Contactează-ne

Actualitate

Destinul românilor, de a avea ca vecini permanenţi pe ruşi şi pe ucraineni (II)

Știre publicată în urmă cu

în data de

În „Monitorul de Neamţ” din 27 iunie am semnalat o realitate pe care nu o putem ignora, aceea că istoria românilor a fost marcată secole întregi de vecinătăţile înconjurătoare. Printre aceste vecinătăţi, s-au remarcat cele ale ruşilor şi ucrainenilor, care nu numai că şi-au pus amprenta pe tot trecutul nostru, dar o vor face în continuare şi pe viitor.

Fără a fi fatalişti, putem parafraza că „prietenii sau duşmanii ți-i faci, dar vecinii îţi sunt daţi”. Dacă până în 1991, românii aveau la răsărit doar „marele popor rus”, după 1991 a apărut şi „marele popor ucrainean”, care ne-a suplimentat agenda cu noi crize, precum Krivoirog, Nava Rostok, Canalul Bîstroe, Insula Șerpilor, şi multe alte mizerii.

Acest popor ucrainean şi-a configurat statalitatea după 1991, fiind un conglomerat de istorice state medievale, precum Rutenia, Galiţia, Basarabia, Bugeacul şi Bucovina, despre care am pomenit în articolul precedent. A rămas să pomenesc câte ceva despre Crimeea, Transcarpatia, Maramureşul de Nord, Republica Huțulă și Volînia, pentru a avea tabloul complet al mozaicului statului ucrainean.

Crimeea

La începuturile ei, Crimeea a fost colonizată, pe rând, de către greci, perși, romani, genovezi, mongoli, Imperiul Otoman, Imperiul țarist, Imperiul Sovietic. Când mongolii s-au sedentarizat, în anul 1441 s-a format Hanatul Crimeii, sub conducerea unui urmaş al lui Ginghis Han. În Hanatul Crimeii, tătarii erau o națiune de sine stătătoare. În anul 1475 a început cucerirea Crimeii de către Imperiul Otoman, care a colaborat bine cu tătarii, fiind de aceeaşi religie.

În secolul XV – tătarii făceau incursiuni de pradă, ajungând deseori în Moldova lui Ștefan cel Mare. Acesta a urmărit cultivarea unor relaţii binevoitoare cu Hanatul Crimeii, luând de soţie pe Maria de Mangop, o tătăroaică din Crimeea. În 1571, tătarii atacă Moscova, pe care o cuceresc, o jefuiesc şi o incendiază. În 1572, tătarii sunt bătuţi de armatele ruseşti conduse de Ivan cel Groaznic.

În urma războiului ruso-turc (1768-1774), în anul 1783, Crimeea a fost anexată de Imperiul Rus, prin Decret al țarinei Ecaterina cea Mare. Ca urmare a căderii Imperiului ţarist în 1917, Crimeea s-a declarat republică autonomă în cadrul RSSF Rusă, care a constituit URSS-ul în 1922. În cel de al Doilea Război Mondial, Crimeea a colaborat cu Germania nazistă şi ca pedeapsă, după război, întreaga populaţie tătară a fost deportată de Stalin în Asia Centrală.

În 1954, după moartea lui Stalin, Hruşciov transferă Crimeea de la RSSF Rusă, la RSS Ucraineană. La dizolvarea URSS din 1991, Crimeea s-a proclamat Republică Autonomă în cadrul Republicii Ucraina. Conform recensământului din 2001, populaţia Crimeii era formată din 58,5% ruşi, 24,4% ucraineni şi 12,1% tătari. Pe fondul existenței în Ucraina a parităţii dintre curentul pro-occidental şi curentul pro-rus, au avut loc în această nouă ţară mişcări precum Revoluţia portocalie, Maidan, lovitura de stat din 2013, mişcări secesioniste în Dombas şi Crimeea.

După ce URSS s-a pulverizat în 1991, milioane de etnici ruşi sau rusofili au rămas în afara Federaţiei Ruse. A fost și cazul Crimeii și a Dombasului (Donețk și Lugansk). Pentru toți vorbitorii de limbă rusă, rămași pe dinafară, s-a pus problema ca Rusia să-și afirme puterea imperială, pentru a acorda protecție acestora. În 2014, în urma unui referendum, Crimeea se pronunță pentru afiliere la Federația Rusă. Federaţia Rusă accepta şi preia în componența ei Crimeea, fără să se consume vreun cartuş.

Transcarpatia, cu Maramureșul de Nord şi Republica Huțulă

Transcarpatia, este o regiune istorică din sud-vestul extrem al Ucrainei de azi, situată la graniţa cu România, Ungaria, Slovacia şi Polonia. Jumătatea estică a Transcarpatiei a făcut parte din Țara Marmației, apoi din comitatul Maramureşului. În 1918, o delegaţie din Maramureşul de Nord a participat la Adunarea de la Alba Iulia, cerând unirea întregului Maramureș cu Regatul României. În războiul româno-ungar din 1919, când România a învins Ungaria Sovietică, Regatul român a ocupat Maramureșul istoric.

Dar, după instalarea noii autorităţi ungare, l-a restituit acesteia, în mod inexplicabil. Ulterior, regiunea a fost preluată de noul stat constituit Cehoslovacia, stat anexat apoi parţial de Germania în 1938. În urma Arbitrajului de la Viena, din 1939, Ungaria anexează Republica Huțulă din Transcarpatia, pe care, în 1944 sovieticii, aflaţi în ofensivă, o ocupă. În 1945 URSS alipeşte Transcarpatia la URSS Ucraineană, iar după 1991, aceasta rămâne a Republicii Ucrainene.

Volînia

Volînia este regiunea istorică a Ucrainei vestice de astăzi, situată între râurile Prîpean şi Bugul apusean. În 1921, după încheierea războiului ruso-polonez, Volînia a fost împărţită între Uniunea Sovietică şi Polonia. În perioada 1935-1938, sovieticii au deportat Polonezii din Volînia estică deținută de ei.

Conform Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, URSS a preluat întreaga Volînie, pe care a anexat-o RSS Ucraineană, unde a rămas şi după cel de al Doilea Război Mondial. După desfiinţarea URSS-ului în 1991, Volînia a rămas în componenţa Republicii Ucraina.

Este vecinătatea Ucrainei o fatalitate?

RSS Ucraineană a fost creată de bolşevici în 1917 şi a fost inclusă în URSS în 1922, la iniţiativa lui Lenin. Ucraina a fost astfel creată, pentru a îndeplini funcţia de „stat tampon” între URSS şi Europa, menit să îndeplinească atât rolul de centură de securitate a Uniunii Sovietice, cât şi rolul de punte către Europa. După 1991, anul constituirii unei Ucraine independente, rolul de „punte” a fost abandonat, Ucraina devenind o veritabilă falie între Rusia şi Europa. În această metamorfoză a Ucrainei, un rol determinant l-a jucat Occidentul, care a abordat subiectul Rusia cu non-realism.

În loc de a analiza critic politica externă a Rusiei şi de a-i contracara derapajele cu soluţii inteligente, Occidentul a contracarat Rusia, practicând la scară largă rusofobia. Din 1991, România nu mai are graniţe comune cu URSS. Resentimentele provocate de vecinătatea ei toxică şi de experienţa ocupaţiilor succesive de veacuri, până în anul 1958, au declanşat şi întreţinut rusofobia proverbială a românilor.

După 1991 „vecinătatea cu URSS” a fost înlocuită de „vecinătatea cu Ucraina”, dar noul vecin nu a preluat numai graniţele noastre cu ruşii, ci şi parte din rusofobia noastră funciară. Noua Republică Ucraineană nu a făcut niciun efort să înţeleagă cum trebuie să gestioneze această povară, ba chiar a întreţinut-o adăugând noi crize la istoria crizelor noastre provocate de sovietici. România are acum neșansa să fie situată la baza faliei dintre Europa şi Rusia, de unde ascultă concertul bombelor ruseşti şi a celor americane, care explodează pe teritoriul Ucrainei.

Pentru că în data de 24 februarie, pe teritoriul Ucrainei, s-a declanşat un război între Rusia şi Occident, practic un război între lumea unipolară şi lumea multipolară. Războiul a izbucnit şi continuă să se desfăşoare, fără ca să se întrevadă un final clar, într-un timp rezonabil. Armata Ucrainei se bucură de sprijinul total al ucrainenilor, iar Occidentul este lansat într-un sprijin de excepţie acordat Ucrainei. După ce de al Doilea Război Mondial, este pentru prima oară când Occidentul se mobilizează plenar, pentru a sancţiona în sfârşit un agresor, deşi de atunci, omenirea nu a dus lipsă de astfel de agresori.

Sprijinul Occidentului se concretizează în livrare de armament şi muniţie, asistenţă militară, mercenari, provizii, culminând cu un set cuprinzător de sancţiuni împotriva Rusiei. Toate acestea, cu scopul de a schimba soarta războiului. Dacă victoria va surâde Ucrainei, Rusia va pierde o bătălie, dar nu-şi va schimba poziţia pe hartă, nu-şi va pierde resursele şi nu va renunţa la operaţiunea de reimperializare, aceasta este cert. Crimeea şi Dombasul vor reveni Ucrainei, cu problemele lor, pe care preşedintele Zelenski le-a ignorat până acum.

După cum istoria ucrainenilor ni s-a relevat, aceştia au preferat libertatea mai mult şi stabilitatea mai puţin. În schimb, ruşii preferă să refacă măreția Imperiului Rus, de pe vremea când acest imperiu avea un țar, pentru că țarul reprezintă stabilitatea, mult mai importantă pentru ruşi ca libertatea. Ca vecini cu ruşii şi ucrainenii, noi românii am făcut deja o opţiune, aceea de a avea deopotrivă libertate şi stabilitate.

Această opţiune ne obligă să fim realişti şi să nu abordăm aventurist relaţia noastră cu cei doi vecini permanenţi ai noștri, Rusia şi Ucraina. Faţă de ruşi trebuie să avem o politică inteligentă şi fermă, aşa cum am avut-o în 1958, când am scăpat de ocupaţia sovieticilor, sau în 1968, când am condamnat invazia Cehoslovaciei de către sovietici. Faţă de ucraineni, nu avem niciun motiv să practicăm o altfel de politică şi cu atât mai puţin pupincurismul grețos practicat de Florin Cîțu, președintele Senatului.

În loc de ajutor ferm NATO, Ucrainei i se oferă o diplomă de „candidat UE”

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, este victima sigură a aventurii în care s-a lansat, ignorând total Acordul de pace de la Minsk din 2015, care prezenta o soluţie de detensionare a confictului din Dombas, dintre Armata ucraineană şi separatiști. SUA, liderul NATO, a reuşit să-l capaciteze pe Zelenski, pentru ca acesta să boicoteze rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU, prin care se aprobau prevederile Acordului de pace de la Minsk încheiat, având ca giranţi Franţa şi Germania.

Justificarea publică a lui Zelenski, privind boicotarea Acordului, aiuritoare si iresponsabilă, a fost că „nu vreau să-mi irosesc cei cinci ani de mandat, cu aplicarea acelui Acord”. În realitate, sub presiunea unor generali, nu neapărat ucraineni, Zelenski nu şi-a irosit nici măcar o zi, fie şi din curiozitate, cu aplicarea acelui Acord. Se poate spune că și din această cauză au murit mii de ucraineni, iar părţi din Ucraina au fost făcute zob.

