Pelerinaj la Cuvioasa Parascheva, sfânta celor ce sunt în nevoi 

■ peste 225.000 de persoane s-au perindat la racla Cuvioasei Parascheva la Iași ■ trenurile care merg către Iași au fost suplimentate între 12 și 15 octombrie n 

În fiecare an, la jumătatea lunii octombrie, sute de mii de pelerini merg la Iaşi să o cinstească pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Pelerinajul a început de sâmbătă, 7 octombrie și se va încheia, duminică, 15 octombrie.  Este o continuă curgere de oameni către locul în care se află moaștele Cuvioasei Parascheva. Până în seara zilei de 13 octombrie, peste 180.000 de pelerini trecuseră și se rugaseră la Cuvioasa Parascheva. În dimineața de 14 octombrie fuseseră înregistrați 225.000 de pelerini, iar alte 65.000 de persoane așteptau la rând.

CFR Călători a suplimentat vagoane  pentru a mări capacitatea de transport a celor mai solicitate trenuri spre/dinspre Moldova din această perioadă. De peste o săptămână, trenurile spre Iași circulă cu vagoane în plus. Vârful de trafic estimat între 12 și 15 octombrie 202 are alocată întreaga capacitate de transport, tehnic disponibilă, pentru a ajunge la Iași.

La Căminul de Pensionari “Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Iași s-au pregătit 40.000 de sarmale, ce urmează a fi oferite ce vor fi oferite pelerinilor care participă, la Iași, la hram.

105 romașcani în pelerinaj la moaștele Sfintei Parascheva

Ca în fiecare an,  Primăria Roman a facilitat pelerinajul romașcanilor dornici să se închine la Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, la Iași. În cursul zilei de vineri, 13 octombrie s-au încheiat înscrierile. ”În colaborare cu firma Pristyl reușim și anul acesta să ajutăm 105 romașcani,  să se deplaseze, gratuit, la Iași, pentru a participa la Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva. Autocarele vor pleca din fața Primăriei, sâmbătă, 14 octombrie, la ora 6,oo,  urmând să se întoarcă atunci când ultimul pelerin  romașcan va trece prin fața sfintei racle”, a precizat Mihai Bârjoveanu, șef al Biroului organizare evenimente, din cadrul Primăriei Roman.

 Pelerini și la Arhiepiscopia Romanului, care are tot hramul Cuvioasei Parascheva

Vineri, 13 octombrie câteva sute de pelerini au participat la slujba Privegherii oficiate cu prilejul hramului Catedralei arhiepiscopale „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Roman de soborul preoților din administrația eparhială, sub protia Preasfințitului Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului.

Sursa: Facebook Arhiepiscopia Romanului și Bacăului

În dimineaţa zilei de 11 octombrie 2023,  un grup format din 30 de pelerini din Bacău a poposit mai întâi la Roman, în cetate, unde s-au închinat la racla cu Sfinte Moaște din Catedrala Arhiepiscopală şi au ascultat cuvântul de binecuvântare şi istoricul Catedralei şi al celor 77 de ierarhi ai Romanului, prezentat de părintele arhimandrit Andrei Ioniţă.

A urmat pelerinajul la Iaşi unde credincioşii s-au închinat la racla cu Sfintele Moaşte ale Sfintei Cuvioase Parascheva, iar apoi au efectuat o vizită la Muzeul Mitropolitan de sub Catedrală. Bucuria pelerinilor a fost întregită de închinarea la părticica din Sfintele Moaşte ale Sf. Ierarh Vasile cel Mare de la Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi şi vizitarea mormintelor domnitorilor din interiorul ansamblului ecclesial.  La final, s-a făcut un scurt popas la Mănăstirea Miclăuşeni şi la Palatul Sturza tot pentru închinare..

42000 de sărbătoriți

În această zi își serbează ziua onomastică peste 42.000 de români. Datele de evidență a populaţiei arată că există 38.772 de femei care poartă numele de Parascheva sau derivate ale acesteia şi 3.352 de bărbaţi cu numele de Paraschiv sau cu nume derivate.

Sf. Andrei Criteanul

Anul acesta, alături de sfintele moaștele Ocrotitoarei Moldovei au fost aduse spre închinare, de la Catedrala Mitropolitană din Arkalochori (Creta, Grecia), și moaștele Sfântului Andrei Criteanul. O motivație importantă pentru alegerea acestui Sfânt supranumit „exarhul cântăreţilor bisericeşti” a fost conferită de faptul că 2023 este declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept „anul comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești (psalți)”.

Catedrala Mitropolitană Iași

Rândul pelerinilor se întindea înainte de Podul Ros și mergea pe malul Bahluiului până la Podul de Piatră, șerpuia  pe străzi câtre cartierul Alexandru și apoi urca dealul înspre Mitropolie. O durată medie de așteptare de circa 20 de ore.

Viaţa Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi

Biroul de presă al Mitropoliei Moldovei a publicat o sinteză a vieții Sfintei Cuvioase Parascheva .Născută în Epivat (azi Boiados), pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol, capitală a Imperiului Bizantin, Sfânta Parascheva a trăit în prima jumătate a veacului al XI-lea. Şi-a însuşit încă din fragedă copilărie modelul vieţuirii întru Hristos, înţelegând sensurile profunde ale iubirii de semeni, ale milosteniei şi faptelor bune.

La vârsta de 10 ani, în timp ce se afla într-o biserică, a auzit la Sfânta Evanghelie cuvintele: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). A fost momentul care a decis definitiv traseul pe care Cuvioasa Parascheva avea să-l urmeze: cel al credinţei în Hristos şi al jertfirii pentru cei nevoiaşi. Astfel, aşa cum consemnează scrierile, toată viaţa sa şi-a împărţit hainele şi tot ce avea mai de preţ celor sărmani şi lipsiţi de ajutor.

După moartea părinților, a părăsit casa părintească din Epivat, îndreptându-se spre locurile sfinte de la Ierusalim pe care-şi dorea cu ardoare să le vadă. A început acest lung pelerinaj trecând mai întâi prin Constantinopol, unde s-a închinat la moaştele sfinţilor din cetate. Aici a cerut binecuvântarea părinţilor duhovniceşti şi şi-a continuat drumul, stând un timp la Calcedon (actualul Kadikoy, în Turcia), mergând apoi în Heracleea Pontului, într-o mănăstire închinată Maicii Domnului.

După un timp, Cuvioasa Parascheva a ajuns la Ierusalim, hotărând să rămână pentru tot restul vieţii sale în locurile în care au trăit Mântuitorul şi Sfinţii Apostoli. Astfel, după ce s-a închinat la Locurile Sfinte, a mers în pustiul Iordanului, la o mănăstire de maici, acolo unde trăiseră Sfântul Ioan Botezătorul şi Cuvioasa Maria Egipteanca, ducând o viaţă aspră şi plină de nevoinţe.

Însă, la 25 de ani, a părăsit mănăstirea din pustiul Iordanului, îndreptându-se spre casă, după ce într-o noapte, în timp ce se ruga, un înger de lumină i-a spus: „Lasă pustiul şi întoarce-te în patria ta, unde vei da trupul tău, iar sufletul tău se va duce în cer, alături de Mirele tău pe care L-ai iubit mai mult decât pe părinţi, pe rude şi toate bunurile din lume”.

Aşadar, tânăra Parascheva a plecat înapoi spre casă, unde avea să trăiască smerit, fără să fie recunoscută de cineva. La 27 de ani, Cuvioasa şi-a încredinţat sufletul în mâinile lui Hristos, pe care-L iubise atât de mult, iar trupul ei a fost îngropat aproape de mare, în cimitirul destinat străinilor. Sfintele sale moaşte au fost descoperite mult mai târziu de un călugăr, fiind aşezate la loc de cinste, după ce Cuvioasa s-a arătat în vis unui anume Gheorghe din Kallicrateia, om cu frica lui Dumnezeu, şi unei femei pe nume Eftimia. Aşa se face că trupul neputrezit şi înmiresmat al Sfintei Parascheva a fost mutat în Biserica „Sfinţii Apostoli” din Kallicrateia, unde s-a scris că au stat vreme de 200 de ani. Mulţimi de oameni au venit să se închine sfintelor sale moaşte, după ce s-au dovedit a fi făcătoare de minuni.

Din Kallicrateia, moaştele Sfintei Parascheva au fost mutate în 1235 la Târnovo (Bulgaria de astăzi), unde au stat vreme de 160 de ani. De aici, au fost duse la Belgrad. În anul 1521, sultanul Suleiman Magnificul, cucerind Belgradul, a dus moaștele la Constantinopol.

Drumul către Iași 

De aici, la îndemnul Sfântului Mitropolit Varlaam, au fost aduse la Iaşi de către domnitorul Vasile Lupu, în 1641. Domnitorul terminase în 1639 ctitoria „Sfinţii Trei Ierarhi”. Plătind datoriile Patriarhiei ecumenice către Înalta Poartă, 150 de pungi de galbeni, şi încă 50 către sultan, a primit ca recunoștință moaştele Sfintei Parascheva de la Patriarhie şi permisiunea Porții pentru a le aduce în Moldova.

Racla cu moaştele Sfintei a fost adusă cu o corabie pe Marea Neagră până la Galaţi, fiind însoţită, aşa cum consemnează documentele vremii, de trei mitropoliţi greci. De la Galaţi, a fost adusă la Iaşi într-un car cu boi, înconjurată de mulţimi de clerici şi credincioşi. În capitala Moldovei, Sfânta a fost întâmpinată cu mare cinste de către Vasile Lupu, mitropolitul Varlaam şi de către episcopii de Roman şi Huşi. Astfel, la 13 iunie 1641, Cuvioasa a fost aşezată în Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi”, până în anul 1889, când a fost mutată în Catedrala Mitropolitană, unde se află şi astăzi.

Prima menţiune în limba română despre viața sfintei o găsim în „Cartea românească de învățătură” a Mitropolitului Varlaam al Moldovei, apărută la Iași, în anul 1643.

Sfântă făcătoare de minuni  

Multă lume se îndreaptă către Cuvioasa Parascheva cu speranță de ajutor și alinare. Una dintre minunile povestite în Iași datează de la 1888. În noaptea de 26-27 decembrie 1888 un incendiu a distrus paraclisul Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi”, unde se păstrau sfintele ei moaşte. A ars tot ce se afla în biserică; s-au topit candelabrele, sfeşnicele, cădelniţele, chiar şi racla de argint. Moaștele însă au rămas neatinse.