Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

3 ani,

în data de

• dansul ursului, caprei, cerbul si plugusorul sînt obiceiurile cele mai întîlnite la români, functie de zona geograficã

Obiceiurile de întîmpinare a noului an continuã seria celor prilejuite de Nasterea Domnului, avînd însã un caracter cu totul laic. Nu existã popor care sã nu abã traditii de întîmpinare a noului an, asteptat cu nerãbdare de fiecare persoanã. Existã un sentiment de primenire, de sperantã, de visare, dar mai ales de petrecere, poate singura perioadã cînd ne este permis sã uitãm de rele. Toatã lumea se bucurã, dã frîu liber fanteziei, încercînd sã treacã peste necazuri. De aceea, cel mai bine i se potriveste acestei perioade zicala cãreia „Cîte bordeie, atîta obiceie“. Nelipsit si rãspîndit în orice loc este plugusorul. Folcloristii au întocmit florilegii de nestemate ale creatiei populare si care sînt foarte vechi, majoritatea începînd cu „S-a sculat mai an, Bãdica Traian“, ca o reverberare a milenarei noastre istorii. Nu demult alaiurile de urãtori era însotite de un plug tras de boi si se trãgea o brazdã în fata casei, în acordurile pocnetelor de bici care egalau în intensitate petardele de azi. Multe au în prim-plan metehnele omenesti, în încercarea de înlãturare a lor într-un mod eficient, nealterat de nici un fel de cenzurã, ele fiind însotite de simboluri si întîmplãri hazlii, puse pe seama animalelor care devin personaje fabuloase. Plugusorul, urare traditionalã la romani în preajma Anului Nou, a pãstrat scenariul ritualic al unei invocãri magice cu substrat agrar. El e întotdeauna însotit de strigãturi, pocnete de bici si sunete de clopotei. Nelipsite sînt plugusoarele copiilor, fiind si cele care dau tonul petrecerilor într-un cor de clopotei. O asemenea mostrã este si urmãtorul text: Plugusorul mititel/ Cu rotitele de fier,/ Nu ca plugul lui Gheorghitã,/ Tras de zece pui de mîtã./ Unul lung si unul scurt,/ Dã colacul, nu fi turc./ C-avem si noi o cãrutã,/ Cu doi puisori de mîtã,/ Unul negru, unul sur,/ Dã colacul cã te ur/ Sau ne dai cîte-un covrig,/ Cã ne ia naiba de frig,/ Doi boi, douã vaci,/ Scoate, babã, doi pitaci,/ Si dacã nu scoti colacul,/ O sã-ti rupã boii pragul,/ Nu vezi altii cum fãcurã?!/ Unul urã, doi te furã,/ Trei cotrobãie prin surã,/ Iar ce aveai prin coviltir,/ La unul sub mindir,/ Aho, aho,/ De Anul Nou,/ Cã gãina n-are ou,/ Si cocosul nica-n gusã,/ De nu dai un franc mãtusã./ De nu dai si-un pic de vin,/ Nici la anul nu mai vin,/ Si nici altii nu se-ndeasã,/ Mînati mãi!/ La anul si la multi ani!.