Principala soluţie a Acordului, cu care şi Rusia era de acord, era federalizarea Ucrainei, în care caz ruşii nu ar mai fi invadat. Dar generalii sfătuitori aveau altceva în cap şi l-au convins pe Zelenski să ignore Acordul. Când situaţia de pe frontul din Ucraina a luat o întorsătură îngrijorătoare, diplomaţia occidentală a găsit o cale să acorde un sprijin moral lui Zelenski, promiţându-i o aderare rapidă la structurile NATO şi UE.

Până şi baba Rada din Vășcăuți știa că Ucraina nu îndeplineşte, fie şi marginal, vreo condiție pentru a fi admisă în NATO sau în UE. Aşa că oficialităţile NATO s-au limitat să chibiţeze de pe margine, lăsând oficialităţile Uniunii Europene să se compromită cu găsirea unor derogări pentru aderarea Ucrainei la UE. Pentru a dilua efectul psihologic al cererii lui Zelenski de aderare a Ucrainei la UE, Moldovei şi Georgiei li s-a sugerat să-şi depună şi ele cereri de aderare, odată cu Ucraina. Chiar dacă Moldova şi Georgia nu au „avantajul” Ucrainei, acela de a fi atacate de Rusia.

Cine le-a sugerat celor două ţări să depună cereri, a vrut să demonstreze că agresiunea Rusiei nu constituie un atu pentru Ucraina. Această demonstraţie o contrazice pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care l-a asigurat pe Zelenski personal, că aderarea este premiul oferit Ucrainei, pentru curajul şi determinarea cu care încearcă să se opună ocupaţiei ruseşti. La recomandarea Comisiei Europene, condusă cu tenacitate de Ursula, Consiliul Europei, format din cei 27 de şefi de stat şi de guvern, a aprobat în unanimitate, joi 23 iunie, acordarea statutului de „țări candidate la aderare în UE” pentru Ucraina şi Moldova.

Respingerea Georgiei nu a şocat pe mai nimeni, iar primirea Moldovei a șocat-o în primul rând pe Maia Sandu. Unii comentatori au subliniat că doar Zelenski ar fi trebuit să primească diploma de „candidat”, pentru a fi singurul câştigător al competiţiei şi a se urca singur pe podiumul învingătorilor în uralele admiratorilor. A fi „candidat UE” nu înseamnă mare lucru şi nu oferă niciun avantaj în plus, dar pentru un Zelenski frustrat reprezintă mai mult decât nimic, cu care va defila în fața ucrainenilor.

Turcia este în posesia diplomei de 23 ani, a pus-o şi în ramă, să nu se uzeze. Macedonia de Nord are diploma de 17 ani, Muntenegru de 14 ani, Serbia şi Albania de 13 ani. Zelenski trebuie să se gândească și el la o ramă. Măsura răzbunării NATO pe UE, pentru proiectul lui Macron cu „Armata UE”, este diploma de „candidat UE” oferită lui Zelenski. Pentru Putin, diploma de candidat a Ucrainei înseamnă că va veni o vreme când Rusia se va învecina cu UE, la graniţă cu această ţară „prietenă”. Problema rămasă necunoscută este, pe unde va trece graniţa dintre Ucraina şi Rusia.

Pentru România „diploma” Ucrainei ar putea fi speranța că vreodată, diferendele cu această țară să le putem rezolva şi în cadrul UE. Cele aflate până acum despre Ucraina întăresc convingerea că aceasta este o ţară complexă şi divizată, cărei i se potriveşte mănuşă numai modelul de federaţie. Zelenski nu agreează federalismul, pentru că acesta presupune eliminarea dictaturii sau a totalitarismului, iar genul preferat de acesta este monologul. Până la rezolvarea locaţiei vecinilor, România nu poate juca rolul purecelui pe lângă elefanţi. În tot acest timp, Klaus Iohannis se va dedica căutării unui nou job, pentru după 2024.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Prefectul de Neamţ ameninţă cu judecata liderii PNL

Știre publicată în urmă cu

în data de

Prefectul de Neamţ, Adrian Niţă, spune că îi va da în judecată pe liderii liberalilor nemţeni, după ce aceştia au făcut public un comunicat de presă în legătură cu lucrările efectuate pe podul de pe drumul naţional DN2, la intrarea în municipiul Roman.

