIIJ.

Linişte va fi şi din partea Curţii Constituţionale, deoarece tăierea indemnizaţiilor speciale ale parlamentarilor nu se echivalează cu o tăiere de pensii speciale şi se mizează că nu pot fi contestate. Aceasta este şi logica aprobării de către coaliţie a proiectului PSD, fapt menit să contrazică logica plăcuţei suedeze. Cinic, dar din cele 62 milioane de lei economisite din tăierea indemnizaţiilor speciale ale parlamentarilor, nici măcar un bănuţ nu se regăseşte adăugat la una din multiplele pensii existente, sub limita decenţei. Nu se regăsesc aceşti 62 milioane de lei în pensiile unor pensionari necăjiţi, deoarece nu provin din pensii speciale tăiate. Coaliţia guvernamentală ne-a minţit pe toţi. Nici o pensie specială nu a fost tăiată, să nu se îmbete nimeni cu apă rece.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Informare de vreme rea

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ atenţionarea este valabilă pînă pe 14 mai, la ora 21:00 ■ sînt anunţate manifestări de instabilitate atmosferică ■

Se strică vremea şi Administraţia de Meteorologie a emis o informare valabilă pentru toată ţara, în perioada 12 mai, ora 16:00 pînă vineri, 14 mai, ora 21:00. Se anunţă manifestări de instabilitate atmosferică, furtuni cu intensificări de vînt, tunete şi fulgere, probabil şi ceva grindină.

„Vor fi perioade în care instabilitatea va fi accentuată, la început în sud-vestul şi vestul ţării, apoi şi în celelalte regiuni. Aceasta se va manifesta prin averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vîntului şi, izolat, grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantităţile de apă vor depăşi 15-20 l/mp şi, pe arii restrînse, 25-30 l/mp“, conform ANM.

Ieri, 12 mai, la ora 11:00 termometrele indicau 19 grade în tot judeţul, mai puţin la staţia meteo de pe Ceahlău – Toaca unde erau 10 grade. Temperatura resimţită era mai mare, 23 de grade în teritoriu şi 11 grade pe munte. Pe Ceahlău, stratul de zăpadă mai măsoară doar 20 de centimetri. Cea mai rece zi din această săptămînă va fi astăzi, 13 mai, iar previziunile arată că că la amiază nu vor fi mai mult de 17 grade.

Ne putem aştepta la furtuni cu descărcări electrice şi intensificări de vînt, posibil şi ceva grindină, fenomene ce sînt aşteptate îndeosebi în a doua parte a zilei. Minima nocturnă rămîne cantonată la pragul de 9 grade. În ultima zi lucrătoare a acestei săptămîni sînt aşteptate din nou precipitaţii. În schimb, se face mai cald, iar maxima saltă la valoarea de 20 de grade. Şi noaptea va fi mai blîndă, iar minima ajunge la 10 grade.

Regimul termic se apreciază şi pe parcursul zilei de sîmbătă, 15 mai, la jumătatea lui Florar se anunţă timp bun, soare, şi o maximă în creştere pînă la 21 de grade. Din păcate nu scăpăm de precipitaţii şi din nou sînt anunţate furtuni cu intensificări de vînt. Nu sînt schimbări în regimul termic nocturn şi vor fi vreo 9 grade. Duminică, 16 mai, din nou se schimbă vremea.

În prima parte a zilei va fi soare, însă la amiază maxima ajunge cu greu la 19 grade şi sînt aşteptate ploi mai după amiază. Noaptea va fi însă ceva mai caldă, iar meteorologii anunţă o maximă de 10 grade. De menţionat este faptul că dacă previziunile de acum se adeveresc, săptămîna viitoare va fi mai rece, cu maxime diurne între 16 şi cel mult 18 grade, însă sînt aşteptate precipitaţii cam în fiecare zi. Minimele nocturne pleacă de la 9 grade şi se opresc pe la 11 grade.

Citește știrea

Actualitate

Cronica pisălogului. În pas cu moda

Știre publicată în urmă cu

în data de

Constantin Bîrjoveanu (1934-2000) ), scriitor, pictor, caricaturist şi vorbitor de esperanto dădea viaţă, în urmă cu două decenii şi ceva, unor tablete umoristice publicate în hebdomadarul vremii, Gazeta de Roman. În numărul de astăzi iată o altă cronică intitulată „În pas cu moda“, care aduce în discuţie, cu fină ironie, o altă tară a societăţii post-decembriste, legată de zicătoarea: „Ce porţi lele chelbe-n cap? Păi, dacă-i modă ce să fac?“. O radiografie subtilă nu doar a modei propriu-zise, ci şi a unor năravuri, precum hoţia, care a luat proporţii, ca şi fenomen, în ultimi 30 de ani şi care au dus buhul României prin lume despre „calităţile“ unor indivizi, care au prosperat economic prin nemuncă, în timp ce populaţia cinstită a ajuns în sărăcie lucie, punînd petec peste petec şi peste acestea, alt petec.

„Moda este o formă a urîţeniei atît de insuportabilă încît trebuie schimbată din şase în şase luni“. În ceea ce urmează nu voi face un istoric al modei vestimentare, ci vor arăta că victime ale acestei maladii cad nu numai femeile, ci şi bărbaţii. Am cunoscut cîndva, undeva, un bărbat potrivit de statură. Dar „lung de mînă“, care purta cămăşi înflorate. Cînd au apărut acele cămăşi gri, închis, pestriţe, a purtat „sare şi piper“, că aşa se chemau.

Mai tîrziu am aflat că a purtat cîţiva ani numai dungi. Lasă că aşa îi trebuie, că nu s-a mai săturat! După aceea l-am văzut cu pantaloni de catifea raiată. Pe vremea blugilor frecaţi cu o cărămidă, ca să capete un aer de originalitate, l-am văzut cu blugi. Tot cu blugi l-am văzut şi după aceea cînd frecatul cu… cărămida nu mai era la modă.

Săptămîna trecută, undeva pe centru, dau nas în nas cu el. A trecut şi iarna materialelor înflorate. Aşa e în modă ca şi în dragoste… „On revient toujours“, numai că de astă dată înfloraţi îi erau pantalonii de pînză, un fel de compromis între lungi şi scurţi, care, cică, s-ar purta prin Bermude.

Dacă afacerile în care s-a lansat au să prospere, de bună seamă, în curînd se va îmbrăca cu haine de ultimul răcnet, cărora le va aplica petice false, ca să fie în pas cu cei ce vor purta petice justificate, la haine cumpărate pe vremea comunismului. Da, nu?!

Nota Redacţiei: Rubrică susţinută de Cabinetul parlamentar al senatorului PNL, Eugen Nazarie Ţapu

Citește știrea

Actualitate

Muncă la negru, sancţiuni de 142.500 lei de la ITM

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ inspectorii au descoperit cazuri de muncă fără forme legale, dar şi alte nereguli ■ în aprilie, au avut loc 12 accidente de muncă ■

Sinteza activităţii prestare de ITM pe parcursul lunii aprilie arată că au fost depistate, din nou, cazuri de muncă la negru, precum şi alte abateri, iar în perioada analizată au avut loc 12 accidente.

„Au fost efectuate 233 de controale, ocazie cu care s-au constatat 246 de deficienţe în domeniul relaţiilor de muncă (RM) şi al securităţii şi sănătăţii în muncă (SSM) şi s-au dispus 252 de măsuri pentru remedierea deficienţelor, aplicîndu-se 161 de sancţiuni din care 19 amenzi în cuantum de 142.500 lei“, conform ITM Neamţ.

În ce priveşte activitatea în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, inspectorii au efectuat 103 controale şi evaluări la angajatori şi au constatat un număr de 106 abateri de la prevederile legale şi au dispus 112 măsuri pentru remediere. Şapte de angajatori au fost sancţionaţi cu 106 sancţiuni contravenţionale, din care 98 avertismente şi 8 amenzi în cuantum de 30.500 lei.

În ce priveşte evenimentele de muncă, în luna aprilie, la Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamă au fost comunicate 14 evenimente de muncă. Cele mai multe au avut drept cauză utilizarea necorespunzătoare a echipamentelor de muncă, căderea de la acelaşi nivel şi accidentele de circulaţie.

În ce priveşte activitatea în domeniul relaţiilor de muncă, inspectorii au efectuat un număr de 130 controale privind identificarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată. La final s-au aplicat 140 de măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate şi s-au aplicat în total 55 de sancţiuni contravenţionale, din care 11 amenzi în cuantum de 112.000 lei şi 44 avertismente contravenţionale pentru încălcări ale prevederilor Legii nr.53/2003- Codul muncii, republicată, modificată şi completată şi ale H.G. 905/2017 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor. La 4 angajatori, inspectorii de muncă au identificat 5 persoane care prestau muncă nedeclarată, din care 4 persoane prestau muncă fără a avea încheiat contract individual de muncă în formă scrisă şi o persoană nu avea contractul individual de muncă transmis în registrul general de evidenţă a salariaţilor. „Au fost dispuse 4 măsuri şi au fost aplicate 4 amenzi în cuantum de 100.000 lei (3 amenzi de 20.000 lei şi o amendă de 40.000 lei).

Domeniile de activitate în care se presta muncă nedeclarată sînt construcţii, comerţ, bar şi creşterea animalelor“, conform ITM Neamţ. În perioada analizată angajatorii au încheiat şi înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă 4 contracte colective de muncă şi 3 acte adiţionale la contractele colective de muncă.

Citește știrea

Trending