Descoperiri arheologice valoroase pe șantierul de reabilitare a unui monument arhitectonic

■ valoarea proiectului de la Spitalul Precista Mare este de 36 de milioane de euro ■ lucrările sunt condiționate de obținerea certificatului de descărcare arheologică ■ intrarea în sezonul de iarnă a oprit săpăturile ■ în zonă a fost descoperit un sit arheologic medieval ■

Presa scria că, în ianuarie 2023, au început lucrările de reabilitare și extindere a Așezământului Spitalicesc Precista, eveniment care a debutat cu o slujbă de binecuvântare oficiată de IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, la care au participat și reprezentanții unor firme. E vorba de asocierea care a câștigat execuția, investiție fiananțată de Compania Națională de Investiții (CNI) și de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, în calitatate de beneficiar.  Constructor este Katar Conneg SRL, lider de asociere.

Conform unei HG, aprobată în martie 2021, valoarea investiţiei de reabilitare, consolidare și extindere a clădirii Spitalului Precista Mare a fost prevăzută a fi de 175.646.000 de lei, inclusiv TVA (din care construcții și montaj 90.023.000 de lei) – adică 37 de milioane de euro, la cursul din aprilie 2019. Din această sumă, 169.764.000 de lei sunt prevăzuți a fi alocați de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prin Compania Națională de Investiții (CNI), iar 5.882.000 de lei de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului.

Contractul de Proiectare, asistență tehnică din partea proiectantului și execuția de lucrări pentru obiectivul de investiții «Reabilitare și extindere Așezământ Spitalicesc Precista Municipiul Roman, județul Neamț»” a fost scos la licitație de CNI în 2021, fiind câștigat de o asociere formată din firmele Katar Conneg SRL, Consola Grup Construct SRL, Stood Project, Conedil Iași și Abral Art Product, la o valoare totală a achiziției (fără TVA) de 99.908.923 de lei, conform e-licitatie.ro.

Clădirea Spitalului Precista datează din anul 1872 și a fost ridicată în stil neoclasic romantic, cu funcționare neîntreruptă din momentul inaugurării până în anul 2000, fiind retrocedată Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului în anul 2003, care a făcut de atunci, alături de autoritățile locale și județene, demersuri pentru reabilitarea acesteia.

Continuarea lucrărilor depinde de un certificat

Continuarea lucrărilor la obiectiv depinde, în mare măsură, de respectarea legislației, potrivit căreia e nevoie de certificatul de descărcare arheologică, eliberat în baza  Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor arhitectonice, a Ordinului de Guvern 43/2000, precum și a Ordinului Ministerului Culturii și Cultelor 2518 din 2007. Odată cu demararea lucrărilor de reabilitare a clădirii Spitalului Precista Mare au început și săpăturile arheologice.

Responsabil de proiect din partea Arhiepiscopiei Romanului este părintele Pimen Costea, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului. „Toate vestigiile arheologice găsite pe șantierul Spitalului Precista Mare vor fi conservate, ele fiind deosebit de valoroase. Am luat legătura cu domnul cercetător Dan Hânceanu, arheologul desemnat de către Muzeul de Istorie cu procedura de descărcare arheologică, cu proiectantul și constructorul, care vor trebui să găsească soluții, de comun acord, pentru a se proteja acest sit arheologic.

Vestigiile arheologice descoperite nu modifică valoarea proiectului. Se va încerca punerea de acord în așa fel încât să putem continua investiția. Proiectul de reabilitare este finanțat prin CNI, dar săpăturile arheologice se fac pe cheltuiala Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului”, a precizat părintele Pimen Costea. A mai afirmat că săptăturile arheologice au dus la întârzierea lucrărilor cu circa 6 luni, nefiind luată în calcul o asemenea întârziere din cauza  faptului că nu se cunoaștea valoarea vestigiilor ce au fost găsite.

Preotul a spus că săpăturile arheologice trebuie să ajungă până la temelia imobilului monument arhitectonic. „Cum lucrările pe șantierul arheologic nu pot fi terminate anul acesta, din cauza anotimpului rece care s-a instalat, constructorul lucrează la interior, la reabilitarea holului central. Se va vedea ce se va întâmpla cu lucrările de la subsolul I și II, unde se vor amenaja parcări supraterane și subterane, în zona Stației de Ambulanță și a Liceului Teologic Melchisedec Ștefănescu.

Ținând cont de valoarea descoperirilor arheologice se va vedea dacă proiectul va trebui să sufere și alte modificări, pentru că acele vestigii trebuie integrate în ansamblu, dar acestea sunt lucruri care se fac din mers”, a spus părintele Pimen Costea. Întrebat fiind ce se va întâmpla cu cel de al doilea imobil de patrimoniu, Casa Spițerului, care aparține Primăriei Roman, a  declarat că va trebui să existe o discuție cu edilul Laurențiu Leoreanu, pentru că și acea clădire va trebui reabilitată, pentru a forma un ansamblu arhitectural, acolo putând fi organizat Muzeul Medicinii, care a funcționat inițial în clădirea Spitalului Precista Mare, ce conținea documente importante, de valoare unică.

Comori arheologice

Cercetător doctor George Dan Hânceanu a subliniat unicitatea sitului arheologic de la Spitalul Precista Mare. „Campania arheologică din acest an se încheie din cauza sezonului rece, dar urmează a fi reluată în primăvară. Am descoperit unul din cele mai importante situri arheologice cu 790 morminte medievale și moderne, iar anul acesta alte 20. A mai fost descoperit un complex de locuire rectangular de aproximativ 30 metri lungime și 9 metri lățime, din care se evidențiază o cameră cu subsol și arcadă.

Urmează să vedem funcționalitatea acestei camere din zona centrului vechi al Romanului. Au fost descoperite mai multe cuptoare, dispuse pe 4 șiruri, fiecare cu 4-5 complexe, în care am găsit creuzete cu oxid de cupru și resturi de zgură de fier, de unde rezultă că acolo erau meșteșugari care prelucrau fierul și bronzul, materii prime din care se confecționau unelte sau obiecte de port, tot felul de podoabe vestimentare, dar și tot felul de unelte folosite în agricultură.

Ceea ce ne-a frapat a fost faptul că aceste cuptoare groase aveau o funcționalitate”, a declarat arheologul Dan Hânceanu, care a adunat cu mare grijă toate obiectele găsite în situl arheologic. În timpul săpăturilor arheologice au fost găsite aproximativ 900 de monede, de la începutul secolului XV-lea și până în secolul al XVIII-lea, care indică faptul că centrul vechi al Romanului era o zonă intens locuită, cu un comerț intens.

„Am găsit căni otomane, obiecte de port vestimentar, podoabe, celebrele căni mușatine al căror decor era realizat cu ruloul de olarii polonezi, veniți în Cetatea Mușatină. În acest sit am descoperit în total 900 de monede otomane, poloneze, ungurești, suedeze și moldovenești, din timpul lui Alexandru cel Bun și Petru Mușat, care dovedesc vechimea Romanului”, a mai declarat dr. Dan Hânceanu.

Printre obiectele valoroase descoperite sunt diverse plăsele din os, mânere cu terminații animaliere, iar în una din camere era un lănțișor cu medalion, cruci pectorale din  secolul XV –XVI. Lucrările arheologice urmează a fi reluate în primăvara anului 2025, săpăturile urmând a fi extinse până la zidul de incintă, după care se va stabili modul în care va fi integrat situl arheologic, pentru a putea fi pus în valoare și vizitat.