Dansul ursului, doar în cîteva judete din Moldova Umblatul cu ursul e întîlnit doar în Moldova, în special în judetele Neamt, Suveava si Bacãu, avansîndu-se ipoteza cã la origine s-ar afla un cult traco-getic. Ursul este întruchipat de un flãcãu purtînd pe cap si umeri blana unui animal ucis (sau imitatii de blanã), împodobitã în dreptul urechilor cu ciucuri rosii. Ursul, care este condus de un ursar si acompaniat de muzicanti în rãpãitul tobelor sau pe melodia fluierului, îsi tine echilibrul cu ajutorul unui ciomag, mormãie si imitã pasii legãnati si sacadati ai animalului, izbind pãmîntul cu tãlpile. Se bãnuieste cã dansul invoca zeitãti pentru a purifica si fertiliza solul pentru noul an. Este înzorzonat cu podoabe: hurmuz, oglinzi, betealã, tinte alãmite. Este legat cu lant si se sprijinã într-un hadarag. El trebuie sã joace cum i se cîntã (Scoalã ursule pe ciomag/ Ca fasolea pe harag…), amintindu-ne de trupele de tigani care umblau cu un pui de urs domesticit, prezentînd prin sate si tîrguri mici exercitii de circ. Unele au si variante cu texte desuchete. Un alt membru al trupei este Fluierarul sau Fluierasul, îmbrãcat de obicei tãrãneste, apoi Dobosarul, tot ca lãutar, în unele locuri în tandem cu un acordeonist. Vestitorul este Casier si Cãpitan, totodatã cîntã si monologul. Poartã de obicei o uniformã militarã mai veche. Dacã trupa este mai mare, celelalte personaje sînt dupã zone: tigani, babe, daci etc. Dansul caprei, în Moldova si Ardeal, cerbul, în zona Hunedoara, borita (de la bour) în Transilvania de sud, sau brezaia în Muntenia si Oltenia este un alt obicei care se practicã înainte de Anul Nou. Cercetãtorii presupun cã dansul caprei precum si alte manifestãri ale mãstilor întîlnite în satele romanesti provin din ceremoniile sacre arhaice închinate mortii si renasterii divinitãtii. Capra este alaiul cel mai numeros, de obicei o singurã trupã într-un sat, care organizea si balul de sãrbãtori, fãcînd astfel ca drustele (fetele) sã fie primite fãrã contributie. Capra, fiind personajul principal, este cel mai pitoresc ornatã. Are un costum din spice de stuf, cu cap mobil fãcut din lemn, cu un bãt lung din douã corpuri actionate cu o pîrghie si o sfoarã. Acest mic mecanism scoate suntele ritmice în concordantã cu monologul vãtafului: Þa, ta, ta, cãpritã, ta! Pentru a fi mai convingãtori, cei care o realizeazã se strãduiesc sã-i punã tot felul de „tãntãrãmuri“, inclusiv coarne naturale. Trupa poate avea zeci de personaje, care de care mai pitoresti, de la zîne, draci, babe, mosnegi, haiduci, vînãtori, zgripturoaice, harapi, doctori, negustori. În judetul Neamt sînt renumite trupele de la Sãbãoani, Sagna. Þibucani, Oglinzi si Hangu, Bãltãtesti. Cerbul este întîlnit mai rar si numai în zonele de munte. Costumul este confectionat din piei de iepure, ornat cu diverse panglici, oglinzi si coarne ramificate. Alte personaje mai sînt: ursarii, cãpitanii, ciobanii, fluierarul, babele. Buhaiul este o trupã mai restrînsã, care are un instrument cilindric, avînd la unul din capete o membranã din piele, cu o coadã de cînepã. Unsã cu bors si trasã cu mîinile, scoate un sunet asemãnãtor cu rãgetul unui bou. Ultimul, dar unul dintre cele mai importante obiceiuri, nelipsit si el din traditie, este Sorcova. Ea reprezintã pe semãnãtorii care vin sã însãmînteze brazda din ajun cu boabe de grîu sau din orez. Sînt formate mai ales din grupuri de copii care stiu cîntece de o inegalabilã frumusete si care umplu prima zi a anului, cu veselie si urãri alese: Sorcova, vesela,/ Sã trãiti,/ Sã înfloriti,/ Ca merii,/ Ca perii,/ În mijlocul primãverii./ Cîte pietricele./ Atîtea mielusele,/ Cîti bolovani,/ Atîtia cîrlani;/ Fie casa îndestulatã,/ Tot cu mesele întinse,/ Cu fãcliile aprinse,/ Sã petreceti împreunã,/ Pînã-n veci cu voie bunã./ Cîte pietre sînt pe munte,/ Atîtia porci, boi si gîste,/ Cîtã frunzã pe umbrar,/ Atîtia bani în buzunar,/ Zile floare de zefir,/ Cum e mîndrul trandafir,/ Tare ca piatra,/ Iute ca sãgeata,/ Tare ca fierul,/ Iute ca otelul. La anul si la multi ani!

