Cum de-și permit unii idioți utili, din Europa şi din România, să eticheteze milioane de români ca „fascişti”?

Acordarea funcţiei de preşedinte al României lui Nicușor Dan, a fost sancţiunea supremă acordată acestuia pentru eşecul total al mandatului său ca primar al capitalei României.

Ajuns la Cotroceni, Nicușor Dan s-a trezit în postura unui decan care crede că este  îndreptățit să se ocupe de educaţia unor studenţi, fără a fi somat să facă dovada studiilor sale.

Fără a putea face aceste dovezi, Nicușor Dan a apucat să ocupe funcţia de cercetător în cadrul Academiei Române (!?) timp de 18 ani consecutiv, funcţie pentru care a primit un salariu, nefăcând nimic. Adică, nu a depus nicio lucrare academică pentru salariul primit, ceea ce ar impune restituirea banilor primiţi necuvenit, după cum și Klaus Iohannis trebuie să restituie chiriile încasate necuvenit.

Recenta criză politică,  declanşată de ieşirea PSD-ului de la guvernare, l-a inspirat pe Nicușor Dan să convoace  partidele aşa zis „pro-occidentale” la Cotroceni, de mai multe ori.

Acestor partide li s-a pretins să se prezinte în faţa unui președinte controversat, pentru a li se ţine prelegeri despre „jaloanele” impuse României pentru „drumul pro-european”, pe care aceasta are voie să se deplaseze.

Pentru a-şi promova politicile sale, Uniunea Europeană are un prim obiectiv, de factură neofascistă, acela de epurare politică în toate ţările membre, realizată prin eliminarea partidelor suveraniste din peisajul politic, chiar dacă în ţările lor aceste partide sunt legitime.

Paradoxal, dar ca urmare a acestei aberaţii, nişte „idioţi utili” rătăciţi prin politica românească au lipit etichete de „partide fasciste” unor partide suveraniste, care pot fi definite doar ca partide de extremă dreaptă moderată, care nu sunt interzise sau sancționate prin lege.

Idioţii utili din România vor să statueze că ceea ce permite legea, nu permit principiile lor, care sunt mai presus de lege.

În speţă, este vorba despre partide ca AUR, POT şi alte derivate, care deşi nu sunt scoase în afara legii, ar trebui considerate ca fiind în afara legii, conform gândirii idioţilor utili autohtoni.

Astăzi „extrema deaptă” este un curent politic populist radical care caracterizează unele forțe politice ce se situează în afara cadrului democratic moderat și au un puternic impact asupra societății europene contemporane. În toată Europa, inclusiv în România, partidele populiste de dreapta câștigă teren, în timp ce alegătorii se îndreaptă conștienti spre ele, pe fondul crizelor economice și sociale, dar și al presiunilor legate de imigrație. Este plin Parlamentul European de forțe politice de extremă dreaptă precum Partidul Popular European (PPE), la care este afiliat și PNL-ul românesc, în frunte cu Ilie Bolojan.

Unul dintre principiile democratice, după care ne place să facem pasiune, susține că tot ce nu este interzis, este permis.

Unii idioţi din politica europeană, înşiraţi pe traseul Bruxelles-București, vor să ne convingă că ceea ce este permis în România nu este agreat în UE, şi ca atare trebuie să ne  conformăm politicilor noii Uniuni Sovietice în devenire, cu capitala la Bruxelles.

La alegerile parlamentare din 1 Decembrie 2024 aproape 9 milioane de români,  reprezentând circa 50% din electoratul român, au ales nişte partide legitime, pentru a-i reprezenta  în Parlamentul României.

Partidele intrate în Parlament, în ordinea preferințelor electoratului, au fost PSD cu 22%, votat de puțin peste două milioane de români, AUR cu 18%, votat de 1,7 milioane, PNL cu aproape 14%, votat de aproape 1,3 milioane, USR cu putin peste 12%, votat de 1,1 milioane, SOS cu circa 7,5%, votat de 0,7 milioane, POT cu 6,4%, votat de 0,6 milioane si UDMR cu 6,35%, votat de 0,58 milioane.

Toate aceste partide legitime, cu drepturi egale de reprezentare a unor segmente sociale și etnice, au primit mandat de a forma Parlamentul României.

Vine acum o grupare de idioţi cu tendințe fasciste, care ne anunţă că Parlamentul României trebuie  epurat, parlamentarilor partidelor suveraniste să li se coase pe veșminte ecusonul de „partid extremist”, cu derivatele de pro-rus, fascist, legionar, anti-european şi multe altele, a căror prezență în Parlament să nu fie acceptată decât ţinându-te de nas.

Suntem martorii unor evenimente recente privind reformele Guvernului Bolojan, a căror finalitate duce la îndepărtarea acestuia de actul guvernării, prin o moţiune de cenzură.

Acest proces a fost demarat de PSD, prin ieşirea sa de la guvernare şi anunţul depunerii unei moţiuni de cenzură.

O moţiune de cenzură astfel iniţiată, nu avea nicio şansă de reuşită fără sprijinul partidelor suveraniste în frunte cu AUR, declarate „extremiste” de către Nicușor Dan şi compania, via Bruxelles.

Conştiente de aportul incontestabil al AUR la  succesul moţiunii, partide ale „Coaliţiei pro-europene”, precum PNL şi AUR, au reevaluat imediat şi oportunist poziţia AUR pe scena politică internă, susţinând că acest partid a devenit „frecventabil” peste noapte, în ciuda faptului că Bruxelles-ul rămâne la etichetarea  sa, că AUR este un „partid extremist de factură fascistă”. Eticheta a fost preluată imediat şi de către nişte „idioţi utili” din România, care uită că în susținerea acestui partid au stat 1,7 milioane de români (18%), iar acum toate sondajele nu-l creditează cu mai puţin de 33%, reprezentând peste 3,1 milioane de români.

Al dracului acest oportunism pro-european, care sub ameninţarea unei moţiuni de cenzură de succes, partide ca PNL şi USR şi-au amintit brusc că în spatele partidelor „extremist-fasciste” stau milioane de români şi în virtutea acestor evidențe AUR poate fi considerat „frecventabil”, atâta timp cât nu votează moţiunea alături de PSD. Dacă AUR votează moţiunea de cenzură devine instant „nefrecventabil”, respectiv „extremist-fascist”.

Nu sunt fan AUR, consider că acest partid are suficiente puncte comune cu USR, multe discutabile.

Nu am văzut dovezi incontestabile despre AUR că ar fi „anti-occidental”, „fascist”, „pro-rus” sau că „este finanţat de către Moscova”, după cum tembeliza zilele trecute, la televizor liderul USR, Dominic Fritz, enervat că AUR votează moţiunea.

Mai gravă decât „instabilitatea politică” este „instabilitatea psihică” a unor partide. USR-ul crede că românii au uitat că în septembrie 2021 acest partid a depus împreună cu AUR, „extrema dreaptă fascistă”, o moțiune de cenzură pentru dărâmarea Guvernului Cîțu?

Fac parte dintre acei români care nu dau doi bani pe astfel de acuze, în lipsa unor dovezi incontestabile.

Singurul lucru pe care îl ştiu bine, şi îl repet,  este  faptul că în România este  interzisă prin lege finanţarea externă a partidelor.

Dacă unul ca Dominic Fritz are dovada că Moscova finanţează AUR, dar nu o face publică această dovadă, este doar un complice care tăinuieşte, fiind subiect de dosar penal. Dacă nu are aceste dovezi, dar se trezeşte vorbind, nu este decât un defăimător şi manipulator ordinar, la fel de penal.

Ziua fatidică pentru bruxellizații României a fost ziua de 27 aprilie, când doi reprezentanţi ai PSD şi AUR au ieşit pe post împreună, contrar interdicțiilor impuse, şi au anunţat că cele două partide vor depune o moţiune de cenzură comună împotriva Guvernului Bolojan. Anunţul nu a avut numai efectul unei bombe detonate în tabăra „pro-europenismului” autohton, dar a fost şi un prim semnal al debutului instalării reconcilierii naţionale între toate forţele politice, singura strategie capabilă să salveze România.

Tot în ziua de 27 aprilie, sub pretextul „medierii”, Nicușor Dan a chemat din nou la Cotroceni partidele botezate de el „pro-occidentale” pentru a le arăta care sunt cele 9 jaloane, după care acestea să-şi ghideze politicile interne şi de alianţe.

Numai şi pentru subiectul unei astfel de convocări, pe Nicușor Dan ar trebui să-l pască o suspendare din funcţie. Chiar nu se găseşte niciun consilier pe la Cotroceni, care să-l atenţioneze pe Nicușor Dan, că acesta calcă prin Constituţie ca prin străchini?

Nu cred că există vreun naiv care să creadă că „jaloanele” lui Nicușor Dan sunt altele decât cele impuse de la Bruxelles prin intermediul PNRR.

Cu ocazia depunerii moţiunii de cenzură, Bruxelles-ul a simţit că „jaloanele” sale, riscă să fie plantate în România mai mult „suveranist” decât „pro-europenist”.

Suveranistii au ajuns astăzi o a doua forţă politică a României ca pondere, care la alegerile parlamentare din 2020 au intrat în Parlament cu un scor de 9,08%, în 2024 cu scorul de 18%, iar acum sunt creditaţi de toate sondajele cu scorul de minim 33%.

În acest context, nu poate fi reprimată o întrebare legitimă, cine mama dracului îşi permite, din afară sau din ţară, să-i eticheteze pe o mare parte dintre români ca fiind „extrema dreaptă fascistă”?

Nu este vorba de eticheta aplicată liderilor AUR, ci de eticheta aplicată implicit milioanelor de  români care au votat sau vor vota AUR împotriva dorințelor „pro-europenilor” sau „pro-occidentalilor”, cum s-or numi aceștia.