Dilemă politică: încurajarea întreruperilor de sarcină sau descurajarea lor?

■ un proiect de lege din Camera Deputaților vrea să reglementeze avorturile în România ■ în același timp, indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 122, la 1 ianuarie 2023, la 127,5 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, la 1 ianuarie 2024 ■ întreruperea de sarcină în România se poate face doar contra cost, iar prețul poate ajunge și la 6.000 lei, mult mai mult decât salariul mediu net de 4.400 lei ■

Una din marile probleme ale României contemporane este declinul demografic accentuat, scăderea populației fiind mai mult decât îngrijorătoare. Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat anul trecut, în condiţiile în care populaţia vârstnică de 65 ani şi peste a depăşit cu peste 27,5% populaţia tânără de 0-14 ani, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate vineri, 5 aprilie 2024.

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 122, la 1 ianuarie 2023, la 127,5 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, la 1 ianuarie 2024. Nici Neamțul nu face excepție de la această realitate socială îngrijorătoare. Conform recensământului realizat la nivel național în 2022, populația județului este de 454,203 locuitori, ceea ce înseamnă că față de recensământul din 2011, populația a scăzut cu 16.563 locuitori.

Ceea ce reprezintă o scădere de 3,52% a numărului de locuitori. Dintre cele 41 județe din România, Neamțul se situează pe locul 16 în clasamentul după numărul de locuitori. Această situație a apărut în condițiile în care prin decretul 1 din 26 decembrie 1989, FSN a hotărât legalizarea întreruperilor de sarcină pentru că politica lui Nicolae Ceaușescu lăsase traume grave, încât a fost mai urgentă legalizarea avorturilor decât pluralismul politic.

După legalizarea întreruperii de sarcină, avortul a fost folosit de multe cupluri din România drept metodă contraceptivă. În lipsa educației sexuale și de planificare familială, la începutul anilor ’90, numărul întreruperilor de sarcină la cerere a fost de peste 1 milion anual. Realitățile sociale din ultimii ani ridică, însă, din nou problema regândirii politicilor sociale. Întreruperea de sarcină se poate face  doar contra cost, iar prețul poate ajunge și la 6.000 lei (1.200 euro), mult mai mult decât salariul mediu net de 4.400 lei (880 euro).

Statul nu plătește intervenția nici măcar în cazul în care sarcina este consecința unui viol sau a unui incest, cum se întâmpla în comunism. Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu acoperă costul intervenției de întrerupere de sarcină, la cerere. Un proiect de lege care ar fi introdus avortul pe lista de servicii medicale decontate de stat nu a trecut de Senat. În aceste condiții, sunt tot mai puține spitale de stat unde medicii fac întreruperi de sarcină, la cerere.

Medicii pot refuza o întrerupere de sarcină invocând clauza de conștiință. După eșecul din Senat, la inițiativa a trei deputați din Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților a trecut, recent, un alt raport de adoptare privind un act normativ prin care este garantat dreptul la întreruperea de sarcină. Proiectul vizează garantarea accesului la procedură în minim un  spital de stat din fiecare județ al țării.

Legea prevede și direcționarea pacientelor către spitale și medici care efectuează procedura și în sistemul privat. De asemenea, este reglementată o platformă de educare şi corectă informare în domeniul contracepţiei şi al planning-ului familial. Potrivit iniţiatorilor, proiectul se concentrează pe accesul liber ales, neîngrădit şi în siguranţă la proceduri de întrerupere de sarcină, dar şi pe promovarea educaţiei şi informării corecte în domeniul sănătăţii sexuale şi reproductive.

Situația întreruperilor de sarcină în Neamț

Iniţiativa prevede, totodată, decontarea serviciilor pentru femeile vulnerabile fără venituri, minore şi femei care au raportat un abuz sexual. Deputata Oana Cambera a susţinut că accesul la procedurile de întrerupere a sarcinii este deseori împiedicat, lucru pe care l-a constatat din statisticile întocmite de ONG-uri, cât și din petițiile formulate de peste 10.000 de femei care descriu situaţii în care sunt refuzate în spitalele de stat şi redirecţionate către spitale private.

Sunt și multiple cazuri în care nu au găsit niciun spital de stat din judeţul în care locuiesc care să efectueze procedura. “Femeile din România nu vor să se întoarcă în anii comunismului! Este alegerea fiecărei persoane dacă optează sau nu pentru o procedură de avort, iar statul trebuie, în primul rând, să respecte această alegere şi, precum în cazul oricărui alt drept personal, să îi creeze instrumente de exercitare, fără să fie împiedicată sau restricţionată”, a declarat Oana Cambera, potrivit unui comunicat de presă citat, recent, de AGERPRES.

Redactorii ”Monitorul” au solocitat DSP o situație a întreruperilor de sarcină pentru anul 2023 și trimestrul I al anului 2024. La începutul anului 2023, în evidența medicilor de familie erau 1.197 femei însărcinate, din care 489 în mediul urban și 708 în rural. Nou intrate în evidență se aflau 2.482 femei, din care 980 în urban și 1.502 în rural. Din cele 2.442 gravide, 8 aveau sub 15 ani, 194 între 15 și 19 ani, 459 între 25-29 ani, 640 între 30 și 34 de ani, 269 între între 35 și 37 ani, 70 între 40 și 44 și 4 între 45-49 ani.

La rubrica întreruperi ale cursului sarcinii în spitale și cabinete publice de obstretică ginecologie se precizează că au fost realizate 206 întreruperi. A făcut o întrerupere de sarcină la o copilă sub 15 ani, 13 între 13 și 15 ani, 47 între 25 și 29 ani, 44 între 30 și 34 de ani și 20 între 40 și 44 ani. 206 femei au avut avort incomplet, din care 126 în mediul rural.

Dintre acestea una avea sub 15 ani, 13 între 15 și 19 ani, 39 între 20-24 de ani, 47 între 25 și 29 ani și 20 între 40 și 44 de ani. Au fost realizate 396 întreruperi ale sarcinii, din care 379 la cerere (239 în mediul rural).17 femei au avut avort incomplet, din care 10 în mediul rural.

În trimestrul I al acestui an, conform statisticilor DSP, în evidența medicilor de familie existau 1.111 gravide din care 435 în mediul urban și 676 în mediul rural. Au fost depistate 718 gravide din care 5 sub 15 ani, 59 între 15 și 19 ani, 165 între 20 și 24 de ani, 211 între 25 și 29 de ani, 181 între 30 și 34 ani, 76 între 35 și 39 de ani, 19 între 40 și 44 de ani și 2 între 45-49 de ani.

În primul trimestru al anului 2024 au fost realizate 73 întreruperi de sarcină, din care 46 la cerere. S-au înregistrat și 73 avorturi incomplete, din care 46 în mediul rural. Total avorturi 103, din care 65 în rural, 99 făcându-se la cerere (63 în mediul rural).