Cum a fost de Înălţare la hramul secularei Mănăstiri Neamţ. Alături de mitropolitul Teofan au fost mii de pelerini

■ IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei, o oficiat slujba sfinţirii apei şi Sfînta Liturghie ■ credincioşii au stat zeci de minute la rînd, pentru a se închina la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului şi la moaştele sfinţilor adăpostite în biserica principală ■

Mănăstirea Neamţ a fost, joi, loc de pelerinaj pentru mii de credincioşi din judeţ şi din alte regiuni ale ţării, dornici să ia parte la slujba religioasă oficiată cu prilejul marii sărbători Înălţarea Domnului, zi în care se sărbătoreşte şi hramul principal al sfîntului lăcaş. Mulţi au ajuns dimineaţa devreme, pentru a participa la slujba de sfinţire a apei la aghiazmatarul din faţa mănăstirii.

La ceremonialul religios a fost prezent IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, avînd alături alţi ierarhi din Sinodul Mitropolitan, stareţul Mănăstirii Neamţ, arhimandritul Benedict Sauciuc şi reprezentanţi ai mănăstirilor vecine, preoţi şi diaconi din zonă în frunte cu protopopul de Tîrgu Neamţ, părintele Neculai Axentioi. Ierarhii au mers apoi într-o procesiune cu icoana Maicii Domnului, pe un culoar creat de seminarişti şi forţe de ordine, stropindu-i pe cei din jur cu agheasmă.

De pe margine, oamenii se înghesuiau să ajungă cît mai aproape de mitropolit şi de celelalte feţe bisericeşti pentru a primi binecuvîntare. Însoţit de puternicul cîntec al clopotelor, care reuşea să acopere larma mulţimii, alaiul a intrat în incinta mănăstirii unde slujba a continuat pe o scenă din lemn decorată cu cetină de brad şi flori.

Curtea a devenit în scurtă vreme neîncăpătoare pentru mulţimea ce nu contenea să se adune, răsfirîndu-se şi în cerdacurile laterale, la adăpost de arşiţa soarelui ce a ţinut norii departe pe durata evenimentului. Cei care au dorit să se roage la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului au stat peste o oră la rînd pentru a intra în biserică. Şirul pornea de undeva din curte şi era dirijat mai întîi pe la un baldachin ce adăpostea o icoană mare a Fecioarei Maria, la cîţiva metri de uşa bisericii.

Pelerinii mergeau să se închine şi în biserica cu hramul Sf. Gheorghe, din incinta ansamblului monahal, unde erau şi cîţiva monahi care le primeau acatistele şi pomelnicele, oferindu-le şi sfaturi duhovniceşti. După tradiţie, s-a oficiat şi o slujbă de pomenire pentru ctitorii aşezămîntului monahal şi pentru eroii neamului românesc, căzuţi pe cîmpurile de luptă pentru apărarea ţării. S-au spus rugăciuni şi pentru cei înhumaţi în cimitirul mănăstirii, la Schitul Cărbuna şi la Mănăstirea Sfînta Cruce, ridicată pe locul unde 14.000 de soldaţi au pierit într-o cumplită bătălie din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Aglomeraţia s-a menţinut pînă spre după-amiază în zona mănăstirii. Accesul maşinilor a fost restricţionat, şoferii şi pasagerii fiind nevoiţi să o ia pe jos după intersecţia din zona seminarului. Afluxul de lume a fost mană cerească atît pentru comercianţii care şi-au amenajat tarabe în zonă, cît şi pentru cerşetorii nelipsiţi de la astfel de ocazii. Cu ocazia sărbătorii principale a mănăstirii au avut loc şi alte evenimente importante, în anii precedenţi.

Moaştele Sfîntului Cuvios Paisie au fost scoase spre închinare pentru prima dată tot de hram, în 2014, după ce fuseseră descoperite în septembrie 2013, cu ocazia cercetării mormîntului din biserica mănăstirii. Pentru adăpostirea lor, Patriarhia a înzestrat atunci mănăstirea cu o raclă din argint aurit, sfinţită de către PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Ulterior, moaştele au fost depuse în pronaosul bisericii Înălţarea Domnului, alături de cele ale Sfîntului Simeon de la Muntele Minunat şi ale Sfîntului Necunoscut.

Tot cu ocazia hramului mănăstirii, în 2008 a avut loc proclamarea canonizării a nouă sfinţi nemţeni care au vieţuit în secolele din urmă în zona noastră. Este vorba despre Cuviosul Ioan de la Râşca şi Secu (sărbătorit pe 30 august), Cuv. Simeon şi Amfilohie de la Pîngăraţi (7 septembrie), Cuv. Rafael şi Partenie de la Agapia Veche (21 iulie), Cuv. Iosif şi Chiriac de la Bisericani (1 octombrie), Cuv. Chiriac de la Tazlău (9 septembrie) şi Cuv. Iosif de la Văratec (16 august).