Decizia Înaltei Curți în cazul Elena Udrea, fost deputat de Neamț

■ completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu două abțineri, a decis respingerea cererii de revizuire în dosarul „Gala Bute” ■ „Blonda de la Cotroceni” ispășește o pedeapsă de 6 ani închisoare în Penitenciarul Târgșor, pentru abuz în serviciu și luare de mită ■

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins, joi, 12 decembrie 2024, ca nefondat, apelul Elenei Udrea, care ceruse rejudecarea în procesul „Gala Bute”. După cum se știe, Udrea a fost aleasă deputat în anul 2012, în Colegiul uninominal Roman-Ion Creangă, candidând din partea APEL, an în care l-a învins pe Liviu Brătescu, pe atunci membru al PNL.

Campania electorală  a fost tensionată, fiind descrisă de cercetătorul științific Brătescu, în cartea „Pe contrasens cu favorita președintelui”, apărură în 2014, la Editura Adenium. Din completul care a judecat cererea de revizuire au făcut parte, conform site-ului „Lumea Justiției”, judecătorii Lia Savonea, Luminița Cristiu-Ninu, Oana Burnel, Mihail Udroiu și Elena Barbu.

Doi magistrați au făcut opinie separată, în sensul admiterii cererii de revizuire a sentinței. Conform sursei citate, în minuta din dosarul 134/1/2024 se arată: „În majoritate, RESPINGE, ca nefondat apelul declarat de revizuenta Udrea Elena Gabriela împotriva sentinței penale nr.691 din 12 decembrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, în dosarul nr.2669/1/ 2023.

În baza art.275, aliniat 2 din Codul de procedură penală, obligă revizuenta la plata sumei de 200 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă, pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 decembrie 2024. Cu opinie separată în sensul admiterii apelului declarat de revizuenta Udrea Elena Gabriela împotriva sentinței penale atacate, al admiterii în principiu a cererii de revizuire formulate de Udrea Elena Gabriela

împotriva sentinței penale nr.181 din 28 martie 2017 pronunțată de ÎCCJ-Secția penală, în dosarul 153/1/2015, definitivă prin  decizia penală nr.93 din 5 iunie 2018 pronunțată de ÎCCJ-completul de 5 judecători în dosarul nr.2303/2017 și a trimiterii cauzei la Secția penală a ÎCCJ în vederea rejudecării după admiterea în principiu a cereri de revizuire prin raportare la art.453 alin (1), litera a din Codul de procedură penală”.

Reamintim faptul că, potrivit presei, cererea de revizuire formulată s-a bazat pe apariția unor înscrisuri care ar proba faptul că Elena Udrea nu a comis faptele de luare de mită și abuz în serviciu. Potrivit Hot News, una dintre probele depuse la ICCJ de Elena Udrea a fost o declarație dată la notar privind denunțul mincinos făcut la DNA referitor la remiterea presupusei genți cu 900.000 euro.

Este vorba despre denunțul în care se afirma că omul de afaceri Adrian Gărdean i-ar fi dat Elenei Udrea prin intermediul secretarului general al Ministerului Dezvoltarii, Gheorghe Nastasia, geanta cu 900.000 de euro. Or, declarația dată la notar, afirmă publicația citată, ar prezenta o situație cu totul și cu totul diferită și anume aceea că Elena Udrea nu a cerut în niciun moment cei 900.000 euro.

Presa centrală arata și faptul că traseul acestui proces a fost unul destul de complicat, Elena Udrea fiind trimisă în judecată în 2015 şi condamnată definitiv în iunie 2018, când ea fugise din România înainte de pronunţarea sentinţei, fiind depistată şi încarcerată în Costa Rica.

Ulterior, în decembrie 2018, Curtea Constituţională a decis că nu a fost respectată legea atunci când au fost constituite completurile de cinci judecători de la această instanţă. În consecinţă, condamnările din dosarul „Gala Bute” au fost suspendate, Elena Udrea a fost eliberată din starea de detenție din Costa Rica şi s-a întors în România.

În aprilie 2022, în baza unei decizii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Instanţa supremă respingea o contestaţie în anulare depusă de Elena Udrea şi confirma condamnarea acesteia la şase ani închisoare. Elena Udrea fuge în Bulgaria, însă a fost prinsă aproape de granița cu Grecia şi trimisă în ţară, fiind încarcerată în iunie 2022.

Potrivit DNA, Elena Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de  Ministerul Dezvoltării Regionale Și Turismului, pe care l-a condus în intervalul 2009-2012.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea, în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii, fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta: Organizaţia Bucureşti a Partidului Democrat Liberal şi Rudel Obreja, președintele la vremea aceea a Federației Române de Box, între timp decedat din cauza unui cancer.