Prefectul s-a declarat deranjat de “minciunile și calomniile pe care semnatarii acestui comunicat le-au făcut la adresa mea” şi face precizarea că “îi voi chema în judecată pentru a răspunde civil pentru prejudiciul de imagine pe care mi l-au produs”.

El mai spune şi care este motivul pentru care a luat această decizie: “Această decizie am luat-o deoarece nemțenii nu sunt datori să asiste la bălăcărelile publice proliferate de politicieni care nu s-au remarcat în activitatea lor politică și administrativă decât prin circ și comportament de mahala”.

În ceea ce priveşte starea şi evoluţia lucrărilor la pod, în comunicatul de presă emis de prefect se fac următoarele precizări:

“Reprezentanții DRPDP Iași ne-au comunicat că această activitate a fost contractată de o firmă specializată respectându-se procedurile legale. Operațiunea constă în demontarea rostului degradat, refacerea suportului, trasarea și realizarea găurilor, montarea rosturilor noi.

Din punct de vedere tehnic, lucrarea de înlocuire a unui rost de dilatație are termen de finalizare de cel puțin 5 zile/fir. Termenul nu poate fi devansat deoarece sunt folosite în procesul tehnologic betoane speciale cu termen strict de întărire și protecție. Având în vedere complexitatea operațiunii și instalațiile folosite, activitatea nu se poate desfășura pe timpul nopții, ci doar pe timpul zilei. Totodată, în procesul tehnologic există și pauze obligatorii în care nu pot fi executate alte operațiuni și nici nu se poate circula pe sectorul respectiv. Termenul contractual de finalizare a lucrării este sfârșitul lunii august a.c.

Se încearcă finalizarea lucrărilor într-un timp mai scurt, dar fără a fi afectate etapele tehnologice”.

Citește știrea

Actualitate

Calvarul va mai dura. Cozi de kilometri pe E-85, din cauza lucrărilor de la podul de Horia

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ neexistînd rută alternativă, cozile de maşini se întind pe 6-7 kilometri în ambele sensuri ■ problema descongestionării traficului nu are soluţie ■ lucrările ar trebui să fie terminate la finalul lunii august ■

Direcţia Regională de Drumuri Iaşi a început reparaţii la mai multe poduri din raza sa de responsabilitate, printre acestea numărîndu- se şi lucrarea de la cel de Horia, care asigură accesul prin Roman, pe E-85, spre Suceava, Iaşi sau Bacău. Numai că, pe ambele sensuri, zilnic, aglomeraţia depăşeşte limitele normalului.

Se formează cozi de 6-7 kilometri pe ambele sensuri, lucru care irită la maxim conducătorii auto, sau pe cei care tranzitează zona, fiind în concediu. Florin Marius Sima, liderul Sindicatului Naţional al Lucrătorilor din Pentinenciare, filiala Bacău, care face naveta, are de fiecare dată probleme, fiind nevoit să plece că cel puţin o oră înainte, pentru a nu întîrzia la serviciu.

„Traficul este îngreunat şi la modul glumeţ aş spune că ar trebui să se aducă un bac care să folosească la traversarea rîului Moldova. Fac naveta de la Roman la Bacău şi de la începutul lunii am mari probleme, pentru că trebuie să iau în calcul un timp suficient pentru a nu întîrzia la serviciu. Luni, 8 august, am stat în trafic 3 ore pentru a ajunge la Bacău, iar astăzi, cînd m-am întors de la Bacău am aşteptat două ore şi jumătate să intru în Roman.

