Contactează-ne

Actualitate

Destinul românilor de a avea ca vecini permanenţi pe ruşi şi pe ucraineni (I)

Știre publicată în urmă cu

în data de

Istoria controversată a ruşilor şi ucrainenilor şi-a pus amprenta şi asupra existenţei noastre, a românilor de pe cele două maluri ale Prutului. Nu am făcut trimitere la istoria Rusiei şi la istoria Ucrainei, aceste entităţi neputând fi comparate, deşi au un traseu comun. Rusia a evoluat politic, de la Rusia Kieveană (anul 851), până la marele Imperiu Rus, continuând cu perioada imperiului sovietic (1922-1991).

În schimb, Ucraina nu a reuşit să se constituie ca stat independent stabil decât în 1991, cu excepţia perioadei 1917-1922, când a încercat să se proiecteze fără succes ca republică independentă. La 29 decembrie 1922, RSFS Rusă, RSFS Transcaucaziană, RSS Belarusă şi RSS Ucraineană au semnat Tratatul prin care creau Uniunea Sovietică ca stat federal.

În perioada anilor 1917-1922, pe teritoriul actualei Ucraine s-au format diferite republici, ale Ucrainei de est, ale Doneţkului, ale Odessei, ale Crimeii, care s-au unit în RSS Ucraina, o construcţie hibridă. Rusia este un imperiu euro-asiatic, care de departe are cea mai întinsă suprafaţă, în comparaţie cu restul statelor, inclusiv SUA. Federaţia Rusă cuprinde 88 de entităţi federale, dintre care 21 sunt republici independente, în care convieţuiesc 160 de grupuri etnice.

Ucraina este astăzi un teritoriu vast, cel mai mare din Europa, având în componenţă mai multe etnii, obligate să convieţuiască într-un sistem nefederalizat. Multitudinea etniilor, precum ucrainenii, ruşii, tătarii, românii, ungurii, polonezii, slovenii, germanii, au trecut vremelnic prin organizări statale proprii, din care cauză s-au dezvoltat permanente focare de conflict, greu de gestionat de către ucraineni, care refuză cu obstinaţie organizarea administrativă federală. Nu puţine au fost mişcările revindicative privind autonomia teritoriilor ocupate de aceste etnii, care de regulă nu s-au finalizat.

Ucraina de astăzi este un conglomerat de foste formaţiuni statale medievale, precum Rutenia, Galiţia, Volînia, Crimeea, Bucovina de Nord, Bugeacul, Transcarpatia, Republica Huţulă, Ţinutul Herţa şi Maramureşul de Nord. Ucraina este o ţară cu cca 45 de milioane de locuitori, care pendulează între vestul pro-european şi estul pro-rus în proporţii egale.

Datele oficiale arată că pe ansamblu, populaţia Ucrainei are în compoziţie 77% etnici ucraineni şi 17% etnici ruşi. Dintre toate regiunile Ucrainei, în Crimeea ruşii sunt majoritari, iar în cinci regiuni, Doneţk, Lugansk, Harkov, Zaporojie şi Odessa, ruşii au o pondere cu mult peste media. Vorbitori de limba ucraineană sunt 67,5%, dar limba rusă vorbită de 29,6% din populaţie este interzisă de a fi utilizată oficial. Implicit, şi limba română este interzisă în zonele bine populate de români.

Rutenia şi Galiţia

Rutenia desemna pământurile Rusiei Kievene, dar denumirea s-a extins şi asupra unor teritorii slavice din sud-estul acestor pământuri, la nord şi la sud de munţii Carpaţi până în Slovenia, Polonia şi zonele limitrofe ale Ucrainei. În secolul XII existau formaţiuni prestatale ale rutenilor, aflate în dese conflicte cu regii maghiari, care reuşesc până la urmă să-şi impună suzeranitatea asupra Ruteniei.Galiţia, în evul mediu, era situată între Ungaria, Polonia şi principatele Kiev şi Volînia.

Galiţia a fost încorporată în Rusia Kieveană de cneazul Vladimir I în anul 981 şi a devenit independentă în anul 1007. În anul 1200, Galiţia s-a unit cu Volînia, formând un regat. Regele Cazimir al III- lea al Poloniei a anexat Galiţia în 1349, trecând la polonizarea şi catolicizarea rutenilor. Majoritatea locuitorilor din Galiţia de Est, care erau ucraineni, s-au opus dominaţiei poloneze, dezvoltându- se de atunci o mişcare naţionalistă ucraineană extrem de puternică.

