Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Delimitarea mediului politic de mediul de afaceri

Știre publicată în urmă cu

în data de

Am sustinut si sustin în continuare necesitatea delimitãrii omului politic de omul de afaceri, cel putin pînã cînd vom deveni o societate cu reflexe normale. Dezbaterea actualã pe tema „Demnitarii implicati în afaceri sînt cei mai bogati oameni“ este o dezbatere realã si extrem de oportunã, care se încadreazã în dezideratul de mai sus. În categoria demnitarilor sînt vizati parlamentarii, membrii Guvernului, prefectii si subprefectii, alesii locali, respectiv primarii si consilierii. Acesti demnitari, cînd sînt si oameni de afaceri, ar trebui sã renunte la una din cele douã calitãti. Omului de afaceri ca demnitar ar trebui sã i se precizeze incompatibilitãtile în ce priveste gestiunea banului public sau exercitiul puterii în luarea deciziilor cu impact asupra mediului afacerilor pe care le practicã. În prezent, solutia adoptatã de lege pentru oamenii de afaceri care devin demnitari este aceea cã, din acel moment, acestia sînt obligati sã-si delege calitatea de administrator al afacerii altor persoane, de regulã rubedenii de toate gradele sau alti apropiati. Mãsura, aparent corectã într-o democratie desãvîrsitã, s-a dovedit la noi, la români, cã nu este decît praf în ochii electoratului, menit sã mascheze manevrele de înavutire rapidã a demnitarilor. Trecînd afacerile pe numele rudelor sau delegînd administrarea afacerilor la rude sau alte persoane, sã nu-si facã cineva iluzii cã se anihileazã coparticiparea cu cointeresarea deminitarului în ceea ce priveste bunul mers al acestor afaceri. Din contra, mentalitatea artificial creatã fatã de propriile afaceri îl determinã pe demnitar sã se implice si mai atent. Legea românã, este vorba de Legea nr. 161/2003, numitã de altfel „Legea incompatibilitãtii“, a încercat sã facã ordine în acest domeniu, dar rezultatele nu au fost pe mãsura asteptãrii majoritãtii oamenilor de bunã credintã. Scandalurile din prezent, cu oameni politici si guvernanti din toate partidele, a cãror imagine a fost sifonatã, reprezintã un exemplu al esecului legii. Incompatibilitãtile Legii 161/2003, stabilite pentru demnitari, nu asigurã paradisul de cinste si corectitudine dorit de electorat pentru clasa politicã. Singurul rezultat al campaniei nationale de anticoruptie obtinut de actuala Putere ete consilidarea „prezumtiei de vinovãtie“, care a devenit cea mai eficientã armã de luptã politicã.

Nu existã un monopol al coruptiei În conditiile actuale, cînd generalizarea transpartinicã a coruptiei a devenit evidentã, acuzele privind coruptia afecteazã nediscriminatoriu toate partidele, conditie în care acestea ar trebui sã-si lanseze propriile programe de combatere internã a cazurilor de coruptie semnalate. Pe plan local, organizatia PNL s-a regrupat în jurul presedintelui-primar, pentru a emite semnale politice care sã-i consolideze pozitia si sã-i sustinã punctele de vedere originale privind originile si distributia coruptiei. Dupã PNL, „coruptia este generalizatã în PSD“ si nicãieri în altã parte. Trecînd cu senintãtate peste gravitatea si întinderea fenomenului, PNL ignorã faptul cã PSD a fost singurul partid care a fãcut cîtiva pasi în combaterea si îndepãrtarea propriilor membri vizati de acuze de coruptie. Nici un alt partid, nici PNL, nici PD, nu a catadixit sã se uite atent în propriile rînduri, în care sã bage prãsitoarea pentru buruieni. Într-o recentã conferintã de presã, PNL local îsi propune si lanseazã cu ifos la apã un obiectiv de constructie bizarã intitulat „lupta împotriva coruptiei generalizate în PSD“. Prin aceastã initiativã extravagantã si originalã, PNL doreste sã transmitã populatiei cel putin douã semnale. Primul, cã aceastã coruptie existã, dar este „generalizatã“ numai în PSD, celelalte partide fiind imaculate. Adicã existã un Iacubov, dar nu existã un Patriciu, existã un Nãstase, dar nu existã un Tãriceanu, existã un Musetescu, dar nu exisã un Pantis, existã un Hrebenciuc, dar nu existã un Cataramã (carea tepuit destul si în Neamt) si lista poate continua, rãmînînd deshisã. Al doilea semnal este acela cã PNL doreste sã dea o mînã de ajutor PSD-ului, pentru a-si termina mai repede curãtenia, contînd pe faptul cã la rîndul sãu si PSD va consimti, pe cale de reciprocitate, sã ajute PNL pentru propria curãtenie generalã. Recunoscãtor, PSD-ul local a si demarat ca rãspuns înfiintarea unei comisii „de luptã împotriva coruptiei generalizate în PNL“. Important este ca PNL sã anunte momenul cînd va demara curãtenia generalã în propria ogradã.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending