Contactează-ne

Actualitate

Dan Stanca, laureatul Premiului Naţional pentru Proză Ion Creangă, Opera Omnia

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ decernarea premiului a avut loc duminică, 1 martie, la casa memorială de la Humuleşti ■ la manifestare au participat mari nume ale literaturii române contemporane ■

Scriitori din toată ţara şi-au dat întîlnire duminică, 1 martie 2020, la malul Ozanei, la Humuleşti, pentru a-l celebra, la împlinirea a 183 de ani de la naştere, pe marele povestitor, dar şi pentru a afla cine este laureatul din acest an al unui concurs naţional.

A fost vorba despre Premiul pentru Proză Ion Creangă, Opera Omnia, ediţia a IV-a. Iar juriul a avut de deliberat cîştigătorul dintre cei nouă nominalizaţi în urma unor anchete minuţioase făcute de organizatori în mediile literare, filiale ale Uniunii Scriitorilor şi reviste de specialitate.

Astfel, în „finală“ au intrat Gabriela Adameşteanu, Ştefan Agopian, Petru Cimpoeşu, Radu Cosaşu, Florina Iliş, Bujor Nedelcovici, Dan Stanca, Dumitru Ţepeneag şi Varujan Vosganian. Una dintre condiţiile concursului era ca premiul să fie acordat unui scriitor român de certă valoare, care s-a remarcat şi impus prin operă durabilă în genul narativ, sporind zestrea literaturii naţionale. Şi, aşa se face că duminică, pe la orele prînzului, în ograda părinţilor lui Nică a lui Ştefan Apetrei, pe prispa casei Amintirilor din Humuleşti, laureatul Premiului Naţional pentru Proză Ion Creangă, Opera Omnia, ediţia 2020, a fost anunţat ca fiind Dan Stanca.

El a fost desemnat de juriul compus din scriitorii şi criticii literari Ioan Holban (preşedinte), Mircea A. Diaconu, Theodor Codreanu, Vasile Spiridon, Antonio Patraş, Constantin Dram şi Cristian Livescu. Celelalte trei ediţii ale manifestării au fost cîştigate de alte trei nume importantante ale literaturii contemporane, prozatorii Dumitru Radu Popescu, Nicolae Breban şi Eugen Uricaru.

Pe lîngă placheta şi diploma care „atestă“ laureaţii, premiul presupune şi suma de 5.000 de euro, acordată de Consiliul Judeţean Neamţ. În cadrul aceleiaşi ceremonii de la Humuleşti, premiatul din 2019, scriitorul Eugen Uricaru, a primit din partea oficialităţilor locale titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Târgu Neamţ, la fel cum vor primi toţi câştigătorii concursului anual. Momentul consumat la Casa memorială Creangă din Humuleşti a fost punctul culminant al unei serii de manifestări cuprinse în amplul proiect Premiul Naţional pentru Proză Ion Creangă, Opera Omnia al Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ, principalul organizator, alături de CJ Neamţ, Uniunii Scriitorilor din România, filiala Iaşi şi alte instituţii. Sâmbătă, 29 februarie, la Piatra Neamţ, a avut loc simpozionul Ion Creangă, în universalitate – 183 de ani de la naşterea marelui nostru clasic, prezidat de Ioan Holban, la final avînd loc câteva lansări de carte.

Cîte ceva despre Dan Stanca

Au fost prezentate, de către Lucian Vasiliu director al Editurii Junimea şi criticul Cristian Livescu, cele mai noi apariţii de pe piaţa cărţii, referitoare la marele nostru clasic. A fost vorba despre Viaţa altora (Amintiri în seria Prozatori români laureaţi ai Premiului Naţional de proză Ion Creangă), autor Eugen Uricaru; Bojdeuca Ion Creangă – Din istoria primului muzeu literar din România, autor Iulian Pruteanu Isăcescu; Eugen Uricaru. Monografie, autor Ion Holban; Ion Creangă. Explorarea unui miracol, autor Cristian Livescu.

Au mai fost lansate şi cele mai recente numere ale revistelor Convorbiri literare, Antiteze şi Scriptor. În ceea ce-l priveşte pe laureatul premiului din acest an, Dan Stanca, el s-a născut la 30 septembrie 1955, la Bucureşti. A abolvit, în 1878, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti, secţia engleză-română. Urmează epartizarea ca profesor la Şcoala Generală nr. 4 din Giurgiu, dar în 1982 părăseşte învăţămîntul şi se angajează ca muncitor necalificat la un şantier de construcţii din Bucureşti.

După 1990 a fost redactor, redactor-şef adjunct sau colaborator la marile cotiane bucureştene şi la postul de radio Europa Liberă. Primul roman, Vântul sau ţipătul altuia, îi apare în 1992, pentru ca în 1997 să i se acorde Premiul Uniunii Scriitorilor. În ani, a fost extrem de prolific, publicând numeroase romane. „Romanele, multe, pe care «nouăzecistul» Dan Stanca le-a scris în ultimul deceniu au ceva (important) în comun: un anume tip de adversitate, acutizată în conflict.

De o parte sunt purtătorii, rari, excepţionali, de har divin; de cealaltă, restul ostil al lumii înconjurătoare. Între cele două tabere glisează totuşi, făcând naveta şi colportajul de rigoare, două-trei personaje cărora autorul le încredinţează rolul naraţiei; ele se achită bine de sarcina lor, căci epica rezultată e fluentă, alertă, de multe ori palpitantă. Aceste câteva personaje constituie, apoi, o verigă de legătură nu doar pe orizontala faptelor, a întâmplărilor şi evenimentelor, ci şi pe verticala înălţată în planul realului de către nişte profeţi iluminaţi.

Cu alte cuvinte, rolul acestor personaje-tampon este şi acela de a face legătura – şi totodată distincţia – între planul realităţii cuminţi, «normale», şi cel al extazelor mistice“. (Daniel Cristea Enache, extrase din Academia Română – Dicţionarul general al Literaturii Române, volumul VI, literele S, T, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004).

Iată cîteva titluri din opera lui Dan Stanca: Vântul sau ţipătul altuia, Bucureşti, 1992; Eu şi iadul, Bucureşti, 1993; Simbol sau vedenie, Bucureşti, 1995; Aripile arhanghelului Mihail, Bucureşti, 1996; Apocalips amânat, Bucureşti, 1997; Cer iertare, Bucureşti, 1997; Contemplatorul solitar. Introducere în opera lui Vasile Lovinescu, laşi, 1997; Ultima biserică, Bucureşti, 1997; Muntele viu, Iaşi, 1998; Ritualul nopţii, Bucureşti, 1998; Veninul metafizic, Iaşi, 1998; Morminte străvezii, Bucureşti, 1999; Ultimul om, Iaşi, 1999; Domnul clipei, Bucureşti, 2000; Pasărea orbilor, Bucureşti, 2001; Drumul spre piatră, Bucureşti, 2002; A doua zi după moarte, Cluj-Napoca, 2003. Ediţii: Vasile Lovinescu, O icoană creştină pe Columna Traiană, Bucureşti, 1996 (în colaborare cu Roxana Cristian şi Florin Mihăescu).

Actualitate

Piața Ștefan cel Mare din Piatra-Neamț – zonă de promenadă în fiecare weekend

Știre publicată în urmă cu

în data de

În această vară, strada din fața Parcului Central, între Teatrul Tineretului și sensul giratoriu de la Grand Hotel Ceahlău a fost transformată într-o zonă exclusiv pietonală pe durata weekend-urilor.

Această măsură s-a bucurat de foarte multă apreciere din partea dumneavoastră. Mai mult, faptul că în această perioadă este nevoie de zone pietonale mai mari pentru a se putea asigura distanțarea fizică, ne-a determinat să vă cerem părerea în ceea ce privește oprirea circulației în zona menționată în fiecare sfârșit de săptămână, indiferent de anotimp.

Primarul Andrei Carabelea: „Numărul foarte mare de opinii, fără echivoc majoritar, care au susținut această propunere ne-a ajutat să luăm decizia ca din această săptămână  circulația rutieră pe tronsonul stradal din fața Parcului Central să fie oprită începând de vineri seara, până duminică noaptea, iar partea carosabilă să fie transformată în loc de promenadă, mișcare în aer liber, plimbare cu bicicleta pentru copii și adulți, practicarea sporturilor sau a diferitor jocuri. Astfel, închiderea de circulație va fi valabilă pe toată durata anului viitor.  Invit cluburile sportive și asociațiile locale care derulează activități ce s-ar preta acestei zone pietonale, să propună evenimente sociale sau sportive, cu respectarea reglementărilor privind protecția sanitară a populației. Îi asigur de tot sprijinul municipalității pietrene!”

Citește știrea

Actualitate

Elevi, părinţi, directori şi primari, telefoane pentru consilierea lor

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ la nivel naţional şi judeţean au fost înfiinţate numere de telefon, în sistem telverde, pentru consiliere pedagogică şi psihologică

Conducerea Inspectoratului Şcolar este conştientă de necesitatea existenţei unei comunicări cît mai eficiente, pe probleme ce ţin de consilierea didactică sau psihologică, în perioada de criză pandemică, motiv pentru care la nivelul Ministerului Eucaţiei, cît şi în plan local, au fost deschise mai multe linii telefonice.

„Pentru comunicare în această perioadă de criză, legată de pandemia de coronavirus, există un Telverde la Ministerul Educaţiei – 0800.672.031, pentru părinţi şi elevi şi altul pentru directori şi conducerile unităţilor administrative -0800.672.032. La nivel judeţean există mai multe telefoane gratuite. Este vorba de un număr, 0800.816.233, care este afişat şi pe site-ul Inspectoratului Şcolar Neamţ, dar şi unul la Centrul Judeţean de Resurse Educaţionale (CJRAE) – 0371.092.511. Tot la această instituţie, la care am păstrat cele 69,62 norme didactice, se pot transmite solicitări şi pe adresa de e-mail consiliere@cjrae-neamt.ro. La toate telefoanele anunţate şi la adresa de poştă electronică elevii, părinţii, cadrele didactice sau primarii pot solicita informaţii de ordin metodologic, referitoare la şcoala on-line“, a declarat inspectorul şcolar general, Mihai Obreja.

Ministerul precizează că la telefonul destinat directorilor de şcoli şi primarilor se poate acorda consultanţă privind achiziţia de tablete pentru uz şcolar, cu acces la internet sau pentru alte echipamente electronice necesare desfăşurării activităţii didactice în mediul on-line.

Telefoanele amintite, gratuite, funcţionează de luni pînă vineri, între 08.00 şi 16.00. La telefonul destinat părinţilor şi elevilor se pot transmite plîngeri referitoare la relaţia elev-părinte-profesor. Am sunat la numărul de telefon afişat pe site-ul ISJ Neamţ, la care a răspuns o voce feminină. Am fost curioşi să aflăm cît de des este apelat acest număr de telefon şi vocea de la capătul firului a recunoscut că „nu prea des“.

Citește știrea

Actualitate

Maşini furate, permise false şi percheziţii DNA

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ 67 de descinderi au avut loc la nouă instituţii publice, sediile unor firme şi persoane fizice ■ ancheta a pornit de la Suceava ■ este vorba de maşini înmatriculate ilegal şi permise de conducere obţinute tot ilegal ■ acestea din urmă ar fi „costat“ între 5.000 şi 7.000 de euro ■

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Suceava, au descins, pe 26 noiembrie, la mai multe instituţii publice, dar nu numai, din cîteva judeţe, inclusiv Neamţ. În cauză sînt acuze de săvîrşire a unor infracţiuni de corupţie, dar şi spălare de bani sau constituire a unui grup infracţional organizat. Faptele ar fi avut loc în perioada 2018 – 2020.

„Sînt efectuate percheziţii domiciliare în 67 de locaţii situate pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Suceava, Bistriţa – Năsăud, Botoşani, Neamţ şi Bacău, din care nouă sînt instituţii publice, restul reprezentînd domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi“, conform DNA.

Se pare că ar fi vorba de permise de conducere obţinute ilegal, precum şi de înmatricularea frauduloasă a unor autoturisme furate din ţări ale UE. Din aceste motive instituţiile publice vizate de anchetă ar fi serviciile de Permise şi Înmatriculări, dar şi RAR. Poliţia Română a anunţat că au fost puse în executare aproximativ 60 de mandate de percheziţie.

„Printre suspecţi sînt şi angajaţi ai Serviciului de Permise şi Înmatriculări Suceava, dar şi alte persoane fără calitate specială implicate în activitatea ilegală de obţinere a permiselor şi înmatriculare a vehiculelor. Vreau să subliniez faptul că structurile Ministerului Afacerilor Interne au participat activ la instrumentarea acestui dosar, depunînd toate eforturile pentru identificarea persoanele vinovate, astfel încît acestea să fie trase la răspundere. Probele administrate au evidenţiat crearea unei reţele de intermediere a obţinerii permisului de conducere prin fraudarea probei teoretice şi a celei practice în schimbul unor sume cuprinse între 5.000 şi 7.000 euro pentru un permis“, anunţa Monica Dajbog, purtătorul de cuvînt al MAI.

Neoficial, se pare că în timpul percheziţiilor, anchetatorii ar fi găsit la suspecţi sume impresionante, circa un milion de euro. Banii era ţinuţi în seifuri, pereţi, ligheane sau găleţi. Se pare că în Neamţ ancheta ar fi avut loc la RAR.

Citește știrea

Trending