Contactează-ne

Actualitate

Despre impozitarea pensiilor, ce opinie au judecătorii şi procurorii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Asociaţia Magistraţilor şi Asociaţia Procurorilor din România au transmis o scrisoare CSM şi primului ministru

Judecătorii nemţeni se raliază acţiunilor colegilor din ţară ca răspuns la propunerea Ministrului Finanţelor Publice, apărută în spaţiul public, de adoptare a unor măsuri legislative care ar duce la diminuarea drastică a pensiilor magistraţilor, pentru o corectă şi transparentă informare a opiniei publice. „Asociaţia Magistraţilor din România, Filiala Neamţ, susţine toate demersurile făcute în acest sens de Consiliul Superior al Magistraturii şi de celelalte asociaţii profesionale, urmând a da curs măsurilor ce se vor lua până la reglementarea situaţiei ivite“, se arată într-un comunicat semnat de preşedintele AMR Neamţ, judecător Valentina Baciu. Zilele trecute, Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) şi Asociaţia Procurorilor din România (APR) au transmis o scrisoare Consiliului Superior al Magistraturii şi primului ministru al Guvernului României, Viorica Dăncilă, în legătură cu pensiile magistraţilor. În cuprinsul documentului, semnat de preşedintele AMR, judecătorul Andreea Ciucă, şi de către procurorul Elena Iordache, cele două foruri arată că susţin „demersurile îndreptăţite ale CSM şi că instituirea pensiilor magistraţilor reprezintă un element necesar al respectării principiului independenţei acestora. Iată conţinutul scrisorii:

„Cuantumul pensiilor magistraţilor nu a fost şi nu este o modă cu inflexiuni locale sau un cadou, un privilegiu“

AMR şi Asociaţia Procurorilor din România (APR) reamintesc faptul că au avut în vedere, în mod constant, în acţiunile şi luările lor de poziţie publică, în dialogul cu celelalte puteri ale statului şi în propunerile şi observaţiile pe care le-au făcut cu privire la modificările legislative, respectarea independenţei justiţiei, ca pilon al statului de drept, precum şi respectarea independenţei magistraţilor, ca garanţie a dreptului la un proces echitabil, în contextul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Prin urmare, AMR şi APR susţin demersurile îndreptăţite ale Consiliului Superior al Magistraturii, redate în comunicatul de presă, postat pe site-ul CSM, determinate de informaţiile apărute în spaţiul public privind propunerea Ministrului Finanţelor Publice de adoptare a unor măsuri legislative care ar duce la afectarea pensiilor magistraţilor. După mai mult de două decenii în care s-au aplicat prevederile legale privind pensia magistraţilor, fără să fie afectată substanţa lor (chiar dacă au existat modificări ale dispoziţiilor ce reglementau acest drept), observăm, cu justificată îngrijorare, că se afirmă în spaţiul public, de către reprezentanţi ai executivului, iminenţa unor măsuri de „tăiere“ a pensiilor magistraţilor. Motivul ce ni se oferă, şi anume cel al „secătuirii“ bugetului statului, nu a fost însoţit de nici o analiză, de nici o cifră, de nici o prezentare concretă, de nici o comparaţie cu celelalte puteri, prin prisma condiţiilor în care se desfaşăară activitatea, responsabilitaţilor, incompatibilităţilor, vulnerabilităţilor. Prin urmare, nu apare ca justificând, sub nici o formă, o astfel de măsură gravă, iremediabilă şi, incontestabil, profund vătămătoare, nu numai din perspectiva matematică a veniturilor, ci şi prin toate aspectele pe care le antrenează. Instituirea pensiilor magistraţilor, prin Legea nr. 92/1992 şi consolidarea lor prin Legea nr. 303/2004, a răspuns unei concepţii europene privind necesitatea asigurării independenţei financiare a magistraţilor. Aşdar, cuantumul pensiilor magistraţilor nu a fost şi nu este o „modă“ cu inflexiuni locale sau un „cadou“, un privilegiu – cum foarte bine a subliniat CSM -, ci reprezintă un element necesar al respectării principiului independenţei acestora. Includerea independenţei financiare în conceptul esenţial al independenţei justiţiei nu a fost o invenţie a asociaţiilor profesionale care s-au luptat pentru reglementarea pensiei magistraţilor în România, ani la rând, şi nici o excepţie materializată din bunavoinţa legiuitorului român. În acest sens, la o comparaţie, cu statele a căror legislaţie şi jurisprudenţă o invocăm de câte ori vrem să arătam (unii dintre noi chiar cu maliţiozitate) ca legea şi practica autohtone sunt departe de a fi aliniate european, observam ca ieşim „pe plus!“. În care dintre aceste ţări judecătorii intrau/intră într-o şedinţă de judecată cu zeci şi chiar peste o sută de cauze, inclusiv la instanţa supremă, situaţie care se repetă de mai multe ori pe lună? În care din aceste ţări sistemul informatizat aplicabil la nivel naţional (în prea puţine există cu o asemenea extindere) îi monitorizează sub felurite aspecte cuprinse în 5 indicatori? În care dintre aceste ţări, judecatorul este încadrat în câmpul „foarte bine“ numai dacă operativitatea este de cel puţin 106%? În care dintre aceste ţări, o durata medie a cauzelor de 3,3 luni (de la înregistrare, până la soluţionare) – mai cu seamă la instanţele de control judiciar – nu este considerată laudabilă, ci „normală?“ În care dintre aceste ţări există instanţe în care numărul judecatorilor este vadit insuficient, trebuind să intre azi în cauze civile, mâine în faliment, poimâine în contencios administrativ şi, între timp, să asigure permanenţa la penal, să studieze, să pronunţe hotarâri, să motiveze? În care dintre aceste ţări există o serie de instanţe/secţii unde, cum spuneam, numărul judecatorilor este inacceptabil de mic, iar numărul grefierilor este şi mai mic, neexistând nici măcar un grefier pentru un judecator? În care dintre aceste ţări cad tavane ale încaperilor din instanţe, ziua în amiazamare, şi sunt găuri în pereţi prin care se văd clădirile învecinate? În care dintre aceste ţări legislaţia se schimbă în ritm ameţitor şi, de multe ori, contradictoriu, iar judecătorii trebuie să ţină pasul cu modificările, indiferent de gradul lor de încărcătură? În care dintre aceste ţări au existat perioade când, anterior implementării programelor legislative şi la începutul aplicării acestora, judecătorii se temeau că o parte (de cele mai multe ori, organul fiscal) vine cu un ordin, o circulară sau o decizie „proaspătă“, pe care o flutura, bazându-şi argumentele, iar ei nu aveau de unde sa o ştie, de pe o zi pe alta? În care din aceste ţări există, chiar şi în prezent, instanţe care, din lipsa fondurilor, folosesc computere din 2007, ce mai degrabă încurcă, decât ajută, însă li se cere judecătorilor să îşi îndeplinească atribuţiile la timp şi întocmai?

„Atât salariul, cât şi pensia ţin de demnitatea magistraţilor – judecători şi procurori“

Faptul că fostul CSM şi cel dinaintea lui au eşuat în programul de normare a muncii şi că acesta s-a aplicat prin încălcarea lui, în sensul că, în 2009 punctajul maxim a fost stabilit la 3.960, în 2010 a fost majorat la 5.060, dar în 2012-2013 existau instanţe la care punctajulpe complete şi/sau judecător era de peste 7.000 şi chiar de peste 10.000, reprezintă o realitate dramatică în care judecătorii şi-au desfăşurat activitatea ani şi ani, poate întreaga carieră. Situaţia a fost similară şi în cazul procurorilor, din perspectiva gradului de încărcătură, precum şi al faptului ca procurorii şi judecătorii care instrumentează şi soluţionează cauze penale trebuie să asigure efectiv permanenţa după orele de program, uneori şi în timpul nopţii, la sfârşit de săptămână şi în zilele de sărbătoare legală. Iar „asigurarea“ permanenţei nu înseamna un nume pe hârtie, ci prezenţa la parchet, instanţă, precum şi îndeplinirea, cu urgenţă a actelor procedurale şi procesuale. Şi atunci, colegii care au muncit atâta vreme în asemenea condiţii (redate doar cu titlu exemplificativ fiindcă lista grea ar fi putut continua) ce generau un stres şi o oboseală permanente, cărora, din păcate, destui dintre noi nu le-au rezistat, îmbolnăvindu-se grav, să îşi vadă pensiile reduse, ca „mulţumire“? Sau, să deplasăm discuţia, în mod fals, înspre lipsa normării muncii şi, vezi, Doamne, numai după aceea să vorbim despre pensiiţ? Ori să ocolim realitatea, ducând discuţia înspre cuantumul acestora şi să ne revoltam că, aplicând exact aceleaşi reguli de impozitare a pensiilor ca în cazul celorlalţi cetăţeni, rezultă o cifră mai mare decât ne convine unora dintre cei în activitate? Deci, ce să facem, să propunem reguli drastice de impozitare doar pentru noi, magistraţii, pentru a ne satisface orgoliul de judecători sau procurori în activitate care nu suportăm ca judecătorii sau procurorii care şi-au „tocit“ coatele şi minţile, fără ajutorul mijloacelor tehnice adecvate şi în maldare de dosare pe fiecare şedinţă, controlaţi de o inspecţie judiciara în subordinea şi la dispoziţia altei puteri (executivului), să aibă o sumă mai mare în cont lunar, cu titlu de pensie? Cei ce ţin, în mod inexplicabil pentru noi, isonul informaţiilor din spaţiul public lansate de executiv, s-au trezit, se pare, doar acum, însă nu au găsit de cuviinţă să spună nimic atunci când s-au luat la rând, articol cu articol, din Legea privind statutul judecatorilor şi procurorilor, la Comisia specială comună a Parlamentului. Şi nici când, prin stradania asociaţiilor profesionale prezente, s-a insistat pentru găsirea unor soluţii în cazul colegilor care se îmbolnăvesc în timpul şi din cauza muncii. În schimb, propun acum – oare vor ordonanţă de urgenţă? – ca la calculul pensiei să conteze veniturile pe ultimii 3 ani. Adică mai drastic decât pentru orice altă categorie profesională, mai rău decât pentru grefieri în cazul cărora se iau în considerare veniturile pe ultimul an sau al altora pentru care se iau în calcul venituri pe 6 luni. Oricât ar dori unii, fie şi din interiorul sistemului, să puncteze pe stilul populist, este inadmisibil faptul că ignoră ceea ce a însemnat şi înseamnă, în realitate, să traieşti cu toate interdicţiile şi incompatibilitaţile cu duiumul (ştiţi că fostul CSM a stabilit cum că nici măcar preşedinţi de comitet de părinţi nu putem fi, ca să vedeţi până unde s-a mers cu ceea ce nu avem voie), ani la rând, şi să nu poţi avea nicio altă sursă de venit (Curtea Constituţională a accentuat aceasta realitate, cu ocazia controlului de constituţionalitate asupra Legii nr. 303/2004), iar la pensie să ţi se spună, de către unii colegi, că nu ţi se cuvine cât este prevăzut de lege pentru ca nu eşti în activitate! Este de asemenea inadmisibil, ca astfel de abordări să nesocotească deciziile Curţii Constituţionale prin care, făcând trimitere inclusiv la decizii europene, s-a statuat ca eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor contravine principiuluiindependenţei justiţiei. Şi, haideţi să fim serioşi, între reducere drastică şi eliminare este doar diferenţă de nuanţă. În fine, AMR şi APR subliniază că, astfel cum s-a stabilit prin art. 8.1. din Statutul Universal al Judecătorilor, adoptat de Uniunea Internaţională a Magistratilor în 1999 şi actualizat în 2017, judecătorii trebuie să primească o remuneraţie suficientă pentru a le asigura independenţa economică şi, prin aceasta, demnitatea, imparţialitatea şi independenţa. Remuneraţia judecătorilor nu trebuie să depindă de rezultatele muncii acestora ori de performanţele lor şi nu trebuie să fie redusă pe perioada activităţii. Aşadar, atât salariul, cât şi pensia ţin de demnitatea magistraţilor – judecători şi procurori.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. tony

    2 august 2019 at 12:25 PM

    Este revoltator sa-i asculti pe cei care ar trebui sa imparta legea cum incearca sa-si faca legi proprii care sa-i situeze peste orice regula de bun simt.Pentru ca si-au tocit coatele asa cum se spune in acest comentariu au indemnizatii mult peste a oricarui muritor de rand care poate si el si-a tocit coatele si mintea si are praful de pe toba.Daca au venituri mari e simplu,pot contribui cu sume mari la fondul de pensii,deci pot avea si o pensie pe masura!Ei trebuie sa inteleaga ca nimeni nu poate primi ceva pe gratis doar pentru ca a fost cineva nu stiu cand!Legea trebuie sa fie una pentru toti si nimeni nu poate fi deasupra legii!

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending