Contactează-ne

Actualitate

Despre o acţiune de voluntariat la cazematele Primului Război Mondial

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ persoane inimoase au curăţat o zonă de pe fosta linie de front dintre satele Dumbrava - Timişeşti şi Ingăreşti - Urecheni ■ „Este jenant ca din 1945 pînă în prezent, atîtea nume perindate la conducerea judeţului nostru, ori a comunelor din apropiere, să rămînă indiferente faţă de acest loc, unde - în locul unui memorial - tronează nestingheriţi boscheţii şi gunoaiele“, spune comisarul Vitalie Josanu ■

Tineri voluntari de la Asociaţia Muşatinii, alături de comisarul Vitalie Josanu, de la Poliţia Neamţ şi numeroşi adolescenţi inimoşi au participat la o acţiune iniţiată de către prefect, pentru a face o campanie de curăţenie pe fosta linie de front dintre satele Dumbrava – Timişeşti şi Ingăreşti – Urecheni, ultima redută a României Mari. Astfel, elevii de la Colegiul Naţional Roman Vodă, coordonaţi de profesorul Ovidiu Albert, au ales să îşi petreacă ziua în zona numită La cazemate. Aceştia au igienizat două astfel de obiective, iar sacii plini de gunoi au fost ridicaţi şi duşi la o groapă de gunoi, tot cu ajutorul unui voluntar. „Sper să fie un semnal pentru toţi cei care au putere de decizie, care ar putea să facă mai mult şi pentru care a mobiliza categorii mai largi de oameni, nu am să-i numesc asistaţi social sau de altă natură, ci toţi cei ar putea să ajute. Sperăm că acest exemplu să fie urmat şi de alţii“, spunea profesorul Ovidiu Albert, preşedintele Asociaţiei Muşatinii Roman. Rocsana Josanu, director la Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Neamţ, s-a numărat printre coordonatorii acţiunii, care a angrenat poliţişti, preoţi, militari, elevi, profesori, avocaţi şi jurnalişti. Pe pagina de socializare a lui Josanu Vitalie a fost postat un comunicat, cu o notă de umor, referitor la activitatea care a ridicat pe un piedestal voluntarii, mai degrabă decît autorităţile. „Stimată doamnă Prefect, ţin să vă anunţ pe această cale că activitatea de curăţare a cazematelor de pe linia de front dintre localităţile Ingăreşti, Urecheni şi Dumbrava, Timişeşti – acţiune ce s-a înfăptuit graţie invitaţiei lansată de dumneavoastră, în mod public, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural din 28 mai 2018 a avut loc în data de 7 iulie. După cum vă amintiţi prea bine, am acceptat fără ezitare să ridic mănuşa (nu de box!) aruncată de dumneavoastră, acceptînd să mă implic fizic la degajarea gunoaielor care pîngăresc de ceva vreme acest loc de jertfă şi la îndepărtarea vegetaţiei arboricole de pe cazemate. Pentru că – în fond – nu sînt singurul îndatorat în faţa eroilor români şi o asemenea nobilă misiune este peste puterile unui singur om, mi-am permis să generez un eveniment public la care să participe oricine doreşte să-şi exprime, prin fapte concrete, respectul şi recunoştinţa, primii chemaţi fiind cei care – prin voia sorţii – au ajuns să ne conducă destinele. Este jenant ca din 1945 pînă în prezent, atîtea nume perindate la conducerea judeţului nostru ori a comunelor din apropiere să rămînă indiferente faţă de acest loc, unde – în locul unui memorial – tronează nestingheriţi boscheţii şi gunoaiele. Aflasem între timp că pînă şi la Borta Dracului – un alt altar de sacrificiu al eroilor români, din Vînători Neamţ, la doar cîţiva kilometri – autorităţile au luat prim planul abia în momentul sfinţirii şi la tăiat panglica. În fapt, troiţa fiind înălţată la insistenţa şi implicarea părintelui arhimandrit Iustin Pîrvu. Vorba lui Creangă, «la plăcinte înainte!». Am fost plăcut surprins să văd că evenimentul a căpătat susţinere, fiind anunţată prezenţa mai multor voluntari: oameni cu activităţi şi preocupări diverse, dar – înainte de toate – fiecare cu inimă şi conştiinţă“, a scris Vitalie Josanu. Iniţial, evenimentul a fost programat pentru 30 iunie dar ploile au „decis“ amînarea.

„În judeţul nostru există conştiinţă“

„Pe undeva, fiind anunţate inundaţii în acea perioadă, era de aşteptat că vă veţi afla în prima linie să stăviliţi forţa naturii şi să ştergeţi lacrimile celor năpăstuiţi, nu doar de la Farcaşa, ci şi de la Borca sau Trifeşti. De aceea, am organizat în acea zi ceea ce a fost cu putinţă – în absenţa domniei voastre -, o slujbă de pomenire la biserica din Ingăreşti, bucurîndu-ne de participarea primarului şi viceprimarului comunei Urecheni. Singurii reprezentanţi ai «mai marilor zilei» care au răspuns pozitiv acţiunii noastre. . . Mai mult chiar, domniile lor au ţinut să-mi arate că toate cazematele din zona lor de competenţă sunt curăţate şi îngrijite de sătenii pe a căror cîmpuri se află, ajutaţi de primărie. Mi-au spus că la Urecheni – deşi suntem bineveniţi – nu e nevoie de voluntari, ştiind să se gospodărească şi singuri. Zona de cazemate cu gunoaie şi bălării – chiar dacă este sub satul Ingăreşti – ţine de obrazul Primăriei Timişeşti, acolo unde dumneavoastră aţi mers la depunere de coroane, cinstind pe eroii neamului (…). Acţiunea de curăţare a cazematelor a fost reprogramată şi – aşa cum am promis – m-am prezentat la faţa locului. Pînă la ora 10 am constatat că nu sînt singur! Cot la cot, în luptă cu gunoaiele şi hălăciuga de pe cazemate s- au aruncat alţi 18 oameni, printre care opt elevi din cadrul Asociaţiei Muşatinii de la Colegiul Naţional Roman Vodă. Am văzut oameni de presă, în cu totul altă ipostază, harnici şi dedicaţi, care abia în cele cîteva pauze au pus pe umăr camera video şi microfonul în mînă pentru a mediatiza demersul nostru. Nu pentru laudă şi nici pentru PR, întrucît nici unul dintre cei implicaţi nu este vînător de like-uri şi nici de voturi. Scopul era pentru informare dar mai ales să facem cunoscut exemplul nostru, ca să anime şi mai mulţi voluntari, acolo unde autorităţile locale şi judeţene au făcut dovada incapacităţii. Nu în ultimul rînd, vă mărturisesc cu bucurie că în grupul nostru – în afara elevilor – au fost reprezentanţii unui adevărat mozaic profesional/ ocupaţional: preot, avocat, inginer silvic, administrator SC, profesor, ziarişti, director al unei instituţii deconcentrate şi un poliţist. Este dovada, Doamna Prefect, că în judeţul nostru există conştiinţă, oameni care nu se lasă seduşi cu o pungă de orez sau zahăr, oameni care nu se hrănesc doar cu pîine şi apă!“, a mai menţionat iniţiatorul acţiunii în memoria bravilor înaintaşi.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Tragedia de la ATI – milioane de euro despăgubiri

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ familiile victimelor au cerut sume cuprinse între 200 şi 2 milioane de euro ■ procesul ar putea intra pe rol la sfârşitul acestui an ■ o victimă în incendiu a fost căutată acasă de poliţişti a doua zi după tragedie ■

La un an şi jumătate de la incendiul devastator care a avut drept consecinţă moartea a 10 pacienţi internaţi în Spitalul Judeţean Neamţ mersul procesului este destul de greoi.

Avocatul Alexandru Iştoc, soţul judecătoarei Alina Iştoc, nepoata defunctului Mihai Militaru, care la vîrsta de 80 de ani a murit ars de viu în “salonul groazei” spune că dosarul se află încă în faza de urmărire penală, nefiind finalizat rechizitoriul de către procurorul de caz, Mihai Eduard Ilie, procuror şef al Biroului de Criminalistică de la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

“Dosarul se află, în continuare, în faza de urmărire penală. Abia au venit expertizele tehnice şi se face audierea suspecţilor în dosar. Eu reprezint în proces interesele familiei Militaru, care este bunicul soţiei mele, Alina, judecătoare, una din cele două nepoate ale defunctului. Ceea ce pot să vă spun este faptul că în dosar lucrează şi un ofiţer criminalist de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Neamţ, dar urmărirea penală nu este gata.

