Cultura Cucuteni, cea mai importantă civilizaţie preistorică europeană. Simpozion internațional la Piatra-Neamț

■ evenimentul cultural-științific Interdisciplinary Framework for Cucuteni-Trypillia Research este dedicat împlinirii a 140 de ani de la descoperirea culturii Cucuteni ■ este organizat de instituții din Neamț, Kiev, Kiel și Erlangen-Nürnberg ■

La Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni „Gheorghe Dumitroaia” are loc, în perioada 26-28 noiembrie 2024, o nouă reuniune științifică internațională, cu caracter interdisciplinar, dedicată celebrării a 140 de ani de la descoperirea culturii Cucuteni.

Conform tradiției instituită în 1984, la Piatra-Neamț va fi organizat cel de-al cincilea colocviu internațional dedicat celei mai importante civilizații preistorice europene, sub egida unor prestigioase instituții muzeale, universitare și academice: Complexul Muzeal Național Neamț prin intermediul Centrului Internațional de Cercetare a Culturii Cucuteni, Institutul de Arheologie din Kiev al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, Universitatea „Christian-Albrechts” din Kiel și Universitatea „Friedrich-Alexander” din Erlangen-Nürnberg, ambele din Germania.

În acest an evenimentul succede Târgul de Turism al României, desfășurat la București în perioada 21-24 noiembrie, unde Consiliul Județean Neamț și Complexul Muzeal Național Neamț au promovat patrimoniul de excepție aparținând culturii Cucuteni. Colocviul promovează cercetarea științifică interdisciplinară și dezvoltarea durabilă a patrimoniului cultural cucutenian, evenimentul reunind contribuțiile a 65 de specialiști, proveniți de la 38 de instituții muzeale, universitare și academice din România, Republica Moldova, Ucraina, Germania, Polonia și Statele Unite ale Americii.

Lucrările colocviului, materializate prin prezentarea comunicărilor și posterelor (al căror conținut este redat succint în volumul ce reunește programul și rezumatele), vor fi însoțite de vizitarea expozițiilor din cadrul muzeelor din Piatra-Neamț, precum și a unor situri arheologice cucuteniene de importanță cultural-științifică deosebită din municipiu și împrejurimi, cercetate arheologic interdisciplinar în ultimii ani.

„Totodată, evenimentul din acest an, desfășurat în circumstanțe excepționale, comemorează activitatea unor importante personalități ce s-au dedicat protejării, cercetării și valorificării patrimoniului cultural cucutenian și care au trecut în eternitate în ultimul deceniu”. Acestea sunt precizările făcute de doctor Constantin Preoteasa pe pagina de Facebook a Complexului Muzeal Național Neamț.

Piatra Neamț, 24 iunie 2005

Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni a fost inaugurat pe data de 24 iunie 2005, de Ziua municipiului Piatra-Neamţ, în preajma aniversării a 120 de ani de la descoperirea staţiunii eponime a culturii Cucuteni şi a 70 de ani de la înfiinţarea Muzeului de Istorie şi Arheologie. La baza înfiinţării sale a stat o hotărâre de guvern, prin care clădirile dintr-o serie de municipii reşedinţă de judeţ, între care şi Piatra-Neamţ, ce aparţinuseră filialelor Băncii Naţionale, erau trecute în subordinea muzeelor judeţene din zonele respective, cu scopul de a fi transformate în unităţi muzeale.

Muzeul Cucuteni reprezintă practic îndeplinirea dezideratului mai multor generaţii de arheologi şi – în acelaşi timp – o recunoaştere a eforturilor constante depuse timp de peste şapte decenii de către Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ, care constituie principala instituţie de profil din România ce a contribuit la cercetarea şi valorificarea patrimoniului cultural cucutenian prin numeroasele manifestări cultural-ştiinţifice interne şi internaţionale (sesiuni, colocvii, simpozioane, conferinţe), precum şi prin publicaţiile (reviste, culegeri, monografii, sinteze, repertorii, cataloage, broşuri, pliante), realizate integral sau în colaborare, astfel încât în prezent cultura Cucuteni este civilizaţia preistorică europeană cea mai intens studiată.

Muzeul de Istorie şi Arheologie a creat şi un cadru organizatoric oficial, unic în ţară, destinat exclusiv cercetării şi valorificării patrimoniului cultural cucutenian – Centrul Internaţional de Cercetare a Culturii Cucuteni, al cărui sediu este în incinta instituţiei muzeale. Imobilul este înscris în Lista Monumentelor Istorice şi se află în centrul istoric al municipiului, în  apropierea ctitoriilor muşatine (Curtea Domnească, Biserica „Sfântul Ioan Domnesc” şi turnul-clopotniţă al acesteia), dar şi a altor instituţii muzeale importante, ce fac parte integrantă din Complexul Muzeal Judeţean Neamţ (Curtea Domnească, Muzeul de Artă şi Muzeul de Etnografie).

