Despre analfabetismul funcţional şi ore on-line

■ preşedintele Federaţiei Asociaţilor de Părinţi, Iulian Cristache, susţine că, în 2021, gradul de analfabetism funcţional va ajunge la 60% ■ cauza ar fi învăţămîntul on-line, la care n-au avut acces mii de copii, mai ales din rural ■ inspectorul general, Mihai Obreja, crede însă că asociaţiile de părinţi exagerează ■ argumentează că inspectoratele şi ministerul au făcut eforturi susţinute să asigure dotarea şcolilor cu întreaga logistică ■

Asociaţiile de părinţi din România, reunite în Federaţia Asociaţiilor de Părinţi (FAP) sînt alarmate de scăderea dramatică a calităţii actului didactic în cele zece luni de la declanşarea pandemiei de coronavirus, cînd învăţămîntul s-a desfăşurat mai mult în scenariul roşu, decît în cel verde sau hibrid.

Preşedintele FAP, Iulian Cristache, confederaţie care are reprezentare şi la nivelul judeţului Neamţ, atrage atenţia că, în condiţiile în care la mijlocul lunii decembrie mai există şcoli în România unde nu toţi elevii au primit tablete, nu pot să nu existe îngrijorări privind scăderea calităţii actului didactic, oricîte eforturi ar susţine oficialii din Ministerul Educaţiei că s-ar face.

Iulian Cristache este de părere că la zece luni de la declanşarea pandemiei elevii nu au învăţat, puse cap la cap, mai mult de două luni, în scenariul verde, adică faţă în faţă, e normal ca şi calitatea actului didactic să fi scăzut proporţional. „Noi ne doream ca după perioada de alegeri să se revină la învăţămîntul faţă în faţă, dar, din păcate situaţia epidemiologică nu a permis acest lucru.

Părerea noastră e că ar fi trebuit ca responsabilii guvernamentali să decidă redeschiderea şcolilor în situaţia particulară din fiecare judeţ, din fiecare localitate şi din fiecare şcoală. Asta pentru că există şi acum comune şi localităţi cu sub unul la mie grad de infectare comunitară.

Din păcate, există şcoli la care nici pînă în 15 decembrie nu au ajuns tabletele pentru elevi şi echipamentele electronice prin care cadrele didactice pot să predea on-line. Şcoala on-line nu s-a putut desfăşura corespunzător în şcolile respective, iar paleative gen «şcoala prin poştă» ,«şcoala la magazine», «şcoala prin microbuzul şcolar» au fost clar găselinţe, care, însă, nu au putut suplini un act didactic corespunzător“, a declarat pentru Monitorul Iulian Cristache.

În opinia sa, în 2021 cînd se vor analiza din nou testele PISA (Program for International Student Assessment), se va ajunge în România, după acest an de învăţământ on-line, la peste 60% analfabetism funcţional, care se referă la creşterea numărului de elevi ce nu înţeleg ceea ce citesc. Acesta este motivul pentru care, în nenumărate ocazii, asociaţiile de părinţi au cerut Ministerului Educaţiei măsuri remediale, atît la clasele terminale a VIII-a şi a XII-a, unde elevii vor susţine examene naţionale, cît mai ales la clasa pregătitoare şi clasa I, unde cadrele didactice, oricît s-ar strădui nu pot să asigure calitatea învăţării scrisului şi cititului.

Inspectorul şcolar general, Mihai Obreja, nu este însă de acord cu opiniile preşedintelui FAP, susţinînd că atît la nivelul Inspectoratului Şcolar Neamţ, cît şi al conducerii Ministerului Educaţiei au existat preocupări constante pentru asigurarea calităţii actului didactic şi în pandemie. „Cu toţii sîntem de acord că există deosebiri între ceea ce înseamnă învăţămîntul faţă în faţă şi cel on-line. Asta nu însemnă însă că trecerea la învăţămîntul on-line a însemnat o lipsă de preocupare din partea şcolilor, a inspectoratelor şi a miniosterului faţă de creşterea calităţii procesului de predare, în condiţiile on-line“, a declarat Mihai Obreja.

Acesta e de acord că în perioada pandemică, în Neamţ, ca şi în întrega ţară au fost situaţii de întreruperi ale energiei electrice sau ale internetului, cînd pentru cîteva ore sau o zi cadrele didactice şi elevii nu au avut acces la învăţămîntul on-line, dînd exemplu deselor întreruperi de energie, programate de distribuitor, cînd zeci de localităţi nu au lumină sau a sincopelor în furnizarea internetului, situaţie în care în ziua respectivă nu se poate preda.

Pe site-ul ministerului erau publicate, pe 3 decembrie 2019, rezultatele evaluării internaţionale PISA pe anul 2018. Din acel comunicat de presă rezulta că, în timp ce majoritatea ţărilor din lume participante la program au administrat testarea PISA folosind calculatorul, România, dar şi ţări ca Republica Moldova, Ucraina, Argentina, Iordania, Arabia Saudită, Macedonia de Nord, Liban şi Vietnam au folosit testele în format tipărit. Acest lucru demonstrează gradul de digitalizare extrem de scăzut al ţării. Noroc de criza pandemică, pentru ca guvernaţii să investească în dotarea cu echipamente electronice a învăţămîntului, pentru a-l aduce, cît de cît, în rîndul celor din ţările avansate ale lumii.

Testul PISA pe anul 2018, arăta că la Ştiinţe, 44% dintre cei testaţi nu ajung nici măcar la nivelul 2, adică nu au competenţe de bază şi nu pot face conexiuni între informaţiile pe care le au şi aspecte din viaţa reală. Conform documentului, 41% dintre elevi nu pot ajunge la nivelul 2, acesta find nivelul de analfabetism funcţional la citire. Analfabetismul funcţional este definit simplu prin faptul că un elev care citeşte un text nu poate explica şi nu înţelege despre ce este vorba în el. La Matematică, conform raportului amintit, 47% dintre şcolari nu se descurcă la operaţii aritmetice de bază.