Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Despre împlinirea sufleteascã

Știre publicată în urmă cu

în data de

Dan Puric – Criza de identitate

Nu demult, la Tîrgu Neamt, în fata unei asistente extrem de numeroase si interesate, actorul Dan Puric – la initiativa pusã în practicã cu mult zel si simt al detaliului de cãtre un grup de tineri, în frunte cu cel numit Nicu Copot – a gãsit rãgazul ca între douã trenuri sã tinã dintr-o suflare, în stilul ce i-a devenit de acum caracteristic, o savuroasã prelegere despre ceea ce initial trebuia sã se refere la cheia succesului, dar care s-a dovedit ulterior a fi orientatã cãtre notiunile de împlinire sufleteascã si valoarea fundamentalã a identitãtii. Lucru care, dupã pãrerea noastrã, nu a vãduvit cu nimic spectaculoasa dovadã de elocintã si sens crestin a cuvîntãtorului. Cum, dupã prelunga disertatie un interviu clasic s-ar fi dovedit a fi superfluu, ne-am resemnat, multumindu-ne sã consemnãm, în parte selectiv, cîte ceva din consideratiile invitatului de onoare care, ca întotdeauna de altfel, s-au dovedit a fi profunde, în ciuda glazurii spectaculare în care le-a îmbrãcat: „Antrenamentul de uitare la care este supus poporul român, astãzi, face ca gîndirea si inima sã se roteascã pe loc si, din aceastã rotire în gol, paradoxal, odatã cu trecutul dispare si viitorul“.

Obsesia succesului si lumea pragmaticã

Un filosof martir spunea cã în jurul valorii trebuie sã facem corp… Foarte frumos, adicã sã amplificãm, sã nu lãsãm sã se piardã. Si evident, ca mine sînt foarte multi în tara aceasta, dar nimeni nu face corp. Îi lasã asa sã se prãpãdeascã prin strãinãtate, sã nu aibã definitie, sã nu aibã contur. Am ales ca temã de meditatie împlinirea sufleteascã. Asta e cu totul si cu totul deosebitã de suces. Trãim într-o lume care este obsedatã de suces. Ca sã nu mai spun de succesuri. Si lumea este competitivã, ea este în cursã tot timpul. Societatea contemporanã nu are nevoie de împlinire sufleteascã. Are nevoie de performantã. Asa cã împlinirea sufleteascã devine un lucru vetust, anacronic, prin urmare care nu este practic. De ce am venit eu sã vã vorbesc dumneavoastrã despre un lucru care nu este practic? Pentru cã eu vã vorbesc de împlinire sufleteascã si seara, la televizor, vedeti cã nu despre asta e vorba. Iar mîine îti spui: „Ce mã fac eu cu împlinirea sufleteascã de care mi-a vorbit bãiatul ãla?“ Existã lucruri pe pãmîntul ãsta care nu au valoare imediatã ci în timp. Cîteodatã pentru tot restul vietii. Aici nu este cazul sã faci teorii, sã definesti, ci sã vã dau niste imagini la care puteti medita. Am mai dat exemplul acesta: Olimpiada din 1948. A treia, dupã rãzboi. Se spune cã lumea era mai sensibilã, era mai marcatã de trauma acestui flagel international cumplit. Filmul pe care l-am vãzut – l-a dat Cristian Topescu, din arhivã – si-l comentam. Eu l-as da la începutul fiecãrei Olimpiade. Pentru cã astãzi, la Olimpiadã nimeni nu vorbeste de desãvîrsirea de sine ci cum sã-l depãseascã pe ãla. Ce credeti cã s-a întîmplat atunci? Era cursa de o sutã metri garduri. O cursã foarte strînsã, dar la un moment dat s-au desprins doi insi, într-o luptã teribilã în fata ultimilor metri. Numai cã cel de al doilea s-a împiedicat, iar cel din fatã a renuntat la medalia de aur, s-a oprit si s-a dus si l-a ridicat. Nu a mai avut suces. E clar. Ce medalie puteai sã-i dai? Ce este interesant e faptul cã atunci cînd iesi din cursa vietii te apleci asupra a ceea ce se numeste aproapele tãu. Tolstoi, în „Ana Karenina“ are un personaj care spunea exceptional: „Specia m-a învãtat sã calc pe cadavre. Sã fiu o bestie cu cealaltã lume“.

„Dacã ti-ai pierdut sufletul nu mai ai nimic“

Învãtãtura aceasta cu care m-am nãscut îmi spune sã am grijã de cel de aproape. Dacã vedeti, omul de astãzi este dus spre biologizare. Ce vezi disearã la televizor, ce vezi prin cãrtile literaturii contemporane si în cinematografie, omul trebuie coborît la specie. Mã mir cã poporul acesta atît de amãrît are ceea ce se numeste milã în sîn. Românul, cît e de necãjit, are mila în sîn. Mila este cel mai mare dar pe care l-a dat Dumnezeu acestui om. Grecilor le era fricã de zei. Erau foarte rãi si rãzbunãtori. Nu si-a închipuit niciodatã umanitatea aceasta cã Dumnezeu ar fi blînd. Si într-o zi s-au pomenit cu un „Om“ care mîngîia ceea ce nimeni nu a mîngîiat niciodatã: un orfan, un om bolnav, un lepros, un orb… Si atunci, pentru prima oarã s-a pus valoare pe suflet. Pentru prima oarã în istoria omenirii sufletul a avut consideratie. Cel care a pus valoare pe suflet a fost Iisus Hristos. Si ce important este sufletul din moment ce Sfîntul Apostol Pavel zicea: „Tot poti sã ai, dar dacã ti-ai pierdut sufletul nu mai ai nimic“. Si atunci, dacã vã uitati, asupra poporului român este un atac asupra structuri lui sufletesti. Atît în economie, unde nu mai avem nimic, atît în politicã, unde nici nu mai are rost sã discutãm… Structura sufleteascã a acestui popor… Nu blazarea ci mila. Hristos nu era bleg; era milos si drept. Si atunci vedeti cã împlinirea aceasta sufleteascã este primul pas pe care trebuie sã-l facã omul ca om dumnezeit. Iatã, tot la Olimpiada din ã’48 a mai fost un moment teribil de impresionant, aproape ca o tragedie greacã, cînd un supravietuitor al lagãrului de la Auschwitz, fost maratonist, era cît pe ce sã cîstige. Numai cã atunci cînd a intrat pe stadion a cãzut la numai o sutã de metri de linia de sosire. A fost dus în brate de cãtre publicul care a nãvãlit în arenã pînã la linia de sosire. Asa trebuia sã se poarte Uniunea Europeanã cu poporul român dupã cincizeci de ani de comunism. Toti oamenii aceia care au fost coparticipativi la asa ceva s-au împlinit sufleteste.

Grija si îngrijorarea

Deseori vorbesc despre dragostea crestinã. Stiti cã în traducere eros nu are legãturã cu sexul. Acesta din urmã înseamnã de fapt separatie. Acolo este numai descãrcare hormonalã. Eros înseamnã împlinire sufleteascã. Este un lucru extraordinar: dorinta de nemurire, faptul cã te împlinesti într-un copil, în acea tainã extraordinarã. Un copil este o împlinire sufleteascã, nu este un act de reproducere. Este un act de procreatie. Reproducerea este în spatiul politic; unde se împart, dar sînt aceiasi. Ca la primate: în douã cu cutitul si sînt aceiasi. Dar aici este procreatie, este taina lui Dumnezeu. Si atunci, este foarte interesant cã nouã nu ni se dã voie sã ne împlinim sufleteste. Societatea pe care o trãim este de tip atomizat. Credeti cã în zadar se aruncã cu petarde în fiecare emisiune de televiziune, sã te agite si sã te supunã grijilor? Un om care are griji tot timpul nu se poate împlini sufleteste. Pentru cã el devine îngrijorat. Biserica spune cã poti sã ai griji, dar sã nu fii îngrijorat. Mi-a zis un sofer de taxi: „V-am vãzut domã’le ultima oarã, v-am vãzut! Ziceti tare, domã’le! Tare, tare, dar sînteti putini ãstia care…“ Si mi-a zis sã-i explic cum e chestia aia cu grija si cu îngrijoratul. Îi zic: „Uite, domã’le! Dumneata te uiti în oglinda retrovizoare, te uiti în dreapta, te uiti în stînga, uite securistul ãsta vrea sã dea peste tine, vezi în partea ailaltã pe aia cum conduce, cam asa… Ai griji; pentru cã trebuie sã te salvezi si pe tine si pe mine. Dar dacã eu îti pun o pãturã pe parbriz atunci esti îngrijorat“. „Aha!“ Deci, iatã despre ce e vorba: cînd ai grijã îl rogi pe Dumnezeu si el te ajutã în grijã sã o rãzbati. Cînd esti îngrijorat îl scoti pe Dumnezeu si devii comisar european. Sau activist de partid. Vrei sã le rezolvi tu pe toate… Ãla cu talpa gãuritã, Gefrey Franks. I-ati vãzut vreodatã ceva din aerul cu care venea el, asa? Era într-un neant. Nu adulmeca poporul în care a venit; nici nu-l interesa. Pe el îl interesau finantele.

Omul românesc

Dar altceva voiam sã spun: cînd intri pe aceste locuri si nu vezi cã cerul s-a schimbat, înseamnã cã esti un dobitoc. S-a schimbat ceva. Asa este tara asta. Orice colt al ei are o tainã. Împlinirea sufleteascã constã foarte mult si în aceastã recunoastere. Fr. Nietzsche, care a fost un nihilist, dar prost nu a fost, a spus cã valoarea unui popor nu constã numai în oamenii mari pe care i-a dat ci în faptul dacã sînt recunoscuti si stimati de cãtre ceilalti. Si atunci te împlinesti prin valoare. Acum cîteva zile am avut o conferintã despre suferinta din închisorile comuniste si am vorbit de Mircea Vulcãnescu. Stiti ce gînd avea el? Sã facã omul românesc. Adicã sã nu fim centrifugali ci sã ne adunãm toti într-o esentã. Si stiti cum spunea esenta? Omul românesc este format asa: din Creangã si Eminescu. Este extraordinar. Creangã îti asigurã talpa aia româneascã si de un umor nemaipomenit, cu o inteligentã virilã extraordinarã, cu un univers lãuntric nemaipomenit; iar Eminescu asigurã transcendenta neamului, constinta. El a început ca sufleor al Teatrului National si a terminat ca sufleor al constiintei nationale. Si atunci vedeti cum a gîndit omul acesta care a murit la Aiud într-o groapã comunã? El nu a vrut sã fie european, el a zis cã trebuie sã participãm la valorile europene, dar cu omul românesc. Cosmopolitismul si nationalismul sînt precum calea feratã: nu se întîlnesc niciodatã. N-ai cum sã te întîlnesti dacã tu n-ai identitate. Omul ca sã se împlineascã sufleteste trebuie sã aibã identitate. Ati vãzut cã sînt tone de insulte pe poporul român. Pentru cã, totusi, în ultimã instantã sîntem un popor suferind, un popor care a fost martirizat, care a fost infirmizat dupã cincizeci de ani de puscãrie si încã douãzeci de ani de criminalitate politicã. Normal cã nu mai avem resurse. Pe un om care a fost accidentat de masinã si încearcã sã meargã, tu îl lauzi. Noi nu putem participa la o sutã de metri garduri dupã ceea ce s-a întîmplat. Existã la Mircea Vulcãnescu aceastã remarcã extraordinarã vis a vis de poporul român: „Dacã printr-o calamitate nefericitã, naturalã, poporul român ar dispare, ar veni o altã populatie aici si s-ar transforma tot în popor român.“ Înseamnã cã spatiul acesta are o anumitã dimensiune a lui, un anumit destin. Împlinirea de care vã spuneam este aceastã realizare a identitãtii. Este un atac asupra identitãtii de a fi român. Cam de douãzeci de ani încoace s-a inoculat încet si pervers, si directionat rusinea de a fi român. Eu n-am zis niciodatã sã deschidem pieptul si sã zicem cã sîntem români. Nu, pentru cã românul are întotdeauna enorm de mult bun simt, o tandrete, o candoare si o mãsurã. Dar s-a inoculat rusinea de a fi român. Nu trebuie sã ne fie rusine. Din contrã, trebuie sã multumim lui Dumnezeu pentru aceastã conditie, pentru cã poporul acesta a fost un popor martirizat. Asa îti dai seama cã tu ai o altã menire. Cã esti un popor crucificat. Prin urmare ai o demnitate de tip hristic. Si aceasta nu se poate recunoaste decît de cãtre un om cu o constintã hristicã; ceilalti nici nu se uitã.

N-avem osti!

Dar eu mã întorc la împlinirea sufleteascã. Stiti cã existã o remarcã nemaipomenitã a lui Alexandru Dragomir. Un mare filosof român, care pe vremea lui Ceausescu era pontator pe santier. A fost studentul lui Heidegger. Si el scrie asa: „Cel mai frumos dialog unde se contureazã identitatea acestui neam este Scrisoarea III. Fiara istoricã, Baiazid – cum sînt si acum, tot niste fiare istorice în jurul nostru, niste rechini fãrã scrupule – si «un bãtrîn atît de simplu, dupã vorbã dupã port»“. N-a zis cu trei coroane… Doar, atît de simplu. Asceza voievodalã. Tãranii îl recunosteau: el era voievodul. În fata unui colos înarmat, un bãtrîn atît de simplu. Este un miracol. Si zice Alexandru Dragomir cã dialogul este paradoxal. Pentru prima datã, acestei bestii istorice nu i se rãspunde cum s-ar fi asteptat ci i se rãspunde cum ne rãspundem în intimitatea noastrã sufleteascã si cum fiecare dintre dumneavostrã si cu mine rãspundem prin tãcere. Pentru cã avem alt rãspuns. Cam în stilul în care rãspunde – nemaipomenit – Mircea cel Bãtrîn: „N-avem osti“. Asta e! N-avem osti. „Dar iubirea de mosie e un zid, care nu se înspãimîntã de-a ta faimã, Baiazid!“ Dintr-o datã a intrat în ecuatie o imponderabilã. Un acel ceva pe care nu-l poti simti cu mîna. Aristotel zice cã realitatea e formatã din substantã: uite o masã! Pot sã pun mîna. Uite o canã! Pot sã pun mîna. Dar pe timp nu pot sã pun mîna. Cum nu pot sã pun mîna pe istorie, pe demnitate, pe dragoste… Si Mircea cel Bãtrîn îi scoate în fatã o imponderabilã. Cu care si noi ne apãrãm acum. Imponderabila aceasta este sufletul crestin românesc. El n-are osti. El nu e înarmat; este într-armat. Asa zic sfintii pãrinti: „Într-armeazã-mã, Doamne!“ Cu nãdejde, cu credintã, cu dragoste. Rãzboiul acesta a început de mult. Sîntem în plin rãzboi. Noi n-avem osti. Si atunci trebuie sã punem în miscare aceste capacitãti sufletesti. În Occident putem vedea o lume foarte civilizatã, foarte informatã; cu osti. Foarte multi osteni. Noi putem contracara doar prin zestrea geneticã; zestrea crestinã care trebuie pusã în miscare.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

DNA acuzã: finantãri penale la FC Ceahlãul

Știre publicată în urmă cu

în data de

• fostul primar Gheorghe Stefan a fost inculpat din nou, acum fiind vorba despre modul cum a fost finantat FC Ceahlãul • prin traficarea influentei ar fi obtinut de la o firmã aproape 10 miliarde de lei vechi • un alt dosar îi are în vizor pe un fost director ANL si pe fostul director de marketing al clubului, Iulian Boghian •

Fostul primar de Piatra Neamt pare sã nu mai iasã din vizorul procurorilor anticoruptie, fiind inculpat din nou zilele trecute pentru trafic de influentã. De aceastã datã pentru modul în care a fost finantat clubul de fotbal Ceahlãul. „La începutul anului 2010, inculpatul Stefan Gheorghe a pretins de la directorul unei societãti comerciale cu activitate în constructii ca aceasta sã sponsorizeze echipa de fotbal FC Ceahlãul Piatra Neamt cu un procentaj de 3% din sumele pe care societatea urma sã le încaseze în baza unui contract încheiat cu SC Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Bistrita privind un obiectiv de investitii avînd ca obiect lucrãri hidroenergetice pe rîul Siret“, conform unui comunicat al Directiei Nationale Anticoruptie. În schimbul banilor, Pinalti a promis cã va interveni pe lîngã functionarii din conducerea SC Hidroelectrica SA, societate cu capital majoritar de stat si care aloca fondurile necesare investitiei, pentru a se continua finantarea obiectivului amintit. „În temeiul solicitarii lui Stefan Gheorghe, în perioada 2010 – 2011, între SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt în calitate de prestator si societatea cu activitate în constructii, în calitate de beneficiar, au fost încheiate sapte contracte de reclamã si publicitate în temeiul cãrora au fost emise nouã facturi fiscale si a fost achitatã prin ordine de platã suma totalã de 998.000 lei, în conditiile în care nu exista nici un document privind executarea obligatiilor asumate de prestator“, conform DNA. Procurorii antocoruptie au început sã caute prin actele de la FC Ceahlãul, si dupã cauza recentã în care a fost trimis în judecatã Pinalti, în aceeasi zi, pe 22 decembrie 2017, un alt dosar a ajuns pe rolul Tribunalului Neamt. Acesta îi are în vizor pe Marian Iftimie – Nicorici, director general al Agentiei Nationale pentru Locuinte, acuzat de trafic de influentã si Iulian Boghian, director în cadrul SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt, tot pentru trafic de influentã. „În cursul anului 2010, inculpatul Iftimie-Nicorici Marian, în calitate de director al Agentiei Nationale pentru Locuinte si inculpatul Boghean Iulian, director în cadrul SC FC Ceahlãil SA Piatra Neamt, i-au pretins administratorului unei societãti comerciale sã remitã cãtre SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt un procentaj de 5% din valoarea sumelor pe care societatea urma sã le încaseze de la Agentia Nationalã pentru Locuinte, în baza contractelor privind construirea unor imobile/locuinte aflate în derulare. Inculpatul Iftimie-Nicorici Marian a promis, în schimb, cã va interveni pe lîngã functionarii din subordine pentru ca plãtile catre respectiva societate comercialã sã nu fie întîrziate“, spun anchetatorii. Ca urmare a acestei solicitãri, la data 6 septembrie 2010, între Ceahlãul (în care Boghean Iulian îndeplinea functia de director de marketing) în calitate de prestator si o firmã administratã de aceeasi persoanã cãreia i se ceruse sponsorizarea, în calitate de beneficiar, a fost încheiat un contractul avînd ca obiect servicii de reclamã si publicitate în valoare de 112.900 euro. În temeiul acestui contract, în perioada 1 octombrie 2010 – 27 decembrie 2010, beneficiarul a plãtit suma totalã de 61.709,96 (617 milioane de lei vechi) lei în temeiul a douã facturi fiscale ce atestau servicii care în realitate nu au fost prestate.

Mari datorii

În afarã de problemele penale care l-ar putea duce iar la închisoare, Gheorghe Stefan a fost obligat de diferite instante sã plãteascã mari sume de bani reprezentînd prejudicii. De exemplu, în dosarul Posta Românã el trebuie sã achite 422.138 lei si 35.306 euro, iar în dosarul Microsoft s-a dispus confiscarea a 3,99 milioane de euro. În cazul solutionat definitiv, „Bani pentru partid“, unde a fost condamnat la 3 ani de detentie, judecãtorii au dispus confiscarea sumei de 1,65 milioane de euro, iar pentru recuperarea altei pãrti de 2,35 milioane de euro, a fost pãstrat sechestrul asigurator pe bunurile detinute de Pinalti. În cauza spãlãrii de bani prin firma Strong Montaj, fostul primar de Piatra Neamt a pierdut o altã avere: „Dispune confiscarea de la inculpatul Stefan Gheorghe, în folosul statului, a sumei 3.031.365 lei, reprezentînd sumele dobîndite prin sãvîrsirea infractiunii de efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia“, conform Tribunalului Neamt. Cauza este acum la Curtea de Apel Bacãu, acolo unde a fost contestatã hotãrîrea Tribunalului Neamt. În total, toate aceste sume adunate înseamnã 8,025 milioane de euro si 3,45 milioane de lei noi. La un curs mediu de 4,5 lei pentru un euro, la acest moment Pinalti a fost obligat la plata unor sume care totalizeazã circa 40 milioane de lei noi, sau altfel spus 400 miliarde de lei vechi. Si asta nu este tot pentru cã mai are alte procese, care nu au trecut încã de prima instantã.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Martori la strania aparitie a unui obiect luminos pe cer

Știre publicată în urmă cu

în data de

• doi pietreni, la fel ca multe persoane din tarã, au observat pe cer un obiect luminos care se comporta ciudat • ei plecaserã la pescuit si au fost martorii aparitiei stranii în dimineata zilei de 26 decembrie • „Acum rememorez cele trãite si parcã am avut ceva fiori reci. Chiar i-am zis amicului: «Hai sã ne tinem de mînã, cã acum ne trag ãstia sus»“, spune Dragos Vintilã •

Dragos Vintilã, un pietrean de 38 de ani, îsi fãcuse planuri mari pentru ziua de marti, 26 decembrie. Împreunã cu un amic, a decis sã meargã la o partidã de pescuit la Sascut, cu barca, pe un lac de acumulare din zonã, cã de, poate, poate o fi cu noroc. Ulterior am aflat cã n-a fost sã fie prea spornicã iesirea (doar niste bibãnasi), dar ce le-a fost dat sã vadã în drum spre lac celor doi pietreni i-a marcat si cu sigurantã îsi vor aminti de întîmplare mult timp. Concret, au observat un straniu obiect luminos, foarte bine conturat pe cerul încã întunecat al diminetii, ei alãturîndu-se altor persoane din diverse zone ale tãrii care au vãzut acelasi lucru. De altfel, au si imortalizat aparitia cu telefonul mobil, realizînd cîteva fotografii, dar nu prea au iesit clare. Însã, imaginile care ilustreazã acest articol au fost realizate de un romascan, prieten cu unul dintre pietrenii mentionati, martor si el al fenomenului pomenit. Mai trebuie spus cã subiectul a fost extrem de comentat în presã, fie ea scrisã sau vorbitã, în ultimele zile si pe retelele de socializare. „Am plecat din Piatra Neamt în jur de 4.30 – 4.40 mergînd destul de încet, pentru cã aveam tractat peridocul cu barca. Dupã ce am trecut de Buhusi si Racova, cam pe la 5.30 am observat strania luminã de pe cer. De altfel, am vãzut-o de la depãrtare si ne tot întrebam ce putea fi. Ne-am dat cu presupusul, gîndindu-ne cã poate era lumina vreunui reflector puternic, de la o discotecã sau vreun club. Dar ceva nu era în regulã, nu putea fi o luminã venitã de jos, era ceva straniu. Chiar foarte straniu. Plus cã lumina dispãrea, dar rãmînea conturul perfect si se tot mãrea. Era ca o ceatã lãptoasã pe cer, doar într-un loc. Nu putea fi un fenomen meteo. Era ca o parã întoarsã. Cum ne apropiam tot mai mult de locul unde era localizatã pe cer, îsi mãrea forma. Am oprit si am fãcut fotografii, dupã care ne-am continuat drumul, trecînd pe sub ea. Acum rememorez cele trãite în dimineata de 26 decembrie si parcã am avut ceva fiori reci. Chiar i-am zis amicului: «Hai sã ne tinem de mînã, cã acum ne trag ãstia sus». Am mai mers un pic, lãsînd conturul ciudat în stînga noastrã si am oprit iar, dar lumina dispãruse la fel de straniu cum si apãruse. Tot ce am vãzut noi, cred cã a durat între 3 si 5 minute. Oricum, a fost o experientã unicã si nu am o explicatie despre ceea ce ar fi putut fi“, ne-a povestit Dragos Vintilã. A continuat spunînd cã în nici un caz nu a putut fi vorba despre vreo luminã proiectatã de la sol.

Declaratii care adîncesc misterul

Obiectul luminos neidentificat a fost vãzut, conform Digi24, în aceeasi dimineatã, de localnici din Vrancea, Bihor, Ilfov, de lîngã Bucuresti, dar si de la Roman, ei postînd pe retelele de socializare fotografii si filmulete. Si cam toti au arãtat cã misteriosul obiect, unii i-au spus minge de luminã, a dispãrut la fel de brusc precum apãruse si a lãsat în urmã o formã conicã, asemenea unei perdele de ceatã. Exact cum a relatat si Dragos Vintilã. Întrebat despre strania aparitie, celebrul Alexandru Mironov, realizator Digipedia, a declarat: „Sînt imagini aproape clasice într-un domeniu care se numeste ufologie, un fel de stiintã a OZN-isticii. Poate cã stiintã este mult spus. Este vorba de fenomene care se întamplã adesea. Se întîmplã si pe teritoriul României. S-ar putea ca o explicatie sã vinã de la ingineri care sã spunã: e o treaptã a unei rachete, e vorba de un proiectil de mari dimensiuni militar, cu care s-a fãcut un exercitiu. În urmã cu cîtiva ani, la Celiabinsk, în nordul Rusiei, un asemenea obiect ceresc a explodat. S-a dovedit cã era vorba de un meteorit care venea spre pãmînt. S-a frecat cu aerul, a explodat si s-a comportant ca o bombã. A spart toate geamurile din oras. Este vorba deci de fenomene de care nu mai trebuie sã ne speriem. Poate o sã stim odatã si odatã mai mult despre ele. Este clar însã cã din ce în ce mai des ele sînt observate. Atunci cînd raportãrile vin din mai multe pãrti despre un acelasi fenomen întîmplat la un acelasi moment, atunci este într-adevãr un fenomen care trebuie investigat“. Misterul în acest caz este dat si de faptul cã obiectul luminos apãrut în dimineata zilei de 26 decembrie nu a fost detectat de radare, dupã cum sustine Marius Ioan Piso, presedinte – director executiv al Agentiei Spatiale Române, într-o interventie la Digi24: Noi avem niste surse de informare foarte clare, cum ar fi Comandamentul Strategic al Fortelor Spatiale SUA. Existã un sistem si în Europa, care urmãreste aceste lucruri. Pînã si în România existã un sistem numit Allsky, fiind gestionat de astronomi si de amatori care urmãresc cerul. Mãrturisesc cã nici una din aceste surse nu a detectat nimic la acea orã. Nu a apãrut nimic. Cel putin noi nu am fost informati despre asa ceva“. Alte surse au avansat ipoteza cã a fost vorba despre o rachetã lansatã de agentia spatialã chinezã, cu cîtiva sateliti artificiali, sau cã obiectul observat ar fi o bucatã din statia spatialã chinezã Tiangong-1, care se presupune cã ar urma sã se prãbuseascã pe Terra la început de 2018. O altã variantã ar fi cã a fost un meteorit care s-a dezintegrat la intrarea în atmosferã. Dincolo de aceste declaratii si ipoteze care nu au lãmurit deloc subiectul, strania aparitie vãzutã si de cei doi pietreni si de alte persoane din tarã va rãmîne pentru ei tot la stadiul de straniu si nemaivãzut.

Citește știrea

Trending