Despre Basarabia, la G. T. Kirileanu

■ Biblioteca Judeţeană oferă cititorilor în format digital peste 60 de cărţi şi publicaţii periodice referitoare la Basarabia ■ „Sînt documente ce au traversat perioade istorice tulburi şi care au reuşit, aproape miraculos, să ajungă ca astăzi să ofere mărturii despre realităţi pe care timpul şi timpurile păreau că le vor uitate“, spune directorul Mihaela Mereuţă ■

La 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România (27 martie / 9 aprilie 1918) şi Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“ Neamţ se alătură diverselor instituţii care aniversează evenimentul istoric. Între alte manifestări ce au fost organizate sau urmează a se desfăşura se află una menită să ofere o imagine-caleidoscop asupra Basarabiei, prin intermediul publicaţiilor existente în cadrul Fondului documentar „Gheorghe Teodorescu Kirileanu“. Astfel, prin demersul de digitizare a unor publicaţii cu tematică diversă (istorie, religie, economie, folclor, literatură etc.) referitoare la Basarabia, publicul larg poate citi on-line peste 60 de cărţi (între autorii cărora se numără Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu) şi publicaţii periodice (Neamul Românesc), apărute între anii 1878 – 1944. „Sînt documente ce au traversat perioade istorice tulburi şi care au reuşit, aproape miraculos, să ajungă ca astăzi să ofere mărturii despre realităţi pe care timpul şi timpurile păreau că le vor uitate. Şi pentru că uneori destinul cărţilor poate fi o lecţie, cele din Fondul documentar «Gheorghe Teodorescu Kirileanu», prin destinul lor, ne oferă, de această dată, o strălucită lecţie de istorie. Existenţa cărţilor referitoare la Basarabia, şi înainte de 1918, în biblioteca lui G.T. Kirileanu arată care era nivelul de raportare al unui cărturar de talia lui, la Basarabia, iar asta explică, prin extensie la întreaga elită intelectuală românească, şi cum a fost posibil momentul 1918. Este, de asemenea, revelator modul exemplar cum se raportau românii din Regat la Basarabia, precum şi implicarea unor largi categorii socio-profesionale, în integrarea Basarabiei la România de după 1918. Aşadar, peste 11.000 de pagini ca pledoarie pentru cunoaştere, de această dată ca omagiu pentru înaintaşii care au scris istoria, din partea urmaşilor ce au datoria să o cunoască!“, se arată între-un comunicat de presă semnat de Mihaela Mereuţă, directorul Bibilotecii Judeţene.