Contactează-ne

Actualitate

Daţi un leu pentru Panteon

Știre publicată în urmă cu

în data de

„Un popor care nu-şi cunoaşte istoria e ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii“. Nicolae Iorga

Înţelepciunea populară nu poate fi negată şi nici bagatelizată. Toate acţiunile noastre îşi găsesc corespondentul în vorbele de duh pe care românul le cultivă cu sârg.

Nu întâmplător, la ceas de dureroasă aducere aminte, din tolba zicerilor cu tâlc, aduc la lumină câteva precum: „graba strică treaba“, „lucrul bun la nouă luni“, şi „copilul cu multe moaşe rămâne cu buricul netăiat“. Ajut cititorul să le ilustreze cât mai bine. Şi de va fi nevoie…

…Eram copilandru. Bunica asculta la radio, cu religiozitate, conferinţele lui Alexandru Lascarov Moldovanu, care-i mergeau la suflet. Uneori, dracii de copii, o chemam în graba mare: „mamare, mamare, vorbeşte Lascarov Moldovanu“. Bunica lăsa tot ce avea de făcut şi dădea fuguţa la preferatul ei. Dar când auzea glasul lui Nicolae Iorga, să te ţii: „Diavolilor, las’ că vă dau eu. Să-mi ardă mâncarea, ca să-l ascult pe… ţapul ăsta?!?“. Dar noi eram, departe, în grădină. Avea şi bunica dreptăţile ei. Nu-l avea la suflet pe cuvântător, fiindcă acceptase curbele de sacrificiu ale acelui timp, când salariaţii (bunicul printre ei) nu-şi primiseră lefurile.

Nicolae Iorga s-a născut acum 149 de ani (5 iunie 1871), la Botoşani. În 27 noiembrie 1940, îşi pierdea viaţa, asasinat de netrebnici şi abandonat în pădurea Strejnicu/Snagov.

Cine-l mai aminteşte astăzi pe marele istoric şi erudit al ţării şi al omenirii? Câţi dintre respondenţii unui „vox populi“ ar şti cine a fost şi ce a însemnat pentru cultura noastră şi cea universală? Câţi l-ar nominaliza între primii zece români? Fie şi după croitorii deveniţi stilişti, rapperii şi maneliştii consacraţi, revoluţionarii autentici, săraci şi curaţi, sau fotbaleurii fără egal?

Vremea a trecut, vremurile sunt altele, cu greu se poate jalona uriaşa, viguroasa personalitate a lui Nicolae Iorga, pe care George Călinescu îl considera, pe bună dreptate, „Voltaire al României“ iar UNESCO îl primea, în 1956, printre membrii săi de onoare, alături de Dimitrie Cantemir şi Constantin Negruzzi.

Cel mai mare istoric şi savant al României din toate timpurile, cum este catalogat de oamenii de seamă ai ţării, profesor universitar şi enciclopedist de mare anvergură, recunoscut şi solicitat de marile Academii şi Universităţi ale Europei să le împărtăşească din cunoştinţele sale (amintim că 47 dintre acestea au ţinut steagul în bernă la aflarea dispariţiei sale), filozof şi istoric („nu poţi să alegi un domeniu din istoria românilor fără să constaţi că Iorga a trecut deja pe acolo şi a tratat tema în mod fundamental“); orator strălucit, nelipsit de la emisiunile de radio (interesant, nu putea conferenţia în lipsa unui public oarecare, motiv pentru care studioul de radio îi asigura un număr de ascultători), patriot şi dascăl dăruit, organizator al „Şcolii de vară“ şi al „Centrului studenţesc cultural“ de la Vălenii de Munte, cu editură şi tipografie proprii, cu mii de participanţi, cu rol major în formarea conştiinţei naţionale şi în definirea idealurilor statului unitar la care visa şi pentru care acţiona (prin „adunarea şi legarea laolaltă a fărâmelor trupului naţional“); scriitor, memorialist, critic literar, dramaturg şi poet, gazetar şi colaborator a numeroase ziare şi reviste, a scris 27.000 de pagini (plasat pe locul 3 sau 4 în lume), a publicat 25.000 de articole de istorie, artă şi popularizare a ştiinţei şi 1.003 cărţi, printre care Istoria Românilor în 10 volume; politician (primul preşedinte al primului Senat al României, Preşedinte al Consiliului de Miniştri), implicat în viaţa social-politică a ţării, într-o perioadă extrem de controversată şi dificilă, membru titular al Academiei Române.

Când ne vom învrednici oare să-l aşezăm, alături de alţi oameni de seamă ai României, în Panteonul României, în umbra Catedralei Mântuirii Neamului, fie şi apelând la formula folosită pentru Ateneu şi actualizată „Daţi un ron pentru panteon!?“.

Ideea unui panteon al ţării există de mai bine de o sută de ani. Modelele nu ne-au lipsit. Italia l-a ridicat încă din 1756, Anglia în 1772, Franţa din 1790. Germania figurează cu o astfel de instituţie din 1842, Ungaria din 1847, Portugalia din 1916, iar Bulgaria (sora noastră în toate rămânerile în urmă ale Europei şi ale lumii) din 1978.

Numai statul nostru, numai România, cu o densitate puţin obişnuită de minţi strălucite zămislite, a rămas de căruţă. Nu fiindcă n-am avut conştiinţa datoriei de împlinit, ci pentru că… fiindcă… deoarece….

În 1992, Dan Toma Dulciu, vicepreşedinte al ASRA (Asociaţia Scriitorilor Români din Austria) relua iniţiativa, cu un document interesant şi documentat (merită citit), adresat guvenrului şi lui Adrian Năstase, pe atunci ministru de Externe. Din păcate, nu s-a întreprins nimic concret.

Abia în anul 2009 (8 iulie) speranţele renăşteau, dincolo de vorbe şi bune intenţii. A fost creat instrumentul necesar, respectiv Fundaţia „Panteonul României“, sub egida Academiei Române şi a altor instituţii de primă mărime. Planul a cunoscut o efervescenţă particulară, mobilizând energii, membri fondatori, priorităţi şi mod de lucru şi candidaţii, trasându-se coordonatele reuşitei apropiate şi (bineînţeles, cu fastul cuvenit) cu acordarea unor Diplome iniţiatorilor.

Fără intervenţia unui COVID justificativ, bunele intenţii s-au poticnit (expresia aparţine chiar domnului preşedinte Ionel Haiduc) odată cu propunerile de amplasare, teren şi alte divergenţe de păreri, care au neantizat orice acţiune concretă.

În 2016, se părea că şansele panteonului naţional renăşteau prin glasul senatorului Sorin Ilieşiu (Dumnezeu să mă ierte dacă PSD nu avea vreun candidat sărac şi curat de pus pe listă) care reitera propunerea ca o iniţiativă (aproape) originală, evaluând întreaga acţiune la 20 de milioane de euro şi enunţând ca certă, sigură şi efectivă, inaugurarea „Panteonului Naţional al României“, la 1 decembrie 2018, cu ocazia Centenarului.

Aţi mai auzit ceva despre Panteon? Dar despre „Cuminţenia pământului“? Despre aducerea rămăşiţelor pământeşti ale lui Enescu în ţară şi de alte asemenea?

La urma urmelor, de ce ne-am grăbi, precum Polonia care a edificat propriul panteon de câţiva ani?

Aniversări vom mai avea, iniţiative lăudabile aşijderea, nu se termină lumea dintr-un nimic. Abia se mai adună ceva candidaţi, îi mai prefirăm pe cei deja vizaţi, poate apelând la Agenţia Naţională de Integri….

Nu, nu mai daţi un ron…

Actualitate

Mita de la spital, începe procesul

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ contabila Mihaela Caraiman a fost trimisă în judecată pentru trafic de influenţă ■ a ajuns după gratii după ce a cerut bani pentru promisiuni de angajare sau acte medicale necesare pensionării ■ şpăgile au fost de 2.500 de euro şi 11.000 de lei ■

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ au finalizat urmărirerea penală şi au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a unui contabile de la Spitalul Municipal Roman. Mihaela Caraiman este acuzată de săvîrşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Asta după ce a cerut bani pentru promisiuni de angajare la unitatea sanitară, ori pentru obţinerea de acte medicale necesare pentru deschiderea drepturilor de pensie. Conform actelor de urmărirere penală, şpăgile ar fi fost cuprinse între 2.500 de euro şi 11.000 de lei.

„Din probele administrate pînă la acest moment, s- a reţinut următoarea situaţie de fapt. În perioada anilor 2019 – 2021, inculpata C.M. a pretins şi primit de la suspectele L.M.E., B.C.E. şi de la martorul L.M., sumele de 2.500 de euro şi 11.000 lei, promiţînd că îşi va trafica pretinsa influenţă asupra unor cadre medicale de decizie din cadrul Spitalului Municipal de Urgenţă Roman, fie pentru a obţine angajarea suspecţilor şi a martorului în posturi de asistenţi medicali, infirmieri sau îngrijitori în cadrul aceleiaşi unităţi medicale, fie pentru obţinerea unor acte medicale necesare întocmirii unor dosare de penisie“, se arăta într-un comunicat al Parchetului de pe lîngă Tribunalul Neamţ.

Pentru aceste fapte, pe 16 martie 2021 a fost efectuată o percheziţie la Spitalul de Urgenţă Roman, ţinta fiind biroul Mihaelei Caraiman, încadrată la Serviciului financiar-contabil, altă descindere avînd loc la domiciliul acesteia.

Probe care ar putea stabili comiterea unei fapte penale au fost căutate şi în cele două maşini ale acuzatei. În urma probelor strînse, pe 17 martie 2021 procurorii nemţeni au sesizat instanţa de judecată şi au cerut judecătorilor de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Neamţ luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile a Mihaelei Caraiman. După deliberări, judecătorii au dispus privarea de libertate pînă la data de 15 aprilie.

