Deşi „războiul hibrid” există de milenii, Nicușor Dan crede că acesta este o nouă descoperire a Bruxelles-ului

Miercuri 5 noiembrie, Secretarul General NATO, Mark Rutte, a aterizat la Bucureşti. Cu acest prilej, Nicușor Dan a avut posibilitatea să întindă, pentru prima oară în mandatul său, covorul roşu pe care să calce o personalitate mai de doamne ajută, venită să-l viziteze la domiciliu.

După discuţia protocolară dintre cei doi, a urmat o conferinţă de presă, în care aceştia ne-au relatat despre bla-bla-urile discutate.

În prestația sa de la microfon, Nicușor Dan a ţinut să ne uimească cu cunoștințele sale de ultimă oră, vorbindu-ne despre problemele cu care se confruntă Europa în prezent, ținându-o langa cu „războiul hibrid al Rusiei”, cu care aceasta se confruntă. Despre acest „război hibrid”, Nicușor Dan a vrut să ne împărtăşească din cunoștințele sale acumulate pe la sindrofiile europene la care a fost invitat.

La această fază, s-a văzut în direct stânjeneala lui Rutte, care în replică i-a atras atenţia că expresia „război hibrid al Rusiei” nu este suficient de bine explicată şi  asimilată în cadrul NATO.

Aceasta ne-a dovedit că Rutte nu avea de gând să se întoarcă la sediul NATO din Bruxelles, pentru a prezenta acolo experienţa în materie a preşedintelui României, care crede că prin asta ajută Uniunea Europeană în găsirea cheii înfrângerii Rusiei.

În cadrul deplasării sale la Bucureşti, secvențele în care Mark Rutte dă mâna cu Nicușor Dan nu mi-a stârnit nicio urmă de entuziasm sau de mândrie naţională.

Cât de imbecilă este ameninţarea cu „Războiul Hibrid”?

În marketingul geopolitic, la Bruxelles a fost asimilată expresia „Război Hibrid”, expresie pe care mulţi, precum Nicușor Dan, o înghit pe nemestecate.

„Războiul Hibrid” reprezintă doar o evoluţie conceptuală a noţiunii de război. Nu a existat război în lume, care să nu aibă fațete de „război hibrid”, ceea ce nu mai reprezintă nici pe departe o mare noutate. Nu ruşii au inventat „războiul hibrid” şi nici nu sunt singurii care îl aplică.

Până şi Uniunea Europeană, în strategia sa de combatere a războiului Rusiei faţă de Ucraina, utilizează mecanisme specifice războiului hibrid, care nu ar mai trebui să constituie un motiv de teamă mai mare decât războiul în sine.

Un „război hibrid” se defineşte atunci când acesta se poartă prin orice mijloace  şi aşa a fost de când lumea.

Mijloacele prin care se poartă un război nu sunt numai armele reale, ci şi cele  subversive, precum propaganda, manipularea, diversiunea şi multe altele asemenea. Tot acest complex de mijloace defineşte „războiul hibrid”, al cărui scop este înfrângerea adversarului.

„Războiul hibrid” este un concept care face parte din tehnicile de luptă şi orice  instanță civilă, cu capul pe umeri, ar respinge un dosar penal care să incrimineze astfel de comportamente, care sunt de domeniul  instanţelor militare.

Perioada „Războiului rece” (1946-1991) a avut caracterul unui veritabil „război hibrid”, pe care l-am traversat fără spaimele care ni se impun astăzi.

În România au fost duse asidue campanii de manipulare şi dezinformare, atât din partea mijloacelor media româneşti, cât şi a celor străine, precum „Europa Liberă”,  „Vocea Americii”sau „Vocea Moscovei”.

Acest rol este preluat acum de mijloacele media existente, cât şi de reţelele sociale.

Spre deosebire de trecut, astăzi multe operaţiuni ale „războiului hibrid” sunt realizate prin mijloace digitale, ceea ce nu schimba conceptul.

De o bună bucată de vreme, Nicușor Dan şi-a adăugat la şiragul ideilor puţine şi fixe, conceptul „Război Hibrid”, cu care a reuşit deja să ne plictisească, mai ales de când ne-a dovedit că nu ştie cu ce se mănâncă.

Nu este lipsit de relevanţă, să ne amintim faptul că Nicușor Dan nu a înaintat până acum la CSAT şi Parlament vreun proiect privind „Strategia de apărare a României”, dar a promulgat „Legea Apărării” în lipsa oricărei strategii, punând carul înaintea cailor.

Prin „Legea Apărării” se dă undă verde Armatei Române de a ataca teritorii străine în caz de „război hibrid”, deși Parlamentul nu a adoptat o astfel de strategie. Sper că nu o s-o facă, dovedindu-ne astfel că ne reprezintă.

După capul lui Nicușor Dan, mai ales după ce acesta a prezentat la summitul de la Copenhaga polologhia cu titlul „Rechizitoriu”, care demonstra că după „intuiţia” sa, definită ca „probă solidă”, că în alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024 au existat interferențe ruseşti, care pot fi încadrate ca acţiuni proprii ale unui „război hibrid”.

În aces caz, proaspăta „Lege a Apărării” ar da dezlegare  Armatei Române să atace Rusia, motivat de „ameninţarea hibridă”, deși aceasta nu este definită.

Mi-l închipui pe Nicușor Dan, ca pe un mic Napoleon călare pe un cal, care ar privi în zare, cu mâna streaşină la ochi, la succesul intervenţiei externe al Armatei Române. Este visul lui de a transforma România dintr-o ţară nonbeligerantă într-o ţară agresoare, pentru a face ca Rusia să-şi bage minţile în cap.

La Bruxelles, până nu demult, nu se ştia de existenţa milenară a „războiului hibrid”, decretându-se că acesta este un pericol pentru întreaga Europă.

Ca drept dovadă, pe cerul Europei au început să defileze demonstrativ nişte drone, inofensive ce-i drept, asupra cărora Ursula von der Leyen a avut brusc o revelație privind originea lor.

Aceasta şi-a dat seama imediat că la mijloc este vorba despre un „război hibrid” rusesc. Concluzia ei, în fața Parlamentului European, a fost mai mult decât aiuritoare, susţinând că „dronele detectate deasupra Poloniei şi României au fost identificate ca provenind din Rusia, în timp ce originea acestora a fost neclară”.

Şocul stârnit de această declaraţie a fost accentuat de o altă declaraţie oficială, aceea că „dronele au fost recunoscute ca provenind din Rusia datorită originii acestora”.

Nu trebuie insistat pe faptul că „dronele din România” au fost doar una singură, care s-a întors imediat în Ucraina, de unde venise, trimiţând declarația Ursulei în derizoriu, ca pe orice aiureală.

Drept urmare, din iniţiativele inepuizabile ale Bruxelles-ului de contracarare a războiului hibrid rusesc se poate reţine „Zidul de drone” ridicat între Europa şi Rusia, zid asigurat cu drone fabricate în Ucraina, precum și „Scutul Democrației”, o mascaradă cu care se vrea întărirea democrației UE.

Ameninţările cu „războiul hibrid” sunt provocate de acţiuni care intră în componenţa unui astfel de război.

Valul ameninţărilor este susţinut de informaţii imposibil de verificat independent, care ne sunt transmise ca „realităţi” axiomatice ale guvernelor obediente puterii de la Bruxelles.

Propaganda UE  şi a NATO, privind războiul hibrid al Rusiei, este realizată pentru a consolida șubreda unitate europeană, dar şi cea trans-atlantică, precum şi pentru a justifica bugetele necesare continuării războiului şi blocării oricărei încercări de dialog cu Rusia.

Spaimele Bruxelles-ului nu trebuie să fie şi spaimele noastre

În structurile de conducere ale Bruxelles-ului sunt înfiinţate laboratoare în care se gândesc formele de manipulare ale populaţiilor europene.

Manipularea vizează creşterea gradului de obediență faţă de Bruxelles şi detaşarea față de influenţa SUA.

Printre spaimele induse de Bruxelles putem enumera spaima de virus, spaima despre încălzirea globală, spaima despre invazia Europei de către ruşi, spaima faţă de  extremism, faţă de suveranism şi alte spaime asemenea.

Spaima faţă de virus ne-a fost indusă ca să nu ne întrebăm de ce România a trebuit să plătească milioanele de doze suplimentare, care au fost aruncate la gunoi.