Cuvinte cheie:
Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

3 ani,

în data de

17 iulie 2018

Autor

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Enache nu-si uitã fostii elevi

Știre publicată în urmă cu

3 ani,

în data de

22 ianuarie 2018

Autor

• Vlad Achim este cel mai nou membru al formatiei de Liga 1 pregãtite de Costel Enache • Gigi Becali a fost de acord ca Achim sã plece la FC Botosani • pe lîngã antrenorul cu care a mai lucrat la FC Ceahlãul, Achim se va reîntîlni si cu un alt fost coleg, Sebastian Chitoscã •

Microbistii din Neamt au motive sã urmãreascã ceva mai interesat partidele din partea a doua a campionatului Ligii 1, dupã cum a început perioada de transferuri din minivacanta de sãrbãtori. În lipsa unei formatii din judet pe prima scenã fotbalisticã, cunoscãtorii de fotbal din judet ar putea sã „adopte“ o grupare care are deja în lot trei fosti componenti ai echipei din Piatra Neamt. Este vorba de FC Botosani, pregãtitã de antrenorul Costel Enache (ex-jucãtor si antrenor al FC Ceahlãul), formatie aflatã foarte aproape de performanta de a pãtrunde, în premierã, în turneul play-off, fazã ce va da campioana editiei 2017-2018 a Ligii I. Pentru a pune umãrul la acest obiectiv, în rîndurile echipei botosãnene a intrat si Vlad Achim, jucãtor de bazã al FC Ceahlãul în perioada 2007-2015. Ieri, jucãtorul în vîrstã de 28 de ani a fost cedat de FCSB la FC Botosani, patronul moldovenilor, Valeriu Iftime, precizînd cã s-a luptat pentru Achim cu alte douã cluburi din Liga 1. „Cu Gigi Becali nu a fost nici o problemã. Dînsul ne-a spus de la început cã vrea sã ni-l dea pe Vlad Achim, dar nouã ne era teamã cã nu doreste jucãtorul sã vinã la noi. El mai avea si alte douã oferte din Liga 1, însã am discutat cu el si ne-am înteles. Achim a semnat cu noi pe un an si jumãtate, atît cît mai avea contract si cu Steaua“, a declarat Iftime pentru Fanatik. Presa sportivã a aflat cã 100.000 de euro este clauza de reziliere pentru Vlad Achim, însã dacã cineva va plãti aceastã sumã, banii vor intra în conturile FCSB pentru cã jucãtorul a fost lãsat sã plece gratis la Botosani. De mentionat cã echipa din Botosani este a patra în ultimii doi ani pentru care Achim evolueazã, de la momentul plecãrii sale de la Ceahlãul. Dupã opt sezoane în care a apãrat culorile echipei pietrene (6 în Liga 1 si douã în liga secundã), pentru care a jucat 155 de partide si a înscris 18 goluri, în primãvara anului 2015 mijlocasul s-a transferat la Viitorul Constanta. Pentru echipa lui Hagi, Vlad a evoluat doar un tur de campionat. Desi pãrea se se fi integrat bine în angrenajul echipei, a fost cedat la FC Voluntari unde a jucat în returul sezonului 2015-2016. În campionatul 2016-2017 a ajuns la Steaua, unde a evoluat inconstant, fiind victima relatiei dificile dintre antrenorul Reghecampf si finantatorul Becali. În acest sezon, Nicolae Dicã a vrut sã mizeze mai mult pe Achim, dar soarta nu i-a surîs nici de aceastã datã jucãtorului. La FC Botosani, Achim ar putea avea sanse mai mari sã evolueze în linia medianã, dacã antrenorul Enache va gãsi oportunitãti sã-l foloseascã în cele patru meciuri rãmase de disputat din retur si, ulterior, în faza a doua a campionatului (play-off sau play-out). În lotul moldovenilor, Achim se va reîntîlni cu alte douã cunostinte de la Piatra Neamt: cu atacantul Sebastian Chitoscã, si el un implant nereusit la Steaua, respectiv portarul Alberto Cobrea, jucãtor originar din Piatra Neamt, format la Liceul cu Program Sportiv din urbea de sub Pietricica, dar care nu a evoluat sub culorile clubului FC Ceahlãul. Sebastian Chitoscã a ajuns la Botosani dupã ce a avut un parcurs asemenãtor cu al lui Achim. A plecat din curtea formatiei pietrene la un an dupã Achim, în toamna anului 2016, odatã cu alti doi tineri jucãtori cedati la Steaua (Stefãnescu si Popadiuc). Nu a avut prea multe sanse de a arãta de ce este capabil la echipa lui Becali, si a fost repede împrumutat la Voluntari si FC Brasov (Liga 2), echipe pentru care a evoluat în ultimul an în 11 partide si a marcat doar douã goluri. Si Chitoscã sperã sã-si relanseze cariera la Botosani, primele semne fiind încurajatoare. Enache a mizat pe atacant în 7 partide oficiale (Liga I si Cupa României), iar evolutia sa a fost deja apreciatã în mediul sportiv.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri de pe plaiurile haiducilor

