Despre foamete în hrisoave bisericeşti. „Au fost fo(a)mete mare de s-au vîndut popuşoii cîte o sută dooze(ci) de lei merţa“

■ preotul Florin Ţuscanu consemnează în rubrica Dreptul la neuitare despre foametea din 1866 în Ţinutul Romanului ■ informaţile apar într-o veche carte bisericească, provenind din Parohia Gherăeşti, care este în Biblioteca Eparhiei Romanului ■

Preot dr. Florin Ţuscanu pomeneşte în rubrica Dreptul la neuitare de pe pagina sa de socializare despre modul în care marea secetă din iulie 1866 a afectat Ţinutul Romanului. Astfel, preotul cărturar informează faptul că în Biblioteca Eparhială Roman apar, pe o carte de rugăciuni tipărită la Iaşi, hrisov provenind din Parohia Gherăeşti şi însemnări despre ravagiile făcute de seceta cumplită, cînd totul a fost pîrjolit de soare.

Slujitorii bisericii, spune părintele Florin Ţuscanu, au consemnat pe acestă carte de rugăciuni mai multe evenimente: unele dintre ele cu caracter personal, de genul: „Să se ştie di cînd am citit eu, Vasile Leon… velet 7285, ianuari(e) 8“ ( 8 ianuarie 1777); „Să se ştie de cînd am vinit la Gherăieşti, eu, Sp(i)ridon Vîrlan în iunie 17, let 7298“ – (17 iunie 1790); „Să se ştie de cîndu au răposat sora no(a)st(ră), Marii di la Brănişteni, 1869 april(ie) 6“.

Alte informaţii sînt deosebit de interesante, pentru că prezintă anumite evenimente, fenomene meteo, situaţii critice, prin care trecea Moldova. Interesantă i se pare preotului Ţuşcanu însemnarea făcută de un slujitor al bisericii din Gherăieşti, acum 156 de ani în urma, care aminteşte de o foamete mare, care a condus la îmbogăţirea celor ce vindeau la preţuri exorbitante porumbul.

„Să se ştie de cînd au fost fo(a)mete mare de s-au vîndut popuşoii cîte o sută dooze(ci) de lei merţa de popuşoi. 1866 iulie 23“, relatează preorul Florin Ţuscanu despre consemnările aflate în acest valoros hrisov bisericesc pe care l-a cercetat. Părintele cărturtar menţionează că aceeaşi mînă a consemnat mai jos: „Să ştii, au fost popuşoi(i) o sută de lei merţa. 1867 luna aprilie 20“.

Mai informează faptul că merţa era pe atunci o unitate de măsură empirică folosită pentru cereale în Moldova şi Transilvania, care varia după regiune, avînd aproximativ 20-25 de litri. Măsura se folosea şi la moară pentru turnarea boabelor în coş. Reamintim faptul că Florin Ţuscanu, fost protopop de Roman, a fost inclus de academicianul Răzvan Theodorescu în echipa de cercetători ai Academiei Române. În acestă primăvară, el a fost transferat de la biserica din Trifeşti ca preot slujitor la Parohia Ştefan cel Mare şi Sfînt din Roman.

Anul trecut, preotul a fost inclus de Academia Română, ca semn de recunoaştere al valorii studiilor sale, în volumul V al „Enciclopediei reprezentanţilor scrisului istoric românesc“, pentru interesantele relatări despre descoperirile în vechi hrisoave bisericeşti şi istorice. Rodul cercetărilor sale în arhive este materializat în editarea a şapte volume cu evenimetele petrecute, în special, prin Ţinutul Romanului sub denumirea „Dreptul la neuitare“.