Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Dihonie între tevari

Știre publicată în urmă cu

în data de

• presedintele Sindicatului Liber Petrotub, Gheorghe Ciobanu, îl acuzã pe vicepresedintele Federatiei „Metarom“, Marius Cornenco, cã ar refuza sã-i predea gestiunea sindicatului • actualul lider al sindicalistilor din Petrotub mai sustine cã Marius Cornenco, la vremea cînd era lider de sindicat, ar fi cheltuit bani în mod nejustificat • „nu mã impresioneazã atacurile acestea furibunde împotriva mea, dar mã dor cã ele vin din partea unui om pe care l-am format“, a declarat Marius Cornenco •

Liderul Sindicatului Liber din Petrotub, Gheorghe Ciobanu, l-a acuzat pe Marius Cornenco, fost lider al Sindicatului, ales recent vicepresedinte al Federatiei „Metarom“, cã, dupã mai bine de patru luni de la alegeri, refuzã sã-i predea gestiunea. „De patru luni Marius Cornenco refuzã sã ne predea documentele sindicale. Alegerile au fost corecte si chiar el a recunoscut cã au fost un rezultat al jocului democratic. Marti, 1 noiembrie, am avut sedinta Consiliului de Coordonare a Sindicatului si am stabilit sã existe un om care sã tinã legãtura cu presa. Nu ne-a spus nimic si asearã ne-am trezit cã a iesit pe un post local de televiziune si a aruncat cu noroi în noi, fãrã sã ne anunte. A spus cã în timp ce noi i-am dat «cu flit», altii l-au apreciat cã are valoare si l-au luat la Federatie. Eu nu am nimic cu Cornenco, dar nu este admis ca dupã patru luni sã nu ne fi transferat puterea. Ne-a cerut, dupã alegeri, rãgaz douã luni, ca transferul sã se facã lent. La ora aceasta nu stiu ce patrimoniu are sindicatul. El este implicat în Casa de Culturã, în Casa de Sãnãtate. Are o fundatie umanistã si numai el stie ce este acolo. Tot acest patrimoniu este al sindicatului, nu-l ia Ciobanu acasã“, a declarat Gheorghe Ciobanu. Acesta a mai sustinut cã Marius Corneco i-ar fi lãsat datorii la Clubul Petrotub, unde sindicatul a avut o societate comercialã, acolo lãsînd o datorie de 50 de milioane de lei, pentru dãrile la stat ale angajatilor. De asemenea, ar fi lãsat o datorie de 18 milioane de lei la un furnizor, en-grosist, încã din 2002. „În conditiile în care noi anul trecut am exclus din sindicat doi oameni: pe Florin Balan si pe Ioan Grãdinaru, vreau sã spun cã Marius Cornenco a fãcut lucruri mai grave si ar trebui exclus si el. Ca sã cheltui 1,2 miliarde acolo, nu se poate asa ceva. Noi am avut destulã tolerantã fatã de Marius. Eu nu conduc singur sindicatul, ci prin Consiliul de Coordonare“, a mai spus Gheorghe Ciobanu. Marius Cornenco a declarat cã regretã, enorm, cã, acum, înainte de plecarea la Bucuresti, se desparte în aceste conditii de o parte din fostii sãi tovarãsi de sindicat. „Este trist cã un singur om, care a condus alãturi de mine Sindicatul liber atîtia ani, nu-si asumã nici o responsabilitate a acestei perioade, cu bune si cu rele, încercînd sã arunce în spatele meu niste presupuse erori de conducere. Dacã ar fi adevãrate toate cele sustinute de el, ar însemna cã este la fel de vinovat ca si mine, pentru cã în calitate de vicelider avea aceleasi obligatii ca si mine. Nu se poate spune cã nu a stiut tot ceea ce contin documentele financiare ale sindicatului, deoarece acestea au fost publice, iar bilanturile contabile din acesti ani au fost prezentate la Directia Finantelor Publice. Partea financiarã a Sindicatului a fost pozitivã, în toti acesti ani, în conditiile în care eu am preluat Sindicatul fãrã nici un ban în cont. Între anii 1996-2003, s-au înregistrat, de fiecare datã, excedente financiare. Deci diferenta dintre venituri si cheltuieli a fost pozitivã. Singurul an în care am înregistrat deficit a fost 2004, pentru cã am acordat de douã ori cadouri substantiale pentru salariati. Las în urma mea în conturile Sindicatului Liber 2,4 miliarde lei si un patrimoniu existent la fundatiile adiacente de cîteva miliarde de lei. Tare mi-e teamã, cã în urmãtorii ani, dacã aceste fonduri nu vor fi gestionate responsabil, ar putea lua alte cãi“, a precizat Marius Cornenco. Acesta a mai spus cã problema datoriilor societãtii de la Clubul Petrotub este una falsã, pentru cã gestionarea acestei societãti nu a intrat în responsabilitatea sa, alte persoane administrînd aceastã societate. Marius Cornencu a mai spus cã predarea „puterii“ si a gestiunii s-a fãcut în mare parte, rãmînd de predat doar obiectele de inventar, mostenite dinainte de 1989, care se aflã la Clubul Petrotub. Problema excluderii sale din Sindicat este si ea o ofensã extrem de gravã care i s-ar aduce, motivat de faptul cã, în toti acesti ani, a depus eforturi uriase pentru a împiedica disparitia Petrotub, pentru pãstrarea locurilor de muncã ruinîndu-si sãnãtatea si expunîndu-se la pericole diverse. „Nu de putine ori am fost amenintat chiar cu moartea, la vremea cînd am împiedicat privatizarea din 1999, cu firma «Tubman», si nu m-am speriat. Nu mã impresioneazã atacurile acestea furibunde împotriva mea, chiar înainte de plecare, dar mã dor cã ele vin din partea unui om pe care l-am format si l-am crezut apropiat mie. Constat, dupã atîtia ani, cã viata îmi mai oferã o lectie si anume aceea cã oamenilor frustrati de soartã le lipseste simtul ridicolului“, a mai spus Marius Cornenco. În cei opt ani cît a condus Sindicatul Liber, Marius Cornenco sustine cã s-a strãduit sã-l organizeze dupã principii moderne, scolarizînd lideri de sindicat, constituind un fond de rezistentã pe care l-au mostenit noii lideri. „S-a creat în toti acesti ani o imagine pozitivã a Sindicatului Liber, atît în tarã cît si în strãinãtate, dovada cea mai clarã fiind respectul pe care alte organizatii sindicale îi au pentru sindicalistii romascani. De pe postul de vicepresedinte al Metarom voi continua sã sprijin pe sindicalistii din «Mittal Steel», chiar dacã sînt nevoit sã suport, în aceste zile, atacurile furibunde si ilogice ale unui coleg“, a mai spus Marius Cornenco.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending