Despre diabetul zaharat, afecțiunea care face ravagii în întrega lume

■ 14 noiembrie este marcată ca fiind Ziua Mondială a Diabetului ■ din 1991, Federația Internațională de Diabet promovează abordarea afecțiunii ca problemă globală de sănătate ■ maladia poate duce la leziuni grave ale inimii, vaselor de sânge, ochilor, rinichilor și nervilor ■ în România, în 2022, se aflau în evidențe 1,27 milioane de persoane cu diabet zaharat ■ în 2023, cabinetele din Neamț aveau în evidență 35.559 de pacienți, în creștere față de 34.366, în 2022 ■

În fiecare an, pe 14 noiembrie, este marcată Ziua Mondială a Diabetului, ea fiind stabilită, începând cu anul 1991 de către Federația Internațională de Diabet (IDF) cu scopul promovării importanței unei acțiuni coordonate și concentrate pentru abordarea maladiei ca problemă globală de sănătate. Conform unui comunicat de presă al Institutului Național de Sănătate Publică, diabetul zaharat este o boală cronică, metabolică, caracterizată prin niveluri crescute de glucoză din sânge (sau zahăr din sânge).

Poate duce, în timp, la leziuni grave ale inimii, vaselor de sânge, ochilor, rinichilor și nervilor. Cel mai frecvent se întâlnește diabetul zaharat de tip 2, de obicei la adulți, care apare din cauza unei pierderi progresive a secreției adecvate de insulină a celulelor pancreatice, frecvent pe fondul rezistenței la insulină. O altă formă, de tip 1, cunoscută odată sub numele de diabet juvenil, apare printr-un mecanism autoimun de distrugere a celulelor din pancreas, având debut de obicei la copii și tineri.

Deoarece diabetul poate evolua fără simptome, adeseori, diagnosticul se pune în faze avansate, când au apărut deja complicații. Chiar dacă nu are simptome, diabetul zaharat ar putea fi depistat în urma unor controale preventive la medicul de familie, ceea ce ar putea contribui la prevenirea unor complicații grave cardio-vasculare, neurologice, renale, oftalmologice, infecții, amputații. Pentru persoanele care trăiesc cu diabet, accesul la tratament la prețuri accesibile, inclusiv la insulină, este esențial pentru evitarea complicațiilor, o calitate bună a vieții și supraviețuire.

În ultimele 3 decenii, prevalența diabetului de tip 2 a crescut dramatic la nivel mondial, astfel că 1 din 10 adulți are boala; peste 90% au diabet de tip 2 și se estimează că aproape jumătate din cazuri nu sunt încă diagnosticate. În anul 2021, aproximativ 537 de milioane de adulți (20-79 de ani) erau diagnosticați cu diabet și se estimează ca până în anul 2030, numărul persoanelor diagnosticate cu diabet să crească până la 643 de milioane și până în anul 2045, la 783 milioane (1 din 8 adulți, reprezentând o creștere de 46%).

Trei din patru adulți cu această afecțiune trăiesc în țări cu venituri mici și medii. În România, în anul 2022, se aflau în evidența cabinetelor medicale de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice 1,27 milioane de persoane cu diabet zaharat. Dintre pacienții cu diabet zaharat aflați în evidență, 6 din 10 persoane aveau cel puțin o complicație: 16,8% aveau polineuropatie și accident vascular cerebral, 13,8% aveau retinopatii (afectarea ochilor), 9,8% arteriopatie obliterantă.

Situația la Neamț

La solicitarea Monitorul, Elena Sterpu, șef Serviciul Asistență Medicală și Programe, Statistică și Informatică în Sănătate Publică, purtător de cuvânt al DSP Neamț, a comunicat faptul că, în anul 2023, cabinetele de nutriție din județ aveau în evidență 35.559 de pacienți cu diabet zaharat, în creștere față de 34.366 în 2022. „Cele mai multe cazuri s-au înregistrat în mediul urban, cu un total de 18.187 de pacienți. La finalul anului, în evidențele cabinetelor se aflau și 112 copii diagnosticați cu diabet.

Prevalența diabetului în județ, în 2023, a fost de 647 de cazuri la 100.000 de locuitori, iar incidența anuală a fost de 337 de cazuri la 100.000 de locuitori, cu 1.854 de cazuri noi identificate, dintre care unul la un copil. La 30 septembrie 2024, în evidențe figurau 36.443 de pacienți cu diabet zaharat, din care 18.521 proveneau din mediul urban. Până pe 14 noiembrie 2024 au fost depistate 1.420 de cazuri noi. Aceste date subliniază importanța monitorizării continue, a măsurilor de prevenție și a educației sanitare în rândul populației.

Toate acestea pentru o gestionare eficientă a diabetului zaharat în județ”, a precizat Elena Sterpu. Pentru a reduce povara acestei afecțiuni este nevoie de implicare atât din partea decidenților, a sistemului de sănătate, cât și a comunităților. Doar lucrând împreună  se poate reduce riscul de diabet zaharat la nivel populațional și se poate asigura accesul echitabil al tuturor oamenilor la metode de depistare precoce, la tratament și îngrijiri cuprinzătoare și de calitate.

În acest context, Institutul Naţional de Sănătate Publică, implementează proiectului JACARDI – Prevention of NCDs – cardiovascular diseases and diabetes, acțiune comună a statelor membre ale Uniunii Europene (EU4H-2022-JA-03) derulat în alte 21 ţări de pe continent. Scopul acestuia este reducerea poverii bolilor cardiovasculare (BCV) și a diabetului (DZ), precum şi a factorilor de risc asociați, atât la nivel individual, cât și la nivel social.

În cadrul proiectului, INSP implementează activităţi al căror scop este creșterea nivelului de alfabetizare în domeniul sănătății al pacienților cu boală cardiovasculară şi diabet zaharat și pentru îmbunătățirea autogestionării situaţiei lor medicale, precum și a capacității de răspuns atât la nivelul sistemului de sănătate, cât şi la nivelul societății civile și al autorităților locale, pentru a preveni și diagnostica precoce complicațiile BCV și DZ și pentru a crește aderenţa pacieţilor la tratament și la modificări ale stilului de viață.

Toate demersurile întreprinse răspund ţintelor OMS privind diabetul, ținte propuse pentru a fi atinse până în 2030: 1: 80% dintre persoanele cu diabet să fie diagnosticate; 2: 80% dintre persoanele diagnosticate să aibă un control bun al glicemiei; 3: 80% dintre persoanele diagnosticate să aibă un bun control al tensiunii arteriale; 4: 60% dintre persoanele cu diabet peste 40 de ani să primească statine; 5: 100% dintre persoanele cu diabet zaharat de tip 1 să aibă acces la tratament cu insulină la prețuri accesibile și la automonitorizarea glicemiei.