Prin Pacea de la Karlowitz (1699), Imperiul Habsburgic, devenit o mare putere, ocupă integral Regatul Ungar, inclusiv Croaţia şi Transilvania, apoi în 1772 ocupă Bucovina, iar în 1775 anexează Galiţia. Revoluţia de la 1848 a zdruncinat din temelie Imperiul Habsburgic, obligându-I să experimenteze federalizarea în 1865. După înfrângerea suferită în războiul austro-prusac (1866),

Împăratul Franz Iosif a început negocieri cu nobilimea maghiară, în urma cărora Imperiul habsburgic s-a transformat în Imperiul Austro-Ungar, o Dublă Monarhie (1867). În Galiţia s-a accentuat mişcarea de liberalizare politică. În 1873, aflată în Imperiul austro- ungar, Galiţia devine autonomă, dar având ca limbă oficială, limba poloneză. Rutenii din Galiţia nu au agreat dominaţia poloneză şi orientările lor politice s-au divizat net între rusofilie şi ultranaţionalism.

Rutenii nu au renunţat niciodată la intenţia lor de a împărţi Galiţia în două regiuni, cea poloneză şi catolică în vest şi cea ucraineană şi ortodoxă în est. În Primul Război Mondial, Galiţia a fost teatrul de război, unul în care s-au desfăşurat lupte sângeroase între Puterile Centrale şi Imperiul Rus. În anul 1918, întreaga Galiţie a fost preluată de Polonia, lucru de neacceptat pentru ultranaţionaliştii ucraineni.

Politica guvernului de la Varşovia faţă de minorităţi a fost extrem de agresivă. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov(1939), Polonia este împărţită între Germania şi URSS. Sovieticii au luat Galiţia de Est şi au unit-o cu RSS Ucraineană, iar după Război, Galiţia de Vest a fost ataşată Poloniei. În 1954, Hruşciov transferă Crimeea de la RSFS Rusă la RSS Ucraineană.

Basarabia şi Bugeacul

Bugeacul este parte a Basarabiei istorice, situat în sudul acesteia. Teritoriul Basarabiei, pe care se întinde actuala Republică Moldova, a făcut parte din vechiul regat dacic al lui Burebista. În secolele IX-XII, teritoriul a trecut prin mai multe stăpâniri. Învingându-i pe tătari în secolul XIV, voievodul Ţării Româneşti, Basarab I, ia în stăpânire acest teritoriu, care va fi numit Basarabia. Ulterior, Alexandru cel Bun, voievodul Moldovei, preia Basarabia.

Ştefan cel Mare, la 1484 renunţa la cetăţile de la Marea Neagră şi Dunăre în favoarea Imperiului Otoman, care preia în 1538 şi cetatea Tighina. Turcii au numit acest teritoriu Bugeac, denumire preluată şi de Imperiul Rus. Până la războiul ruso-turc din 1806- 1812, Bugeacul a fost paşalâcul turcesc de la Siliştea, unde tătarii erau majoritari. În urma acestui război, Rusia ocupă tot ţinutul Moldovei dintre Prut şi Nistru, până la Marea Neagră, pe care l-au numit Basarabia, cu capitala la Chişinău.

După 1856, o parte a Bugeacului (Cahul, Bolgrad şi Ismail) au intrat sub stăpânirea Moldovei, cu care aceasta intră în România domnitorului Cuza, constituită în 1859. În Războiul de Independenţă (1877-1878), deşi Armata Română luptă alături de Armata Rusă împotriva Imperiului Otoman, România pierde Bugeacul, care intră sub stăpânirea Imperiului Rus. În 1917, ca urmare a dispariţiei Imperiului Rus, Basarabia s-a proclamat republică independentă şi s-a unit cu România, intrând în componenţa României Mari.

La 28 iunie 1940, Basarabia este preluată forţat de Uniunea Sovietică, pe care o dezmembrează în trei părţi. Partea centrală constituie RSS Moldovenească, iar partea din sud, din nord, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţei sunt alipite RSFS Ucraineană. Peste un an, la 21 iunie 1941, alături de nemţi, românii trec Prutul şi reocupă Basarabia şi Bucovina de Nord cu Herţa. După 23 august 1944, Basarabia şi Bucovina sunt din nou preluate de către sovietici şi ataşate ca în 1940, la RSFS Ucraineană şi RSS Moldovenească.

Bucovina

La formarea Principatului Moldovei, în mijlocul secolului XIV, sub conducerea domnitorului Alexandru cel Bun, principatul se compunea din teritoriul Cernăuţilor (Ţara de Sus) şi teritoriul Sucevei (Ţara de Jos). Bucovina a devenit parte a Imperiului Habsburgic în anul 1774, care s-a transformat în Imperiul Austro- Ungar în 1867. Imperiul Habsburgic a numit ţinutul preluat Bucovina, adică Ţara de fagi. Imperiul habsburgic a primit Bucovina, ca răsplată pentru neutralitatea lui în războiul ruso-turc. A stăpânit Bucovina doar 144 de ani.

După Primul Război Mondial, la 28 noiembrie 1918, Consiliul Naţional al Bucovinei hotărăşte Unirea cu România, care este recunoscută oficial prin Tratatul de pace de la Saint-Germain, încheiat cu Austria în data de 10 septembrie 1919. În 28 iunie 1940, Bucovina de Nord este ocupată de URSS, odată cu Basarabia, ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov. După preluarea temporară de către România, la 21 iunie 1941, acestea revin la URSS, după 23 august 1944. Bucovina de Nord este anexată la RSFS Ucraineană, odată cu ţinutul Herţei şi Bugeacul.

(Va urma – luni, 4 iulie)

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Prefectul de Neamţ ameninţă cu judecata liderii PNL

Știre publicată în urmă cu

în data de

Prefectul de Neamţ, Adrian Niţă, spune că îi va da în judecată pe liderii liberalilor nemţeni, după ce aceştia au făcut public un comunicat de presă în legătură cu lucrările efectuate pe podul de pe drumul naţional DN2, la intrarea în municipiul Roman.

Prefectul s-a declarat deranjat de “minciunile și calomniile pe care semnatarii acestui comunicat le-au făcut la adresa mea” şi face precizarea că “îi voi chema în judecată pentru a răspunde civil pentru prejudiciul de imagine pe care mi l-au produs”.

El mai spune şi care este motivul pentru care a luat această decizie: “Această decizie am luat-o deoarece nemțenii nu sunt datori să asiste la bălăcărelile publice proliferate de politicieni care nu s-au remarcat în activitatea lor politică și administrativă decât prin circ și comportament de mahala”.

În ceea ce priveşte starea şi evoluţia lucrărilor la pod, în comunicatul de presă emis de prefect se fac următoarele precizări:

“Reprezentanții DRPDP Iași ne-au comunicat că această activitate a fost contractată de o firmă specializată respectându-se procedurile legale. Operațiunea constă în demontarea rostului degradat, refacerea suportului, trasarea și realizarea găurilor, montarea rosturilor noi.

Din punct de vedere tehnic, lucrarea de înlocuire a unui rost de dilatație are termen de finalizare de cel puțin 5 zile/fir. Termenul nu poate fi devansat deoarece sunt folosite în procesul tehnologic betoane speciale cu termen strict de întărire și protecție. Având în vedere complexitatea operațiunii și instalațiile folosite, activitatea nu se poate desfășura pe timpul nopții, ci doar pe timpul zilei. Totodată, în procesul tehnologic există și pauze obligatorii în care nu pot fi executate alte operațiuni și nici nu se poate circula pe sectorul respectiv. Termenul contractual de finalizare a lucrării este sfârșitul lunii august a.c.

Se încearcă finalizarea lucrărilor într-un timp mai scurt, dar fără a fi afectate etapele tehnologice”.

Citește știrea

Actualitate

Calvarul va mai dura. Cozi de kilometri pe E-85, din cauza lucrărilor de la podul de Horia

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ neexistînd rută alternativă, cozile de maşini se întind pe 6-7 kilometri în ambele sensuri ■ problema descongestionării traficului nu are soluţie ■ lucrările ar trebui să fie terminate la finalul lunii august ■

Direcţia Regională de Drumuri Iaşi a început reparaţii la mai multe poduri din raza sa de responsabilitate, printre acestea numărîndu- se şi lucrarea de la cel de Horia, care asigură accesul prin Roman, pe E-85, spre Suceava, Iaşi sau Bacău. Numai că, pe ambele sensuri, zilnic, aglomeraţia depăşeşte limitele normalului.

Se formează cozi de 6-7 kilometri pe ambele sensuri, lucru care irită la maxim conducătorii auto, sau pe cei care tranzitează zona, fiind în concediu. Florin Marius Sima, liderul Sindicatului Naţional al Lucrătorilor din Pentinenciare, filiala Bacău, care face naveta, are de fiecare dată probleme, fiind nevoit să plece că cel puţin o oră înainte, pentru a nu întîrzia la serviciu.

