Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Dascãlii fug de…scoalã

Știre publicată în urmă cu

în data de

• cadrele didactice nemtene preferã sã munceascã în strãinãtate pe bani mai multi decît sã n-aibã cu ce trãi în tarã • unii au depus cerere pentru a ocupa jumãtate de catedrã, luîndu-si un al doilea serviciu • la fiecare Consiliu de Administratie al ISJ se discutã între 10 si 20 de cereri prin care se solicitã concediu farã platã

Cîte 10-20 de cereri de intrare în concediu fãrã platã pe o perioadã de un an se analizeazã în fiecare sedintã a Consiliului de Administratie al Inspectoratului Scolar Judetean Neamt. În momentul de fatã nu se stie cu exactitate cîte cadre didactice au lãsat deoparte catedra ca sã culeagã cãpsuni spaniolilor, ori sã îngrijeascã bãtrîni prin Italia, dar cu certitudine sînt multe. Maria Rusu, inspector scolar general adjunct, a declarat cã în perioada urmãtoare se va cunoaste cu exactitate situatia dacãlilor care au ales varianta concediului fãrã platã pentru un an de zile. „Existã destul de multe astfel de cereri si în ultima perioadã s-a constatat cã a crescut simtitor numãrul lor. La fiecare sedintã de Consiliu de Administratie de la Inspectoratul Scolar avem spre avizare cîte 10-20 de astfel de cereri. Unii dintre colegii nostri au depus cereri pentru a intra în concediu fãrã platã pentru a-si rezolva unele probleme personale. Sînt cadre didactice care au solicitat, pentru anul scolar 2006-2007, sã aibã doar jumãtate de normã, pentru cã si-au gãsit si un alt serviciu, dar nu vor sã renunte la profesia de bazã“, a declarat inspector scolar general adjunct al ISJ Neamt, profesor Maria Rusu. Salariile dascãlilor sînt printre cele mai mici dintre toate ramurile economiei nationale, chiar dacã mai toti sînt oameni cu pregãtire, iar un astfel de serviciu presupune o uzurã psihicã majorã. Datoritã lefurilor mici, în ultimii ani s-a constatat un dezinteres al celor care terminã facultãti care pregãtesc cadre didactice de a se instala la catedrã. În Neamt se înregistreazã un deficit de profesori de limba si literatura românã, o explicatie fiind faptul cã umanistii, care sînt calificati în predarea limbii si literaturii române si a unei limbi strãine, o calificare „la pachet“, preferã o slujbã bãnoasã în care sã-si etaleze cunostintele de limbi strãine, în locul unei norme în domeniul educatiei. Nici profesori de fizicã si chimie nu sînt suficienti, în multe scoli din judet aceste discipline fiind predate de suplinitori.

Salariile începãtorilor din învãtãmînt, sub 150 de euro lunar Nu este o noutate faptul cã un dascãl, la începutul carierei, chiar dacã este absolvent de facultate, primeste un salariu sub 150 de euro, în conditiile în care are normã întreagã. La polul opus stau profesorii universitari, care reusesc, dupã un lung sir de ani, în care au dat zeci de examene, sã încaseze circa 30 milioane de lei. „Nu am reusit sã mã titularizez de prima datã dupã ce am terminat facultatea si atunci am predat istoria ca suplinitor. Am obtinut rezultate remarcabile, doi elevi de-ai mei luînd note foarte mari la olimpiada judeteanã, dar, în ciuda efortului foarte mare pe care l-a presupus obtinerea acestor performante de cãtre copii, salariul meu a fost de cinci milioane de lei. Pe parcursul anului scolar a trebuit sã mã pregãtesc din nou pentru examenul de titularizare. Consumul psihic este foarte mare si salariile în învãtãmînt nu sînt pe mãsura muncii si a pregãtirii“, a spus profesoara Paula Minutiu. Dacã pentru „învãtãceii“ din învãtãmînt salariul de început este cinci milioane de lei, nici pentru cei cu cîtiva ani vechime la catedrã veniturile nu sînt mai mari. Ele cresc proportional cu vechimea si sporesc cît de cît odatã cu obtinerea gradelor didactice. Însã acestea nu constituie motive de sedere la catedrã, în conditiile în care cîstigul unui dascãl începãtor pe un an scolar echivaleazã ori este mai mic decît cîstigul unui român care culege cãpsuni ori face menaj la domiciliul italienilor în trei luni de zile. Asa stînd lucrurile, sînt de înteles profesorii, învãtãtorii si educatoarele care au depus cereri pentru a beneficia de concediu fãrã platã pe perioada unui an, ca sã poatã merge peste hotare pentru un cîstig consistent.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending