Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Dascãl cu pensie de gunoier

Știre publicată în urmă cu

în data de

• dupã 33 de ani de muncã, un cadru didactic are o pensie de doar patru milioane de lei • desi nu a lipsit de la scoalã nici o orã, acesteia îi lipsesc ani întregi de vechime •

Învãtãtoarea Veronica Bãbusanu, care si-a desfãsurat activitatea, neîntrerupt, în aceeasi unitate, a „reusit“ sã aibã, dupã 33 de ani de muncã la catedrã, o pensie de patru milioane de lei, dupã recalculare. Cînd i s-a trimis punctajul respectiv, aceasta a avut surpriza sã constate cã, ani întregi, îi era calculatã pensia la venitul minim pe economie, din cauza lipsei documentelor. „Am terminat Scoala Normalã la 1 septembrie 1953 si am functionat, neîntrerupt, la Scoala din Sagna, 33 de ani, pînã la iesirea la pensie, în 1986. Am avut surpriza ca, la recalcularea pensiei, sã constat cã, pentru perioade întregi, nu se gãseau statele de platã, mai ales între 1956-1958, ani între care mi s-a calculat pensia la salariul minim pe economie. Am fãcut zeci de drumuri, pentru a gãsi documentele, si am cheltuit o multime de bani, fãrã nici un folos“, a declarat, nemultumitã, Veronica Bãbusanu. Aceasta apreciazã cã toatã tevatura cu recalcularea pensiilor nu înseamnã decît bãtaie de joc la adresa unor oameni care au muncit pentru stat o viatã de om. „Ceea ce mi s-a pãrut de-a dreptul o insultã, la adresa noastrã, este faptul cã am primit o fisã în care mi se comunica cã pensia mi-a fost majoratã cu… un leu. Dacã un om care a trudit, din greu, 33 de ani, punînd condeiul în mînã la zeci de generatii, nu poate trãi cu demnitate si decentã, la pensie, încotro merge aceastã societate?“, s-a întrebat, cu mîhnire, învãtãtoarea. Norã de preot, Veronica Bãbusanu a apucat anii grei, de dupã 1950, cînd intelectualii erau bãtaia de joc a activistilor de partid, cînd erau pusi sã batã din poartã în poartã pentru a-i convinge pe tãrani sã se înscrie în CAP, cînd scriau lozinci pe garduri, pusi tot de politrucii de la partid. „Viata mea a fost foarte grea, mai ales cã, fiind norã de preot, am avut de suferit pînã prin anii 1960. Am trãit, însã, satisfactii profesionale foarte mari, mai ales atunci cînd, la absolvirea claselor a IV-a, colegii profesori se bãteau sã-mi preia clasele. Faptul cã m-am bucurat de respect, totdeauna, în fata oamenilor din Sagna, a însemnat enorm pentru mine“, si-a rememorat pensionara viata profesionalã. Încercãrile noastre de a afla cum este posibilã o asemenea situatie au dus la constatarea cã mii de pensionari au pãtit la fel, pentru cã a existat o adevãratã babilonie, în privinta predãrii arhivelor. Purtãtorul de cuvînt al Casei de Pensii, juristul Cezar Anegroae, a declarat cã institutia pe care o reprezintã a recalculat pensiile în functie de documentele pe care titularii le-au depus la dosar. Directorul Arhivelor Statului Neamt, Constantin Pãduraru, a precizat cã situatia învãtãtoarei romascane poate fi rezolvatã, prin cãutarea documentelor justificative, fie la Arhivele Statului, fie în Arhiva Consiliului Judetean. „Din 1953 pînã în 1955, la 31 decembrie, cadrele didactice ereau plãtite prin Sectia de învãtãmînt a Sfatului Popular a Raionului Roman. Din 1956, pînã în februarie 1968, statele de platã se regãsesc la Consiliul Judetean Neamt. Din 1968 pînã în 1986, scoala detine toate documentele de vechime. Ar mai existã o solutie, pentru perioadele în care nu se gãsesc acte, se mai pot face solicitãri, în scris, cãtre Inspectoratul Scolar al Judetului Neamt, care a avut situatia din toate scolile judetului“, a declarat Constantin Pãduraru.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending