Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Dedesubturile taximetriei, în Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

1. Legea taximetriei – lege anticoruptie Pînã în 2003, taximetria era al doilea mare sector al transportului public de persoane, cu mijloace auto, care se perfectionase în ilegalitãti, unde la „loc de cinste“ se situau frauda fiscalã, spãlarea de bani si jecmãnirea cãlãtorului. Legea nr. 38/2003 – numitã Legea Taximetriei – a fost prima si singura lege anticoruptie din domeniul transportului rutier. Duritatea legii a stîrnit reactii vehemente în zonele interlope ale taximetriei, ale cãror ecouri nu s-au stins încã, existînd si menestreli în soldã. Majoritatea contestatarilor nu doresc decît sã se revinã la „momentele de glorie“, cînd, timp de 12 ani, dupã 1990, taximetria în România a fost „sat fãrã cîini“. Erau necesare mãsuri severe de selectionare a taximetristilor, privind autorizarea si atestarea lor, precum si mãsuri de personalizare a taxiurilor, pentru a putea pretinde cã România, cu cele peste 41.000 de taxiuri si peste 60.000 de soferi taxi, este o tarã care se poate compara cu alte tãri europene.

2. Ce model de taximetrie ne-am ales? Pentru cine nu stie, în Europa existã mai multe modele de taximetrie si România nu putea adopta numai unul dintre acestea sau o combinatie compatibilã cu pretentiile propriei piete a serviciilor. Legea românã trebuia sã aleagã între reglementarea excesivã a tãrilor sudice (Italia, Grecia, Turcia), reglementarea moderatã a centrului (Spania, Franta, Germania) sau reglementarea limitatã a nordului (Suedia, Norvegia). Modelul românesc de taximetrie ales are reglementãri preluate din taximetria germanã si cea greacã, fiind un amestec între balcanism si rigoare.

3. Ce face din taximetrie românul, cînd este escroc? Spiritul inventiv al românului escroc a gãsit si de data aceasta solutii pentru a ocoli legea sau pentru a o aplica altfel decît este. Legea prevede ca taxiurile sã fie dotate cu aparate de taxat pentru a se bloca evaziunea fiscalã, dar si de a proteja cãlãtorii de abuzul de suprataxare. Unii taximetristi, si nu putini la numãr, cu sprijinul „dezinteresat“ al unor autoritãti precum primãriile, directiile de finante si inspectoratele de metrologie, utilizeazã aparate de taxat precum cele de tip Microsif, a cãror programe pot fi usor de mãsluit. Cu astfel de „stifturi“ în dotarea taxiurilor, „jaful la drumul mare“ poate continua. Legea prevede ca nici un taxi sã nu poatã activa fãrã a fi autorizat. Unii taximetristi circulã fãrã autorizatie, cu autorizatie falsã sau autorizatia „se împrumutã“ de la un taxiu la altul. Legea prevede personalizarea taxiurilor în trafic, pentru a se detasa vizual cu mare usurintã. Se fac interventii, cu mari costuri de efort, demne de o cauzã mai bunã, ca aceastã personalizare sã nu mai existe, pentru a se reveni la haosul dinainte de 2003. Legea mai prevede calificarea profesionalã a taximetristilor, dupã standarde ocupationale europene, precum si urmãrirea respectãrii acestor standarde de cãtre asociatiile profesionale, alte autoritãti neavînd acest rol. Grupurile de interese de tip mafiot din taximetrie au înfiintat asociatii patronale, menite sã acapareze si sã detinã controlul asupra marii mase a taximetristilor. Nici asociatiile sindicale nu se dau în lãturi de a pune mîna pe taximetrie, asa cum au pus pe transportul public de cãlãtori cu autobuzele si mai ales cu microbuzele.

4. Autoritatea Rutierã, prin decizii ilegale, sustine interesele grupurilor mafiote În Neamt, supravegherea activitãtii profesionale a taximetristilor o realizeazã filiala Camerei Nationale a Taximetristilor. Certificatul de „bunã practicã“, numit Recomandare, îl elibereazã aceastã camerã, singura îndreptãtitã de lege sã o facã. Asociatiile patronale sau sindicale se calcã în picioare pentru a prelua aceastã prerogativã de a da Recomandãrile, fie în scopul de a detine controlul, fie de a le transforma în minã de aur. La Bucuresti, ca replicã la Camera Taximetrisrilor s-a înfiintat anul trecut o asociatie patronalã cu sigla ANPOTR, aflatã sub patronajul unor interese interlope, decise sã controleze Taximetria din România. Sub presiunea intereselor respective, Autoritata Rutierã Românã a impus recunoasterea în teritoriu a ANPOTR, care se dovedeste a avea ramificatii în zona politicului (PD) si a sindicatelor soferilor.

6. Conflictele din taximetria nemteanã sînt datorate iresponsabilitãtii conducerii filialei Camerei Taximetristilor Conflictele din taximetria nemteant, atît din Piatra Neamt, cît si din Roman nu au altã sursã decît în subteranele luptei pentru suprematie în sector, duse la centru, între cercurile de interese mai sus pomenite. La filiala nemteanã a Camerei Taximetristilor actuala conducere, aflatã în derivã sub aceste presiuni, face greseli de management si de comportament impardonabile, stîrnind nemultumirea fireascã a taximetristilor. Camera percepe cotizatii prea mari si realizeazã cheltuieli de personal nejustificate, în timp ce ANPOTR, bazîndu-se pe fonduri dubioase, nu pretinde si nu cheltuie mai nimic, ceea ce seamãnã foarte mult cu politica de dumping practicatã pentru falimentarea adversarului.

7. Ce-i de fãcut? La Neamt, Camera Taximetristilor trebuie sã-si analizeze cu luciditate situatia si cu ocazia adunãrii generale din luna aceasta sã-si aleagã o conducere compatibilã cu interesele ei si cu exigentele legislatiei, Sã nu se uite cã cel putin jumãtate din persoanele care compun Biroul executiv al Camerei nu mai au nici o tangentã cu taximetria. Persoana aleasã pentru a conduce Camera pentru urmãtorii patru ani trebuie sã cunoascã bine problemele taximetriei, sã aibã personalitate si sã fie total independentã de orice imixtiune din zona politicului, sindicalã, a ANPOTR sau a dispeceratelor taxi. Apropo de dispecerate, Legea taximetriei le-a acordat prea multã atentie si acestea au devenit prea posesive, ceea ce se impune corectat.

8. În loc de epilog Din ziarul Vestea aflãm, prin intermediul unei întregi suite de fotografii color, relaizate sub patronajul domnului Soroceanu, despre deplasarea domniei sale si a echipei de volei Unic prin cantoanele Elvetiei. Domnul Soroceanu este un personaj pe care megalomania care îi cam dã tîrcoale îl împinge în derapaje verbale, declarînd prin tîrg cã-i port o fricã, ceva de speriat. Ca dovadã de cîtã dreptate are, am sã-i spun cã din cele 25 de fotografii reproduse, mi-au retinut atentia doar douã. Una pe care domnia sa mi-o dedicã, în care a pozat un taxi, de care se mirã de ce în Elvetia nu este galben. Este mirarea ardeleanului care a vãzut pentru prima oarã girafa. Îi stau la dispozitie cu explicatii, si în definitiv Europa nu se rezumã la Elvetia. Cealaltã fotografie este cea în care domnul Soroceanu este pozat, mîndru, alãturi de o vacã bãlãtatã elvetianã, cuplu valoros, din care, dupã spusele domniei sale, numai vaca valoarezã 1.000 euro.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri reînviate, la Tasca

Știre publicată în urmă cu

în data de

• autoritãtile locale au organizat a doua editie a manifestãrii • „Din dorul traditiilor locale, cu un an în urmã am reînviat o parte dintre acestea si-am început cu vechile colinde, dorind ca cei mici sã ducã mai departe acest tezaur cultural“, a declarat primarul Daniela Ursache •

Tasca a fost si-n acest an încãrcatã de evenimente deosebite tinînd de datinile si obiceiurile Sãrbãtorilor de iarnã. Fãrã a trece cu vederea concertul extraordinar Colinde de vis, ce a avut loc în duminica de dinaintea Crãciunului, la care invitati de onoare au fost cantautorul Raoul si Corul Mãicutelor de la Mãnãstirea Paltin, Petru Vodã, trebuie sã aducem în discutie cele petrecute în cea de-a doua zi de Crãciun a lui 2017, cînd în Parcul Sfînta Maria, denumit si Între brazi, a avut loc a doua editie a Festivalului de datini si obiceiuri, la care au fost invitati toti locuitorii satelor comunei si chiar ai satelor învecinate. O initiativã pusã la cale de primarul Daniela Ursache si alesii locali si reluatã, împreunã procurînd si sacrificînd niscai porci pentru o masã pe cinste. Si mare le-a fost bucuria vãzînd cã au rãspuns invitatiei oficiali ai Neamtului, prefectul Vasile Panaite, Oana Bulai si Florentina Moise, deputatii Dan Andruscã si Ciprian Serban, presedintele ANRSC Bucuresti, Bogdan Alexa, ministrul secretar de stat, primari ai comunelor Negresti, Timisesti, Rãucesti, Petricani si reprezentantul auditoriului de la Asociatia Comunelor din România, organism al cãrui vicepresedinte este si primãrita de Tasca. La acestia s-a adãugat potopul de lume, oameni de toatã isprava, multi în vîrstã, care s-au încumetat sã plece la drum din satele si cãtunele pitulite între munti, pentru a fi împreunã, îndiferent de rang, la ceas de sãrbãtoare crestinã. Pentru început s-au prezentat colindãtorii, preoti ai locului, urãtorii mici si mari, precum Raze de sperantã de la Scoala Tasca si Corul Primãriei, la care s-au adãugat David Avarvarei, interpret de colinde si muzicã popularã, preotul Caia si fiica, folkistii Eu Cred, dupã care aveau sã evolueze ursi, capre, dar si dramatizarea Jianului, alaiuri conduse de Daniel Grasu, ori Bujorul hamzoienilor si Irozii, publicul discutînd îndelung despre arta interpretativã pe cînd cinstea o tuicã sau degusta o tochiturã cu mãmãligã si multe alte preparate traditionale fãcute din carne de porc. Printre oameni s-au aflat lidera comunitãtii, primarul Dana Ursache, purtînd frumosul strai popular, viceprimarul Chiciu si ceilalti alesi locali, care au pus la cale împreunã cu electoratul proiectele viitorului. „Locuitorii comunei Tasca stiu foarte bine cã sufletul meu le apartine. Am început cu investitiile în oameni, în sufletele lor, neabandonînd grija pentru infrastructura localitãtii noastre. Din dorul traditiilor locale, cu un an în urmã am reînviat o parte dintre acestea si-am început cu vechile colinde, dorind ca cei mici sã ducã mai departe acest tezaur cultural. As vrea sã cred cã oamenii locului agreazã aceastã initiativã si aprecierea fãcutã se bazeazã pe numãrul mare de spectatori prezenti la manifestare. Apreciez totodatã prezenta oficialitãtilor locale, dar si judetene, care se aflã alãturi de noi la ceas de sãrbãtoare, reprezentantii media, asta motivîndu-mã ca la anul sã ne pregãtim si mai mult. În acelasi timp, am mai cãutat un motiv de a cere iertare locuitorilor si colegilor de primãrie si consiliu local pe care i-am chinuit întregul an, rãspunzînd pozitiv solicitãrilor mele. Sînt fericitã cã la sãrbãtoarea noastrã au venit un numãr mare de tãscani, printre ei si cei care lucreazã în strãinãtate si care-si iubesc comuna. Tuturor la multi ani 2018!“ a spus primãrita Dana Ursache, multumitã de reusita actiunii. De retinut cã la activitatea cultural -artisticã si de promovare a datinilor si obiceiurilor Sãrbãtorilor de iarnã, de la Tasca, a fost prezent, urcînd pe scenã pentru a saluta publicul si Daniel Buzdugan, prezentator la Radio ZU, care a promis cã va face cunoscut tãrii prin emisiunile sale activitatea de la Tasca.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Trending