Despre meditații în „România Educată“. Câți profesori din Neamț plătesc impozite la ANAF

■ parlamentarul Laurențiu Leoreanu susșine că a primit informații despre tensiunea din cancelarii, care-i generată de declarația de interese pe care trebuie s-o depună cadrele didactice ■ aceasta impune ca toți oamenii de la catedră să declare, în scris, pe proprie răspundere, că nu fac meditații plătite cu elevii de la clasele la care predau ■ ordinul a iritat dascălii, care se simt umiliți de o asemenea decizie ■

Potrivit Ordinului 3051, din 11 ianuarie 2024, al Ministrului Educației, publicat în Monitorul Oficial vineri, 19 ianuarie, a fost aprobată procedura pentru completarea declarațiilor de interese de către personalul didactic de predare din învățământul românesc. Actul normativ amintit a intrat în vigoare de la 1 februarie 2024, dar la fel ca multe reglementări românești este destul de ambiguu.

Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Educației, în sistemul de învățământ românesc, predau 212.332 cadre didactice care ar trebui să se conformeze acestui act normativ. În județul Neamț funcționează, în anul școlar 2023-2024, un număr de 4.893 de cadre didactice. În Monitorul Oficial a fost publicat și modelul de document, unde profesorii trebuie să declare care sunt școlile și clasele la care predau și să semneze, pe proprie răspundere, că „nu fac activități de pregătire suplimentară contra-cost pentru elevii de la clasele care predau”.

Deputatul Laurențiu Leoreanu a consemnat pe pagina de Facebook faptul că a primit informații de la oameni din școlile municipiului Roman, potrivit cărora, în unități s-ar face presiuni asupra dascălilor pe acest subiect. „Ca fost profesor, nu pot rămâne indiferent la problemele colegilor de breaslă, iar când sunt atinși cei din sistemul de învățământ romașcan, nivelul meu de implicare devine și mai activ. Există o prevedere ca profesorii să declare, în fiecare an, în scris, pe propria răspundere, interesele pe care le au, inclusiv că nu fac meditaţii (plătite) cu elevii de la clasele la care predau.

Am fost informat că există o presiune asupra cadrelor didactice să depună această declarație în zilele următoare, cu titlu imperativ. Am sesizat acest lucru doamnei Ligia Deca, ministrul Învățământului, care mi-a confirmat faptul că termenul de depunere a acestor declarații de interese este 31 decembrie 2024, conform legii, iar că presiunea asupra profesorilor este total nejustificată. Totodată, doamna ministru m-a asigurat că va veni, de urgență, cu precizările necesare pe acest subiect, pentru a nu exista nici o formă de abuz”, a precizat deputatul, fără a  spune cine face presiuni.

Contactat telefonic, inspectorul școlar general, Florentina Luca Moisă, a declarat că nu știe la cine se referă deputatul Dan Laurențiu Leoreanu. „Nu știu la cine se referă domnul deputat Leoreanu. Din punct de vedere al instituției pe care o conduc nu au fost făcute nici un fel de presiuni, ci a fost transmis conducerilor de școli Ordinul de Ministru cu indicația de a fi prelucrat cu personalul didactic”, a declarat Florentina Luca Moisă.

Fără discuție, ordinul a deschis „Cutia Pandorei”, pentru că problema veniturilor dascălilor care fac meditații datează încă din comunism. Și atunci, ca și acum, părinții au considerat că trebuie să-și dea copiii la pregătire, mai ales la Română, Matematică, limbi străine și la obiectele de examen de admitere la facultate, pentru cei din liceu. Costurile sunt mult mai ridicate dacă se apelează la profesori universitari.

Ce a transmis ANAF

Profesoara de matematică Maria Campău, de la Școala Gimnazială „Sergiu Celibidache” din Roman, susține că în fiecare unitate școlară a fost prelucrat ordinul și că problema presupune o abordare din două puncte de vedere. „Și eu sunt unul dintre profesorii care ofer meditații și, împreună cu fiica mea (profesor de muzică – n.r.) avem o asociație prin care plătim la ANAF impozite. Cât despre declarația de interese pe care trebuie să o dăm până la 31 decembrie, că nu medităm copiii de la clasele unde predăm, ține de deontologia profesională.

Niciodată nu am făcut pregătire suplimentară, pe bani, cu elevii de la clasele la care predau. E o chestie de etică”, a precizat Maria Campău, fost director al Școlilor Gimanziale „Vasile Alecsandri” și „Sergiu Celibidache”, care a prestat de-a lungul carierei sale foarte multe ore de pregătire suplimentară, gratuită, cu elevii performanți, care trebuiau pregătiți pentru olimpiade, existând o competiție între cadrele didactice, funcție de performanțele elevilor.

Cât despre „bursa” prețurilor pentru meditații, ea diferă de la un  obiect la altul. Astfel, o oră de pregătire la liceu costă 80 de lei. La fel și la gimnaziu, dar în condițiile în care meditațiile se dau în grup. Dacă părintele dorește ca odrasla sa să facă meditații singur, atunci tariful crește la 100 lei/oră. Cert este că numărul copiilor care fac meditaţii este destul de mare, majorând substanțial cheltuielile unei familii pentru educația școlară.

Potrivit studiului Salvaţii Copii, aproximativ 90 % dintre părinţi suportă integral costurile, indiferent că astfel de programe sunt desfăşurate în instituţii publice sau private. Liviu Măgureanu de la Salvați Copiii a declarat că „Numărul copiilor care iau meditaţii e în creştere, sunt bani investiţi în învăţământul nostru, au apărut multe instituţii care au after school iar din păcate majoritatea percep bani“.

Am solicitat la ANAF o informare referitoare la declarațiile de venituri obținute din meditații pe care cadrele didactice din Neamț o dau instituției și ce impozite plătesc la stat pentru această activitate. Surprinzător e faptul că numărul celor care declară astfel de venituri este foarte mic, fiind 134 de profesori. O certitudine e însă faptul că România se află pe locul trei în Uniunea Europeană la rata abandonului şcolar, accesul limitat la programele educaţionale de top şi politicile inconsistente din învăţământ fiind printre cauzele acestui fenomen.