„Traficul este îngreunat şi la modul glumeţ aş spune că ar trebui să se aducă un bac care să folosească la traversarea rîului Moldova. Fac naveta de la Roman la Bacău şi de la începutul lunii am mari probleme, pentru că trebuie să iau în calcul un timp suficient pentru a nu întîrzia la serviciu. Luni, 8 august, am stat în trafic 3 ore pentru a ajunge la Bacău, iar astăzi, cînd m-am întors de la Bacău am aşteptat două ore şi jumătate să intru în Roman.

Coada era pînă la Secuieni. În acest timp, la pod nu lucra nimeni. Vreo patru muncitori stăteau în staţia de benzină de la intrarea pe pod, la o cafea şi o ţigară. În coloană erau maşini cu numere din toate judeţele ţării şi foarte multe TIR-uri cu număr de Ucraina. Lumea e nervoasă, iese din maşină, înjură, dar nu are pe cine întreba ce se întîmplă, pentru că nu există cineva care să dirijeze traficul“, a declarat Florin Sima.

Purtătorul de cuvînt al DRDP Iaşi, Neculai Popovici, a declarat că lucrarea are ca termen de execuţie sfîrşitul lunii august: „Operaţiunea constă în demontarea rostului degradat, refacerea suportului, trasarea şi realizarea găurilor, montarea rosturilor noi. Din punct de vedere tehnic, lucrarea de înlocuire a unui rost de dilataţie are termen de finalizare de cel puţin 5 zile/fir.

Termenul nu poate fi devansat, deoarece sînt folosite în procesul tehnologic betoane speciale, cu timp strict de întărire şi protecţie. Avînd în vedere complexitatea operaţiunii şi instalaţiile folosite, activitatea nu se poate desfăşura pe timpul nopţii, ci doar ziua. Totodată, în procesul tehnologic există şi pauze obligatorii în care nu pot fi executate alte operaţiuni şi nici nu se poate circula pe sectorul respectiv. Termenul de finalizare a lucrării este sfârşitul lunii august“.

Poliţia Neamţ cunoaşte problema, dar nu are nici o pîrghie de rezolvare, ţinînd cont că nu există variantă ocolitoare. „În acest moment, valorile de trafic sînt foarte ridicate şi din cauza TIR-urilor din Ucraina, care transportă cereale spre Constanţa. Constructorul are un anumit termen de execuţie şi ne dorim respectarea lui.

Dacă lucrarea se prelungeşte, în septembrie începe şcoala şi traficului existent i se va adăuga cel specific transportului şcolar. E adevărat că nu există poliţişti care să dirijeze traficul, dar vorbind de situaţia complicată. Noi verificăm permanent valorile de trafic, pentru a nu exista incidente, dar nu ajută cu nimic“, a declarat Ramona Ciofu, purtător de cuvînt al Poliţiei Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

VIDEO: Turist din Iaşi, accidentat de o stâncă desprinsă din Chei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un bărbat în vârstă de 34 de ani, din judeţul Iaşi, a fost accidentat de o bucată de stâncă desprinsă dintr-un versant muntos din Bicaz-Chei.

“Astăzi, 10 august, în jurul orei 15.50, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Bicaz au fost sesizați cu privire la faptul că, o bucată de stâncă din zona Bicaz-Chei s-a desprins, accidentând o persoană.

Din primele cercetări efectuate de polițiști a reieșit că, în timp ce un bărbat, de 34 de ani, din județul Iași, se afla împreună cu mai multe persoane în zona turistică Bicaz-Chei, ar fi fost accidentat de o bucată de stâncă desprinsă din versantul muntos.

Polițiștii efectuează verificări pentru a stabili, cu exactitate, cum s-a produs acest eveniment”, a declarat subinspector Ciofu Ramona, purtător de cuvânt al IPJ Neamţ.

Conform unor surse neoficiale, în momentul în care s-a produs nedoritul incident, bărbatul era cu soţia şi cei doi copii.

Vom reveni.

UPDATE: Bărbatul a fost preluat de un echipaj medical şi transportat la spital. A fost solicitat un elicopter SMURD pentru a fi transportat la un spital din Iaşi.

UPDATE 2: Victima a suferit traumatisme la nivelul capului și se află într-o stare gravă – sursa ISU Neamţ

FOTO: generica

Citește știrea
Advertisement







Trending