Coada era pînă la Secuieni. În acest timp, la pod nu lucra nimeni. Vreo patru muncitori stăteau în staţia de benzină de la intrarea pe pod, la o cafea şi o ţigară. În coloană erau maşini cu numere din toate judeţele ţării şi foarte multe TIR-uri cu număr de Ucraina. Lumea e nervoasă, iese din maşină, înjură, dar nu are pe cine întreba ce se întîmplă, pentru că nu există cineva care să dirijeze traficul“, a declarat Florin Sima.

Purtătorul de cuvînt al DRDP Iaşi, Neculai Popovici, a declarat că lucrarea are ca termen de execuţie sfîrşitul lunii august: „Operaţiunea constă în demontarea rostului degradat, refacerea suportului, trasarea şi realizarea găurilor, montarea rosturilor noi. Din punct de vedere tehnic, lucrarea de înlocuire a unui rost de dilataţie are termen de finalizare de cel puţin 5 zile/fir.

Termenul nu poate fi devansat, deoarece sînt folosite în procesul tehnologic betoane speciale, cu timp strict de întărire şi protecţie. Avînd în vedere complexitatea operaţiunii şi instalaţiile folosite, activitatea nu se poate desfăşura pe timpul nopţii, ci doar ziua. Totodată, în procesul tehnologic există şi pauze obligatorii în care nu pot fi executate alte operaţiuni şi nici nu se poate circula pe sectorul respectiv. Termenul de finalizare a lucrării este sfârşitul lunii august“.

Poliţia Neamţ cunoaşte problema, dar nu are nici o pîrghie de rezolvare, ţinînd cont că nu există variantă ocolitoare. „În acest moment, valorile de trafic sînt foarte ridicate şi din cauza TIR-urilor din Ucraina, care transportă cereale spre Constanţa. Constructorul are un anumit termen de execuţie şi ne dorim respectarea lui.

Dacă lucrarea se prelungeşte, în septembrie începe şcoala şi traficului existent i se va adăuga cel specific transportului şcolar. E adevărat că nu există poliţişti care să dirijeze traficul, dar vorbind de situaţia complicată. Noi verificăm permanent valorile de trafic, pentru a nu exista incidente, dar nu ajută cu nimic“, a declarat Ramona Ciofu, purtător de cuvînt al Poliţiei Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

VIDEO: Turist din Iaşi, accidentat de o stâncă desprinsă din Chei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un bărbat în vârstă de 34 de ani, din judeţul Iaşi, a fost accidentat de o bucată de stâncă desprinsă dintr-un versant muntos din Bicaz-Chei.

“Astăzi, 10 august, în jurul orei 15.50, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Bicaz au fost sesizați cu privire la faptul că, o bucată de stâncă din zona Bicaz-Chei s-a desprins, accidentând o persoană.

Din primele cercetări efectuate de polițiști a reieșit că, în timp ce un bărbat, de 34 de ani, din județul Iași, se afla împreună cu mai multe persoane în zona turistică Bicaz-Chei, ar fi fost accidentat de o bucată de stâncă desprinsă din versantul muntos.

Polițiștii efectuează verificări pentru a stabili, cu exactitate, cum s-a produs acest eveniment”, a declarat subinspector Ciofu Ramona, purtător de cuvânt al IPJ Neamţ.

Conform unor surse neoficiale, în momentul în care s-a produs nedoritul incident, bărbatul era cu soţia şi cei doi copii.

Vom reveni.

UPDATE: Bărbatul a fost preluat de un echipaj medical şi transportat la spital. A fost solicitat un elicopter SMURD pentru a fi transportat la un spital din Iaşi.

UPDATE 2: Victima a suferit traumatisme la nivelul capului și se află într-o stare gravă – sursa ISU Neamţ

FOTO: generica

Citește știrea
Advertisement







Trending