„Admite propunerea de arestare preventivă formulată de către Parchetul de pe lîngă Tribunalul Neamţ şi în consecinţă: În temeiul art. 226 raportat la art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, dispune arestarea preventivă a inculpatei C. M., cercetată pentru săvîrşirea a 4 infracţiuni de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin.1 Cod penal“, conform instanţei.

„A fost vorba, într-adevăr, de o descindere la Spitalul Municipal de Urgenţă Roman, făcută de organele de anchetă, care vizează o angajată, dar această descindere nu are legătură cu instituţia. Cum salariata lucra în spital s-a făcut o percheziţie şi în biroul acesteia. Precizăm că nu au fost ridicate din biroul angajatei noastre nici un fel de documente ce ţin de activitatea ei la unitatea sanitară“, a declarat, pentru Monitorul de Neamţ şi Roman, Andreea Trifan, purtător de cuvînt al spitalului.

Dosarul penal este instrumentat cu sprijinul lucrătorilor de poliţie judiciară din cadrul IPJ Neamţ – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, Brigăzii Operaţiuni Speciale Bacău şi a Serviciului Operaţiuni Speciale Neamţ. De mită pentru angajare la Spitalul Roman au mai existat zvonuri, însă acum este prima dovadă concretă a speculaţiilor.

De acum înainte cauza intră în procedura de Cameră preliminară care nu ar trebui să dureze mai mult de două luni, apoi procesul intră în linie dreaptă, va fi public şi va continua cu administrarea probatoriului, audieri de martori şi administrări de probe.

Citește știrea

Actualitate

Fost şef de la Fisc acuzat de „interes“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ ANI a sesizat procurorii în cazul Deliei Rodica Negură ■ inspectorii de integritate acuză că a semnat în calitate de conducător al organului de executare, documentele care au stat la baza continuării unor măsuri de executare silită pentru o societate unde administrator era soţul ■

Un funcţionar public cu statut de şef în cadrul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Neamţ va trebui să dea explicaţii procurorilor pietreni după ce Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra-Neamţ. Numele funcţionarului este Delia Rodica Negură, iar inspectorii de integritate spun că sunt indicii privind săvârşirea infracţiunii de conflict de interese.

Conform sursei citate, în calitate de conducător al organului de executare ar fi semnat o serie de documente în cazul unei societăţi la care soţul era administrator şi asociat unic.

„Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra-Neamţ cu privire la existenţa indiciilor referitoare la săvârşirea de către Negură Delia Rodica a infracţiunii de conflict de interese (text în vigoare până la 28 iulie 2017), prevăzută de art. 301 din Codul Penal, întrucât, prin semnarea în calitate de conducător al organului de executare, a documentelor care au stat la baza continuării unor măsuri de executare silită (constând în vânzarea la licitaţie a unor bunuri imobile) a societăţii comerciale al cărei administrator şi asociat unic este soţul persoanei evaluate, a existat un interes de natură patrimonială pentru acesta“, se precizează în comunicatul de presă emis de ANI.

Sursa citată mai menţionează că „de asemenea, la data de 02 mai 2017, în calitate de conducător al organului de executare, Negură Delia Rodica a semnat procesul-verbal privind eliberarea sumei rezultată din executarea silită, conform căruia, în temeiul prevederilor art. 259 din Legea nr. 207/2015), s-a procedat la distribuirea sumei de 54.007 lei (rezultată din vânzarea bunurilor scoase la licitaţie) pentru stingerea obligaţiilor datorate de către societatea comercială al cărei administrator şi asociat unic este soţul persoanei evaluate“.

În legea privind Codul de procedurã fiscală (207/2015), articolul 259 face parte din capitolul zece, care se referă la eliberarea şi distribuirea sumelor realizate prin executare silită.

Cât priveşte articolul 301 Cod penal, el este reglementat astfel: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică“.

Rămâne de văzut ce vor stabili procurorii, iar până la o decizie definitivă a instanţei, persoana în cauză beneficiază de prezumţia de nevinovăţie.

Citește știrea

Actualitate

Elicopter solicitat pentru un caz grav

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Serviciul de Primiri Urgenţe al Spitalului Municipal de Urgenţă Roman a solicitat, în dimineaţa zilei de luni, 10 mai, un elicopter pentru transportul la Iaşi al unui biciclist, accidentat grav.

„A fost adus la CPU, de către un echipaj al Ambulanţei, un bărbat de 53 de ani, din Gherăeşti, care a căzut de pe bicicletă şi, în cădere, s-a rănit grav la cap. În urma investigaţilor la computerul tomograf s-a constatat faptul că pacientul avea o hemoragie subarahnoidiană şi din acest motiv a fost solicitat elicopetreul pentru ca pacientul să fie transportat, urgent, la Spitalul de Neorochirurgie din Iaşi, pentru tratament de specialitate“, a declarat Andreea Trifan, purtător de cuvînt al SMU Roman. Hemoragia subarahnoidiană se datoreaza hemoragiilor survenite în spaţiul intracranian, în cadrul unor traumatisme cranio-cerebrale severe. Acest tip de hemoragie poate produce şi anevrisme cerebrale care pot fi fatale.

Citește știrea

Trending