Ceea ce ştim acum e faptul că toate dosarele vor fi conexate într-un singur proces, care după estimările mele va intra pe rol la sfîrşitul acestui an. În cazul nostru pînă acum au fost audiaţi ca martori soţia defunctului, fiica acestuia şi cele două nepoate. Noi nu am formulat încă nici o solicitare de despăgubire dar ştiu că alţi patru aparţinători ai celor 10 decedaţi au cerut drept despăgubiri sume uriaşe, între 200-300.000 euro şi pînă la 1-2 milioane, sume care ar trebui achitate de către Spitalul Judeţean.

Unul din martorii cei mai importanţi rămîne medicul de gardă, Cătălin Denciu, dar şi personalul de gardă în noaptea fatidică de 14 noiembrie 2020, cînd a izbucnit incendiul. Ştiu că urmărirea penală vizează conducerea de atunci a Spitalului Judeţean, la care se afla la vremea respectivă fostul primar al Romanului, Lucian Ovidiu Micu. Pe 22 decembrie am primit un e-mail de la domnul procuror Mihai Eduard Ilie prin care mă ţine la curent cu mersul anchetei şi îmi mai solicită nişte date”, a declarat Alexandru Iştoc.

“Nu banii pot răscumpăra o viaţă de om”

Sorin Cazan, socrul defunctului Mihai Militaru, externat şi el din Spitalul Judeţean în preziua incendiului, declară că nu a dorit să fie implicat în acest dosar.

“Evident că şi pe mine m-a afectat moartea socrului meu, Mihai Militaru, care era un om extraordinar. Personal însă nu am vrut să mă implic pentru că mie îmi era doar socru nu pentru că acum sînt consilier judeţean şi spitalul este în subordinea CJ Neamţ. La vremea respectivă nu eram consilier. Cert este că moartea tragică a socrului meu este un eveniment care nu poate fi uitat atît de uşor.

Soacra mea şi soţia mea, Daniela, şi acum stau cu tabloul lui în faţă, care are o panglică neagră, semnul doliului şi plîng zilnic şi se roagă la Dumnezeu să-i ierte păcatele, aşa cum se face creştineşte. Ceea ce pot să vă declar la un an şi jumătate de la tragicul eveniment este faptul că am rămas surprins că a doua zi , pe la prînz la poarta noastră a venit un echipaj al Poliţiei, care vroia să vorbească cu socrul meu, Mihai Militaru. Nu au dorit să discute cu nimeni altcineva din casă, nici cu mine, nici cu soţia mea, nici cu soacra mea, ci au întrebat de Mihai Militaru, probabil pentru că se afla pe lista bolnavilor de Covid.

Întreaga presă urla despre tragedia de la Piatra Neamţ şi ei îl căutau pe defunct. Anunţul morţii socrului meu l-a primit soţia mea, Daniela, în seara tragediei, 14 noiembrie, pe la orele 21, de la un lucrător de la ISU Neamţ. Şi acum sîntem marcaţi de tragedie, în sensul că socrul meu fusese internat la etajul al III-lea şi în ziua respectivă a avut neşansa să fie mutat în salonul în care s-a produs incendiul. Sîntem cuprinşi de remuşcări din cauza faptului că era spre bine, nu era intubat, trecuse peste partea grea a bolii”, a mărturisit Sorin Cazan.

Acesta mai spune şi el că familia sa încă nu au formulat pretenţii materiale şi din cauza faptului că nu banii pot răscumpăra o viaţă de om, mort în circumstanţe atît de cumplite.

Reamintim faptul că în conformitate cu un comunicat de presă al Parchetului General zece persoane au fost puse sub acuzare în cazul incendiului din 14 noiembrie 2020 de la Spitalul Judeţean, acestea fiind cercetate pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, distrugere din culpă, în formă calificată şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Printre persoanele acuzate se numără şase foşti manageri interimari ai Spitalului Judeţean Neamţ, ultimul din ei fiind romaşcanul Lucian Micu, dar şi două asistente medicale de la salonul 240 al Secţiei ATI, din cauza faptului că au lăsat nesupravegheată o lumînare tip candelă, la căpătîiul unui pacient care agoniza, în condiţiile în care bolnavilor de Covid internaţi li se administra oxigenoterapie, lumînarea fiind sursa focului care a dus la explozie. Conform comunicatului de presă amintit a mai fost pus sub acuzare şi şeful Secţiei ATI din Spitalul Judeţean Neamţ, pentru că nu ar fi asigurat ventilaţia necesară, dar şi pentru faptul că ar fi falsificat o adresă referitoare la îngrijirile pacienţilor în timpul incendiului.

În seara incendiului, 14 noiembrie 2020, în salonul 240 al Secţiei ATI erau internaţi 17 pacienţi, cu vîrste cuprinse între 67 şi 86 de ani,i ar în incediu au murit 10 pacienţi. Doctorul Cătălin Denciu, de gardă în noaptea incendiului, a suferit arsuri grave pe 70-75% din corp, fiind îngrijit la Spitalul Militar din Bruxelles.

Citește știrea

Actualitate

Un deputat şi un primar “au oprit” două trenuri la Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Atît deputatul PNL, Dan Laurenţiu Leoreanu, cît şi primarul municipiului Roman, Leonard Achiriloaei anunţă că, urmare a intervenţilor făcute pe lîngă Ministerul Transporturilor şi Compania CFR călători, începînd cu 1 februarie trenul Interegio 1750 şi perechea lui 1755 care circulă pe ruta Suceava Nord-Bucureşti Nord vor opri şi în staţia Roman.

“În urma unor demersuri pe care le-am făcut de curînd, începînd cu data de 1 februarie a acestui an, trenurile IR 1750/1755, pe ruta Suceava N. – Bucureşti, respectiv Bucureşti – Suceava N. vor opri şi în staţia Roman, fiind una dintre cele mai convenabile variante, din punct de vedere al orarului, spre şi dinspre capitală.

Cred că trebuie să ne orientăm mai mult atenţia spre transportul pe calea ferată, sistem care apare în toate opţiunile la nivel european ca fiind de viitor, ecologic şi eficient, dar care trebuie să ofere un standard de confort din ce în ce mai ridicat”, a declarat deputatul Dan Laurenţiu Leoreanu.

Citește știrea

Actualitate

Covid a anulat sărbătorirea Zilei Unirii la Târgu Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ urbea de sub Cetate a intrat în scenariul roşu

Manifestarea programată pentru marcarea Zilei Unirii a fost anulată, la Târgu Neamţ, ca urmare a creşterii incidenţei cazurilor de Covid-19 în localitate.

Casa Culturii Ion Creangă a anunţat încă din week-end că evenimentul din 24 ianuarie a fost suspendat, argumentînd la acel moment că oraşul intrase în scenariul roşu, după ce incidenţa cazurilor COVID  trecuse de 3 la mia de locuitori.

Ulterior, numărul de îmbolnăviri a continuat să crească, motiv pentru care pe 22 ianuarie locuitorii au primit un mesaj Ro ALERT prin care au fost informaţi că  nivelul de răspîndire a noului coronavirus este unul ridicat, de 6,7 la mia de locuitori şi au fost sfătuiţi să respecte măsurile sanitare. Trendul îmbolnăvirilor a continuat să fie unul ascendent, Târgu Neamţ ajungînd pe 23 ianuarie la  o rată de infectare de 8,26, cu 194 de cazuri confirmate în ultimele 14 zile la o populaţie de 23.485 de locuitori.

De altfel, mai bine de jumătate dintre localităţile din judeţ erau pe 23 ianuarie în scenariul roşu. Nici anul trecut nu s-a sărbătorit Ziua Unirii în urbea de sub Cetate, tot din cauza contextului epidemiologic. Pentru a marca totuşi evenimentul Casa Culturii Ion Creangă Tîrgu Neamţ invitase la acea vreme locuitorii urbei să participe la un eveniment on-line, legînd Ziua Principatelor de Ziua Scrisului de mînă, de pe 23 ianuarie.

Reprezentanţii instituţiei de cultură ceruseră ca pe pagina oficială de Facebook să fie postate, pe 24 ianuarie, mesaje pe cărţi poştale, cu impresii despre personajele din opera Moş Ion Roată şi Unirea, de Ion Creangă. Date fiind restricţiile impuse de contextul epidemiologic, majoritatea evenimentelor din agenda Casei Culturii s-au mutat anul trecut în mediul virtual, unde au atras numeroşi participanţi din rîndul copiilor şi tinerilor din localitate.

Citește știrea

Trending