Contactează-ne

Administrație

Curtea de Conturi, chemată la primărie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ mai mulţi consilieri din Bîrgăuani au solicitat un control al Curţii de Conturi ■ sînt sesizate o sumedenie de „nereguli“: procese-verbale „măsluite“ pentru achiziţii „fictive“, lucrări „supraevaluate“, terenuri vîndute prin licitaţii „trucate“, achiziţii „duble“ ■ rămîne de văzut ce vor stabili inspectorii de la Curtea de Conturi ■ a fost deschis şi un dosar penal pentru „afacerile“ de la Primăria Bîrgăuani ■

Inspectorii Curţii de Conturi au fost solicitaţi, de mai mulţi consilieri locali, să vină la Primăria Bîrgăuani pentru a clarifica modul în care se cheltuie banul public de către şefii instituţiei. Cei care au solicitat controlul acuză o serie de nereguli: de la procese-verbale „măsluite“ pentru achiziţii „fictive“, lucrări „supraevaluate“, terenuri vîndute prin licitaţii „trucate“, pînă la achiziţii „duble“. Rămîne de văzut ce vor stabili inspectorii de la Curtea de Conturi, însă pînă cînd aceştia îşi vor formula concluziile, vă prezentăm o parte dintre neregulile acuzate. Despre multe dintre acestea Monitorul a mai publicat o serie de articole, ba chiar a fost formulată şi o plîngere penală. Pînă în prezent nu au fost formulate concluzii publice, probabil din motive ce ţin de mersul anchetei. Pentru că la altfel de motive nu vrem să ne gîndim. Cum rolul unui demers jurnalistic nu este cel de a stabili verdicte, ne rezumăm la a vă prezenta pasaje din „sesizarea“ adresată Curţii de Conturi. „În 2017, comuna Bîrgăuani achiziţionează 1.880 tone de pietriş de la firma Caius din Tupilaţi. În realitate pe drumurile publice din comună s-au transportat cel mult 200 de tone. Au fost întocmite procese-verbale de recepţie fictive, fără avize de însoţire a mărfii, fără bonuri de transport, fără note de cîntar etc. Ulterior aceste procese-verbale de recepţie au fost înlocuite cu altele. Starea drumurilor pietruite din comună este jalnică, toate sînt pline de gropi. În decembrie 2016 se achiziţionează pietriş de circa 2.000 lei şi se plăteşte pe transportul acestuia circa 5.000 lei, deşi primăria avea în dotare autobasculanta Raba. În realitate nu s-a transportat nimic în staţie întrucît drumurile erau înfundate cu zăpadă, procesul-verbal de recepţie aferent iniţial întocmit în decembrie 2016 a fost refăcut în fals în primăvara lui 2017 iar pentru ascunderea faptelor achiziţia a fost radiată din SEAP. În perioada 2014-2017 au fost asfaltate 4 tronsoane de drumuri comunale şi săteşti, toate însumînd circa 4.600 kilometri. Conform documentelor (proiectului tehnic) asfaltul (partea carosabilă) trebuia realizat pe un start de fundaţie din balast de 20 centimetri grosime şi să aibă o lăţime 5.50 metri liniari, acostamentele de o parte şi de alta a părţii carosabile din pietriş de 0.75 ml lăţime şi apoi şanţuri/rigole pe ambele părţi ale drumurilor. În realitate, asfaltul s-a turnat direct pe drumul existent fără să se realizeze mai întîi stratul de fundaţie din balastru de 20 cm decît cu foarte mici excepţii unde era absolut necesar din cauza gropilor prea mari existente. Lăţimea asfaltului nu are 5.50 metri. Acostamentele nu s-au realizat absolut deloc. Şanţurile/rigolele nu s-au realizat absolut deloc decît cu o mică excepţie pe tronsonul Talpa-Chilia în rest sînt şanţurile existente de dinaintea asfaltării. În perioada 2014-2018 Primăria Bârgăuani realizează un volum enorm de lucrări de ordinul sutelor de mii de lei la reţeaua de alimentare cu apă a comunei (branşamente, subtraversări, extinderi, reparaţii, înlocuiri de piese şi componente etc) toate cu o aceeaşi societate, prin atribuire directă fără a se utiliza SEAP, fără nici un fel de licitaţie publică, fără studii de fezabilitate, fără caiete de sarcini, fără proiecte, fără autorizaţii de construire la preţuri exagerate şi în condiţii arbitrar alese între primarul comunei Şchiopu Petică şi administratorul societăţii respective. Pentru branşamentele executate, această societate a încasat bani şi de la primărie, şi de la beneficiarii branşaţi la reţea. În perioada 2014/2015 primăria amenajează (pietruieşte) un drum de acces în satul Bălăneşti pe o lungime de pînă la 1 km ca variantă ocolitoare de acces în satul respectiv pentru care plăteşte circa 200.000 lei, cu mult peste valoarea reală a lucrărilor efectuate. Drumul respectiv este realizat cu aceeaşi firmă cu care a efectuat şi lucrările la reţeaua de apă. La executarea acestui drum nu s-a emis autorizaţie de construire, nu s-a utilizat un proiect întocmit de către un proiectant autorizat, nu s- a întocmit nici un studiu de fezabilitate şi nici un deviz de lucrări de către un proiectant autorizat iar caietul de sarcini aferent acestei investiţii este întocmit de constructor. Atît necesarul de lucrări (care trebuia întocmit de către primărie şi nicidecum de executant) cît şi situaţia de lucrări efectuate au fost întocmite de administratorul firmei. Lucrări plătite şi neefectuate: decopertare (îndepărtare) strat vegetal (drumul amenajat exista deja, parţial era de exploatare agricolă şi nu avea strat vegetal nefiind amenajat peste păşuni sau făneţe); transport mii de tone de pămînt (cel decopertat); amestec pămînt cu pietriş pentru stratul suport al drumului; şanţuri, rigole sînt efectuate pe cel mult 30% din lungimea drumului; stratul de pietriş nu are nici grosimea şi nici lăţimea din situaţiile de lucrări plătite; ora de utilaj (buldoexcavator) se plăteşte de către primărie cu preţuri cuprinse între 350-400 lei, în timp ce pe piaţă la timpul respectiv ora de utilaj era de 80 lei; materialele podeţului construit nu ar trebui să aibă valoare deoarece podeţul s-a construit din tuburi recuperate din alte zone ale comunei şi refolosite şi din betoane sparte. Pentru efectuarea acestor lucrări primăria îi închiriază firmei constructoare autobasculanta Raba din dotare cu tot cu şofer la preţul astronomic de 3.000 lei/lună despre care avem suspiciunea că nici măcar nu a fost plătit. Plata şoferului pe perioada închirierii a fost suportată tot de către primărie“.

Şi lista continuă

„Pentru perioada pentru care a fost achiziţionat un buldoexcavator, din 2014 pînă în prezent, cu acesta s-au efectuat lucrări preponderent în interesul fostului primar şi rudelor sale şi a fostului viceprimar, precum şi pe la diverse persoane particulare. A se verifica ordinele de serviciu pentru acest utilaj cu lucrările efectuate pe teren şi corespondenţa acestora cu consumul de carburant şi orele de funcţionare ale utilajului înregistrate la bordul său. Pentru perioada 2012-2018, primăria achiziţionează anual zeci de tone de carburanţi cu mult peste necesarul real, cu eludarea prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice neutilizîndu-se niciodată SEAP/SICAP. În 2017, trei salariaţi din primărie au participat la cursuri de perfecţionare care au costat circa 20.000 lei. În realitate, aceştia au fost în concedii plătite de primărie întrucît nu au prezentat nici o diplomă de calificare/participare de la aşa-zisele cursuri. Pe data de 11.10.2017, Primăria Bîrgăuani achiziţionează 400 tone lemne de foc uscate esenţă tare – cantitate mult exagerată pentru necesarul real de lemne pentru o iarnă. În condiţiile în care se face focul circa 5 luni de zile pe an cărora le corespunde circa 100-110 zile lucrătoare, aceasta echivalează cu un consum zilnic de 3.50-4.00 tone lemne/zi ceea ce reprezintă un consum exagerat. Realitatea e că nu toate lemnele de foc au ajuns în primărie. Primăria încheie contracte cu avocaţi fără aprobarea consiliului local, iar contractele sînt încheiate şi semnate de secretarul comunei care nu are această abilitate legală, acesta nefiind reprezentantul legal al comunei. Plata unui astfel de constract este efectuată de contabilul şef fără ordonanţarea primarului (viceprimarului cu atribuţii de primar) aşa cum prevede legea. În plus, pentru acest dosar primăria nici nu avea motiv să depună recurs deoarece sentinţa din primă instanţă de la Tribunalul Neamţ îi era favorabilă şi avea de cîştigat însă s-a depus recurs pentru a-l favoriza pe fostul primar al comunei, Şchiopu Petrică şi eventual pentru a cere ca primăria să piardă în faza de recurs. Şchiopu Petrică a fost destituit din funcţia de primar pe 24.07.2017 pentru conflict de interese constatat de ANI şi rămas definitiv şi irevocabil conform Deciziei civile 1291/30.03.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dosarul 2.111/103/2017 a fost depus de ANI şi a cerut ca bunurile vîndute de fostul primar surorii sale, care l-au postat pe acesta în conflict de interese, să treacă din nou în patrimoniul primăriei, dosar care în primă instanţă a dat cîştig de cauză ANI şi implicit decizia era favorabilă primăriei – ori în aceste condiţii ce motive de recurs a avut primăria şi pentru ce a mai angajat şi avocat în condiţiile descrise mai sus? În perioada 2012-2018 au fost vîndute zeci de hectare la preţuri modice prin licitaţii trucate la care cîştigătorul îşi aducea la licitaţie un aşa-zis contracandidat, din terenurile aflate la dispozţia Comisiei Comunale de Fond Funciar trecute artificial în proprietatea privată a primăriei prin hotărîre de consiliu, terenuri care de fapt aparţineau foştilor proprietari şi care trbuiau retrocedate către aceştia. Vînzările s-au făcut fără finalizarea procesului de retrocedare a terenurilor către foştii proprietari cu încălcarea prevederilor Legii nr.165/2013. Pentru unele licitaţii însuşi primarul în funcţie Şchiopu Petrică le întocmea cererea cîştigătorilor licitaţiei pentru cumpărarea terenurilor – a se analiza cererile nr. 2940 şi 2941 din 24.05.2017, care apar în dosarul proximei şedinţe de consiliu în care lesne se va constata că cererea este scrisă de Şchiopu Petrică deoarece scrisul din cerere este acelaşi cu scrisul din rezoluţia din colţul dreapta sus, iar semnătura solicitantului deşi este acelaşi în ambele cereri diferă una de alta pe cele două cereri“.

Primăria, reparată la preţuri „frumoase“

„Cît priveşte reparaţiile la sediul nou al primăriei, acestea s-au realizat în perioada anilor 2015-2017 şi au costat peste 750.000 lei (o sumă enorm de mare) pentru lucrări de modernizare (spoieli, izolaţii exterioare cu polistiren, înlocuire tîmplărie şi învelitoare, centrală termică etc) fără lucrări de fundaţii, zidării, armăuri, tencuieli, etc, sumă cu care în comuna Dulceşti s-a realizat o clădire nouă de la zero. Aceste lucrări au fost începute de o firmă care la scurt timp a renunţat, iar apoi lucrările au fost atribuite altei firme fără nici un fel de licitaţie publică şi fără utilizarea SEAP/SICAP. Pentru noul sediu al primăriei, în perioada 2016-2017, s-a achiziţionat mobilier nou care nu se regăseşte în totalitate în gestiunea primăriei. În perioada 2016-2017, Primăria Bîrgăuani efectuează prin SEAP achiziţii pentru unele obiecte şi servicii deja deţinue în patrimoniul său şi la preţuri supraevaluate, după cum urmează: în ziua de 17.07.2017 achiziţionează rafturi metalice pentru arhivare 14 bucăţi a 1.720 lei/buc fără TVA în condţiile în care arhiva primăriei era plină de rafturi; în ziua de 15.06.2017 achiziţionează soft (program) legislativ la preţul de 2.411,64 lei fără TVA în condiţiile în care primăria deţinea un program foarte bun şi apreciat la nivel naţional fiind achiziţionat de multe instituţii din întreaga ţară; la 30.05.2017 achiziţionează pachet reţea internă de calculatoare (echipamente informatice şi accesorii de birou) la preţul de 24.141,61 lei fără TVA în condţiile în care primăria deţinea deja o reţea de calculatoare; pe data de 30.03.2017 achiziţionează sistem video de supraveghere la preţul de 8.099 lei fără TVA, în condiţiile în care primăria deţinea deja un astfel de sistem de supraveghere; pe 24.12.2016 achiziţionează 20 bucăţi fişete metalice a 2.320 lei/buc fără TVA, în condiţiile în care primăria era plină de fişete metalice; pe 11.10.2016 achiziţionează servicii de consultanţă în management la preţul de 6.900 lei fără TVA, în condiţiile în care primăria achiziţionase sistemul de control intern managerial în anul 2012. Nu toate aceste achiziţii efectuate se regăsesc în prezent în patrimoniul primăriei“. După cum lesne se poate observa, lista presupuselor nereguli este una lungă. Şi nu am prezentat decît pasaje. Însă sperăm ca într-un timp rezonabil să avem nişte concluzii oficiale, pentru că este, credem, evident că lucrurile nu pot rămîne „ca-n gară“. Unii să acuze şi nimeni să nu spună dacă au sau nu dreptate.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Ce naţionalităţi mai vieţuiesc în Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţămîntului Profesional şi Tehnic sînt precizate şi date referitoare la naţionalităţile conlocuitoare ■ în judeţ, 439.834 persoane s-au declarat români, 6.398 romi şi sub 0, 05% de alte naţionalităţi ■

Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, prin Comitetul Local pentru Dezvoltarea Parteneriatelor Sociale a structurat Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţăm=ntului Profesional şi Tehnic (PLAI), document prin care se fac referiri la aspecte importante ale vieţii din judeţ.

Din unul din capitolele documentului aflăm cam ce naţionalităţi mai vieţuiesc în unităţile administrativ teritoriale ale judeţului, cu specificaţia că la ultimul recensămînt al populaţiei, din 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi religiei au fost benevole, aşa că numărul real de conjudeţeni aparţinînd diverselor naţii conlocuitoare este irelevant, fiind dat de doar ceea ce şi-au asumat liber consimţit persoanele recenzate.

Altă parte de informaţii de la acest ultim recensămîn al populaţiei, susţin semnatarii documentului de care vorbim, provind din informaţii furnizate de unităţile administrativ teritoriale. Astfel, ca urmare a datelor prezentate cu referire la etnie, limbă maternă şi religie, în judeţul Neamţ ar trăi 439.834 de români, adică 93,43%.

De etnie romă s-au declarat doar 6.398 de nemţeni, ceea ce reprezintă 1,35%, ştiut fiind că numărul etnicilor romi este mult mai ridicat în realitate. Alte etnii, lipoveni, italieni, maghiari, germani, evrei, turci şi tătari, reprezintă în ponderea etniilor conlocuitoare în Neamţ un procent nesemnificativ, de sub 0,05% .

De remarcat şi faptul că pentru un număr de 23.852 de persoane, ceea ce înseamnă 5,07%, aceste informaţii sînt indisponibile, persoanele respective nefiind recenzate pentru că nu au fost găsite la domiciliu la recensămîntul din anul 2011.

Citește știrea

Actualitate

În județul Neamț se vor face investiții serioase pentru dezvoltarea rețelelor de infrastructură

Știre publicată în urmă cu

în data de

“Drumuri”, „apă curentă”, „canalizare”, „gaz” sunt termenii care transformați în realitate reprezintă condiții de viață care nu ar trebui să lipsească niciunui nemțean.  Dezvoltarea infrastructurii este esențială și pentru dezvoltarea economică, a creșterii numărului de locuri de muncă și – implicit – a nivelului de trai.De aceea, Guvernul PNL a început și va continua să investească în dezvoltarea rețelelor de infrastructură.

Soluția liberală pentru dezvoltarese bazează pe folosirea masivă a fondurilor europene pentru investiții, ca să avem finanțarea necesară saltului de care avem nevoie pentru a ajunge la nivelul economiilor dezvoltate din Europa de Vest.

Cu planul „Reclădim România”, PNL a schimbat modelul de dezvoltare economică, de la consum către investiții. România a fost singurul stat din UE care a crescut volumului investițiilor publice în an de criză: 35,4 miliarde lei în 10 luni.

O infrastructură modernă aduce cu sine un grad mare de satisfacție pentru fiecare nemțean. Și în județul Neamț se vor face investiții serioase pentru dezvoltarea rețelelor de infrastructură. Iar Guvernul PNL va putea pune în aplicare acest plan ambițios dacă va avea susținere și în Parlamentul României. Am încredere că nemțenii au înțeles asta și pe 6 decembrie vor vota PNL”, a declarat Neculai Ivanov candidat PNL Neamț.

Dezvoltăm infrastructura locală la standarde europene și urmăm aceste proiecte:

  • extinderea rețelelor de apă și canalizare în 750 de localități (8 miliarde lei)
  • racordarea gospodăriilor la gaze (1 miliard de euro)
  • modernizarea a 70% din drumurile județene și locale

 

Investim în securitatea energetică a României:

  • investiții strategice în energie nucleară în parteneriat cu SUA, Franța și Canada (9 miliarde euro)
  • investiții în energie verde – hidroelectrică și eolianî (26 miliarde lei)

 

Dezvoltarea infrastructurii publice din toate regiunile României va urmări reducerea disparităților urban-rural și a diferențelor de dezvoltare între regiuni și se va axa pe o serie de priorități. Îmi doresc ca și județul Neamț să profite de aceste oportunități pentru ca fiecare dintre noi să se bucure de cele mai bune condiții de trai. Sunt încrezător că alături de colegii mei din PNL vom dezvolta județul Neamț având susținerea Guvernului”, a declarat Bogdan Buhușanu candidat PNL Neamț.

Prioritățile sunt următoarele:

  • Modernizarea și extinderea rețelelor de apă și canalizare;
  • Modernizarea drumurilor județene și locale și construirea unor noi drumuri, acolo unde este necesar;
  • Modernizarea, reabilitarea și construirea de unități de învățământ;
  • Extinderea și modernizarea rețelelor de gaze naturale;
  • Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de sănătate și protecție socială;
  • Realizarea cadastrului sistematic;
  • Construirea de infrastructură sportivă;
  • Construirea de locuințe pentru tineri, specialiști în sănătate, învățământ și altecategorii socio-profesionale prin ANL;
  • Reabilitarea monumentelor istorice, aunităților de cult și consolidarea patrimoniului cultural;
  • Reabilitarea energetică a clădirilor.

Dintre obiectivele de investiții programate pentru perioada 2021-2024, unul dintre cele mai importante este reprezentat de extinderea rețelelor de apă și de canalizare. În acest moment sunt racordate la sistemul de apă și de canalizare aproximativ 53% din locuințele din România. Circa 8 miliarde de Lei vor fi investiți de viitorul guvern PNL pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare pentru 750 de proiecte depuse de primării, în următorii 5 ani. Dintre cele 750 de proiecte, 150 sunt destinate mediului urban, valoarea acestora fiind peste 1 miliard de Lei;

Soluții punctuale pentru situații speciale

  • 500 de microstații de tratare, fose septice și sisteme alimentare cu apă, cu o valoare de 250 milioane lei, care vor deservi toate categoriile de utilizatori.
  • modernizarea și reabilitarea drumurilor județene și locale: 70% din drumurile județene și locale vor fi modernizate în 4 ani, prin programele implementate de MLPDA;
  • 000 de km de drumuri județene dintr-un total de 20.000 km nemodernizați vor fi reabilitați în următorii 4 ani, fiind programate lucrări în valoare de 12 miliarde lei;
  • 000 km de drumuri locale, cu o valoare de circa 20 miliarde lei, vor fi modernizați în următorii 4 ani. Dintre aceștia, 5.000 km sunt în mediul urban, cu o valoare de 6 miliarde lei.
  • construirea și modernizarea unităților de învățământ. Proiecte de construire și reabilitare, consolidare și dotare de creșe, grădinițe, școli, campusuri, cămine studențești, centre de excelență pentru copii supradotați, tabere școlare, centre universitare.

Guvernul PNL își propune cadastrarea sistematică a teritoriului. Deși este considerat un domeniu critic în ceea ce privește gestiunea teritoriului și elaborarea politicilor de amenajare, acest domeniu a fost permanent marginalizat de acțiunea guvernamentală. De aceea, guvernul PNL își va asuma cadastrarea sistematică a teritoriului.În acest moment este cadastrată o suprafață de aproximativ 40% din suprafața întregii țări, iar în perioada 2021-2024 ne propunem să ajungem la un procent de peste 65%, ceea înseamnă că vor fi cadastrate în 4 ani aproximativ 6 milioane de hectare în plus, dintre care 2 milioane de hectare din fonduri proprii ANCPI și aproximativ 4 milioane hectare din fonduri europene.

Proiectele de înregistrare sistematică demarate de ANCPI în cadrul PNCCF din veniturile proprii ale ANCPI și asigurarea finanțării/cofinanțării lucrărilor de înregistrare sistematică contractate de către unitățile administrativ-teritoriale. Obiectivul asumat îl reprezintă înregistrarea a 0,5 milioane de hectare/an – în total 2 milioane hectare.

Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, privind înregistrare sistematică a imobilelor pentru 5.758.314 hectare din 660 de comune. Obiectivul asumat îl reprezintă finalizarea înregistrării sistematică în aproximativ 450 de comune, cu suprafața de aproximativ 3,9 milioane ha.

Citește știrea

Actualitate

Pensionarii sărmani nu vor o masă caldă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în Neamţ au fost emise 9.247 carduri ■ ele vor fi alimentate cu 720 lei, bani destinaţi mesei pentru ultimele patru luni ■ la Roman, din 223 carduri au fost acceptate de beneficiari doar 46 ■

Uniunea Europeană a venit anul acesta cu o schemă de ajutor financiar a populaţiei sărace din ţările membre, care constă în distribuirea unui card prin care primesc bani pentru masa caldă a persoanelor care au împlinit 75 de ani şi beneficiază de indemnizaţie socială şi persoanele fără adăpost.

„Este vorba de o schemă naţională de ajutorare a persoanelor vîrstnice şi a celor fără adăpost, prin acordarea de tichete electronice pentru o masă caldă. Ne aflăm în stadiul în care se finalizează distribuirea cardurilor către beneficiari. În judeţ vor beneficia de această masă caldă un număr de 9.247 de persoane, din care 9.193 sînt peste 75 de ani şi 54 fără adăpost.

Acest card va fi alimentat pe 7 decembrie cu 720 lei, sumă aferentă ultimilor patru luni, urmînd ca, ulterior, pe aceste carduri să se vireze 180 lei lunar. Am înţeles că a apărut în rîndul persoanelor vîrstnice teama că nu vor mai primi pensia obişnuită sau că e vorba de o acţiune de campanie electorală. Ceea ce este cert este faptul că această masă caldă vine în ajutorul celor bătrîni şi singuri, cu venituri mici“, a precizat Eliza Hopşa, de la Prefectura Neamţ.

La Roman, din 223 carduri primite au reuşit a fi distribuite doar 46, motivat de refuzul persoanelor de a le primi, pentru că titularii nu doresc o masă caldă de la stat, ci doresc să mănînce din ceea ce-şi pot asigura prin pensia socială. „Direcţia de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Roman a primit, prin Prefectura Neamţ, 223 de carduri. Acestea pot fi ridicate de la sediul direcţiei, strada Alexandru cel Bun, nr. 3, personal, cu cartea de identitate sau de către un alt membru al familiei care va prezenta cartea de identitate proprie în original, cît şi cartea de identitate, în original, a beneficiarului.

Persoanele nedeplasabile, care nu au un membru al familiei care să ridice cardul, pot lua legătura cu noi, la numărul 0233.744.771. Pînă la acest moment (finalul săptămînii trecute – n.r.), au fost ridicate 46 de carduri. În urma anchetelor sociale efectuate în septembrie, au existat şi situaţii în care persoane identificate ca fiind eligibile pentru acordarea tichetelor au refuzat primirea acestora, invocînd diferite motive.

De asemenea, între timp, unele persoane au devenit neeligibile prin obţinerea unor venituri suplimentare“, a precizat Dragoş Toma, purtătorul de cuvînt al primăriei. În localităţile din mediul rural lucrurile, se pare că stau, altfel, în sensul că puţine din aceste carduri nu au putut fi distribuite, lumea înţelegînd menirea lor. La Săbăoani, din 137 carduri au rămas nedistribuite doar 5, pentru că titularii decedat, între timp. La Tămăşeni, s-au primit de la Prefectură 138 carduri, din care 130 au fost distribuite, opt bătrîni fiind plecaţi din localitate.

La Gherăeşti s- au primit 106 şi au fost înapoiate patru, din aceeaşi cauză. La Gîdinţi s-au primit 57 de carduri şi au fost distribuite toate, aici existînd chiar şi persoane care au reproşat primarului că nu au fost incluse în program. La Ion Creangă s-au primit 194 carduri toate fiind acceptate de beneficiari. La Cordun au fost primite 102 carduri, fiind restituite Prefecturii trei. Reprezentanţii primăriilor au spus că a fost nevoie de muncă de lămurire pentru ca cei cărora le erau destinate aceste tichete de masă să le primească.

Citește știrea

Trending