Știre publicată în urmă cu

3 ani,

în data de

22 ianuarie 2018

Autor

• „Datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia

Festivalul de Datini si Obiceiuri, editia a V-a, activitate sugestiv intitulatã Pe plaiul haiducilor, desfãsuratã miercuri, 27 decembrie, 2017, la Cãminul Cultural Grinties, la initiativa Scolii cu clasele I – VIII, a primarului Vasile Alexandroaia si cu sprijinul Consiliului Local, s-a dovedit a fi un succes. Au rãspuns pozitiv chemãrii organizatorilor alaiurile folclorice din comunele Ceahlãu, Corbu, Tulghes si localitatea gazdã, Grinties, pe scena institutiei culturale trecînd pe rînd Corul Bisericii Adormirea Maicii Domnului, ansamblurile Merisorii Grintiesului, Florile Ceahlãului, Pe plaiuri tulghesene si multi interpreti, în spetã colindãtori. Regia spectacolului a apartinut lui Mihai Pantiru de la Scoala Grinties, care a avut si calitatea de prezentator. „Ne-am adunat la cea de-a V-a editie a Festivalului datinilor si obiceiurilor de iarnã din zonã si nu numai, o editie extinsã pe care dorim s-o permanentizãm. Tinem în mod special la acesta, fiindcã datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale. Ori, tocmai asta nu vrem sã se întîmple, mai cu seamã, aici lîngã Muntele Sfînt, Ceahlãul, acest loc plin de spiritualitate, legendã si traditie“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia. Manifestarea a fost deschisã prin cuvîntul celui ce conduce administratia localã, care a îmbrãcat ia traditionalã si a continuat prin colindele corului bisericii, urmîndu-i trecerea pe rînd a alaiurilor, de la cei mici, la flãcãii satelor, încheierea apartinînd cerbului si ursului grintiesean, totul în sunet de bucium si rãpãit de tobe, cutremurînd întreaga asistentã si recreînd vîrstnicilor emotiile copilãriei de altãdatã. Dacã e sã facem un top al celor prezentate, fruntea a apartinut scolilor, fie din Grinties sau din comunele vecine si cred cã nimeni din cei prezenti n-a avut ce obiecta. O prezentare artisticã de tinutã, o costumatie parcã coborîtã din istoria locului si o sumã de personaje din vremi de mult apuse aveau sã facã posibilã retrãirea pentru o dupã-amiazã legendele, datinile si traditiile spatiului cultural al unei bune pãrti din mîndra noastrã Moldovã. Cît despre interpretare, nu a avut nimeni a spune ceva împotrivã, datã fiind seriozitatea si mai ales dictia „actorilor“ de-o zi, ce s-au întrecut pe ei însisi în a face o figurã bunã. Ce mai, a fost sã fie la Grinties un loc de întîlnire întru readucerea în prezent a unei lumi de basm, îmbinatã cu una de legendã, presupunînd colindul, plugusorul si suita de teatru folcloric, toate dedicate Sãrbãtorilor de iarnã ale lui 2017. Ar mai fi de retinut faptul cã în acest context sãrbãtoresc primarul Grintiesului a oferit diplome de excelentã celor sapte cupluri, care în acest an au aniversat 50 de ani de cãsãtorie fericitã.

Citește știrea

Trending