Spaima faţă de încălzirea globală ne-a fost indusă pentru a nu ne întreba de ce  au fost închise exploatările miniere şi termocentralele pe cărbune.

Astăzi trebuie să mulţumim Celui de Sus că în Parlamentul României, o parte dintre parlamentari au ieşit de sub transa Bruxelles-ului, luând decizia de a anula programul de închidere a minelor şi a termocentralelor.

Este semnalul unui debut încurajator al trezirii naţionale, din care guvernanţii noştri ar trebui să înţeleagă că interesele naţionale primează în fața intereselor Bruxelles-ului.

Avem în faţa noastră exemplul unor ţări ca Polonia, care au decis că vor discuta despre renunţarea la cărbune abia după 2049.

La noi, un mare deştept, ministrul Virgil Popescu, băgat până în gât în afaceri oneroase, convinsese pe cazonul premier Nicolae Ciucă, să închidă minele şi termocentralele, emiţând Ordonanţa nr. 108/2022 pentru aceasta.

Prin prevederile acestei Ordonanţe s-a adus o gravă atingere securităţii  energetice naţionale, prin afectarea stabilităţii sistemului energetic, afectare  accentuată şi de  livrările de energie Ucrainei şi Republicii Moldova.

Ultima strategie de a disipa spaima în Europa, este scenariul scris la Bruxelles cu privire la iminenta confruntare militară dintre Rusia şi statele NATO din Europa.

Cu acest narativ, Bruxelles-ul încearcă să mascheze contribuţia UE vizând continuarea războiului din Ucraina.

În susţinerea narativului ne sunt prezentate intenţiile de viitor ale Rusiei şi incursiuni ale dronelor ruseşti în spaţiul ţărilor NATO.

Deşi nu s-a produs nicio dovadă că aceste drone ar fi ale ruşilor, decât acuzele lui Zelenski, este la fel de plauzibil faptul că aceste drone ar putea fi ale Ucrainei. Dacă cu aceste drone, ruşii vor să testeze reactiile ţărilor NATO, la fel de plauzibil este faptul că ucrainienii doresc să menţină psihoza anti-rusă în aceste ţări.

Spaima indusă de la Bruxelles, în legătură cu războiul din Ucraina, este că după înfrângerea Ucrainei, Rusia va trece la etapa distrugerii NATO şi demolarea ordinii mondiale conduse de SUA. Acest narativ nu mai este de actualitate, fiind fumat de mult.

Reaşezarea ordinii mondiale şi sfârşitul hegemoniei SUA au fost deja anunţate şi asumate de către preşedintele Donald Trump cu ceva timp în urmă.

Dovada asumării acestor realităţi o constituie dialogurile lui Trump cu Putin şi cu  Xi Jinping – când s-au stabilit bazele multipolarismului.

În realitate, Bruxelles-ul este victima propriilor spaime, ascunzând astfel că este împovărător pentru UE de a prelua de la SUA rolul de umbrelă protectoare, din punct de vedere militar şi financiar.

În legătură cu evoluţia dialogului lui Trump cu Putin, Volodimir Zelenski lansează  o nouă spaimă, aceea că „Putin are o putere hipnotică asupra lui Trump”.

Noi românii, nu-l putem percepe pe Trump aflat sub hipnoză, decât dacă-l asimilăm  pe acesta  cu o variantă de Nicușor Dan cu sediul la Casa Albă.

La Bruxelles domină spaima că războiul din Ucraina se va termina. Trebuie să fii căzut în freză ca să-ţi închipui că ruşii vor trece Niprul, în partea Ucrainei unde populaţia ucraineană rusofobă este dominantă.

Va exista o Budapesta, unde Trump şi Putin se vor înţelege, ca în orice lume multipolară, stabilind zonele de influenţă ale fiecărei părţi. Acest lucru s-a discutat deja în Alaska.

Va dispare astfel şi spaima românilor, indusă de regimul Nicușor Dan, că românii vor fi trimişi la un război care nu este al lor.

Pluteşte în aer o altă spaimă, ca Bruxelles-ul să nu ceară NATO-ului să devină o alianţă militară cu scop ofensiv, pentru a porni un alt război de care să ne fie într-adevăr teamă.

Ioan Bivolaru