Clădirea, în fapt cea mai spectaculoasă din punct de vedere arhitectonic din Piatra-Neamţ, a fost ridicată între 1928-1930 de către antreprenorul Carol Zani, după un proiect al fostului arhitect-şef al capitalei, Roger Bolomey. Construită pe cinci niveluri, aceasta a aparţinut în perioada 1930-1948 primei bănci private din Piatra-Neamţ – Banca Petrodava. Ulterior, după naţionalizare, ea a trecut în proprietatea Băncii Naţionale a României, până în anul 2004, când a fost inclusă în domeniul public al judeţului Neamţ, iar din anul următor a devenit muzeu

Un muzeu unicat la nivel național

Conform datelor de pe site,  Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni constituie în prezent un unicat la nivel naţional, prin tematica abordată, fiind în acelaşi timp un muzeu de istorie, dar şi de artă, ce adăposteşte în prezent cea mai importantă colecţie de artă eneolitică din sud-estul Europei. Aceasta este dedicată exclusiv artei cucuteniene, cu cele două componente de bază ale sale – arta decorativă şi arta figurativă – aici fiind expuse în prezent cele mai spectaculoase artefacte, ce constituie veritabile obiecte de prestigiu, aparţinând Complexului Cultural Precucuteni-Cucuteni-Tripolie.

În fapt, este  cea mai importantă şi spectaculoasă civilizaţie preistorică europeană. Sunt valorificate expoziţional deopotrivă obiecte tridimensionale şi materiale fotodocumentare, aparţinând tuturor fazelor şi etapelor de evoluţie ale acestei civilizaţii, de pe întregul său areal. În subsolul clădirii funcţionează un impresionant depozit de piese arheologice, precum şi laboratorul de restaurare-conservare; parterul şi etajul 1 sunt ocupate de expoziţia permanentă, dispusă în cadrul a trei săli.

 La parter există şi un seif, în care erau păstrate anterior bunurile de valoare ale băncilor ce şi-au avut sediul aici şi în care sunt depozitate în prezent artefacte cucuteniene; la etajul 1 este amenajat un modern centru multimedia, ce funcţionează în două săli, acesta fiind dotat cu aparatură electronică audio-video de ultimă generaţie, necesară prezentării de materiale pe suport electronic; etajul 2 este destinat expoziţiilor temporare, care se succed în permanenţă, în cuprinsul a două săli şi a unui hol.

Sala 1 – situată la parter – este dedicată istoricului cercetărilor culturii Cucuteni. Printr-o serie de materiale grafice sunt ilustrate portretele unor personalităţi marcante ale arheologiei româneşti şi nu numai, precum şi principalele etape ale cercetării acestei civilizaţii. Aşa cum era şi firesc a fost subliniat rolul principal pe care Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ l-a avut de-a lungul timpului în cercetarea şi valorificarea patrimoniului cultural cucutenian.

De asemenea, sunt trecute în revistă cele mai importante manifestări cultural-ştiinţifice referitoare la cultura Cucuteni. Totodată, sunt expuse principalele lucrări monografice şi de sinteză, cataloage şi culegeri de studii şi articole prin intermediul cărora au fost valorificate publicistic descoperirile efectuate de-a lungul timpului în întreg arealul cucutenian.

Sala 2 – aflată tot la parter – este dedicată în exclusivitate artei decorative cucuteniene, reprezentată cel mai adesea de decorul pictat al vaselor, nelipsind însă nici cel adâncit (incizat şi canelat). Astfel, este evidenţiată practic aproape întreaga varietate de forme şi decoruri, remarcându-se în acest sens, în principal cele patru categorii de vase, cu destinaţie probabil cultică, specifice doar acestei civilizaţii (vasele-coroană, vasele-binoclu, vasele-horă şi vasele cu suport şi colonete – cel descoperit în aşezarea de la Izvoare reprezentând chiar sigla Complexului Muzeal Judeţean Neamţ).

Sala 3 – situată la etajul 1 – adăposteşte capodoperele artei decorative cucuteniene, ilustrată de reprezentările plastice antropomorfe, zoomorfe şi ornitomorfe, de sine-stătătoare sau pictate pe vase, protome aplicate în relief pe pereţii exteriori ai unor vase, machete de sanctuare şi diferite obiecte de podoabă şi cult. Dintre acestea se remarcă în mod deosebit celebrele complexe de cult cucuteniene de la Poduri şi Ghelăieşti.

Sala 4 – aflată la etajul 2 – este dedicată exclusiv expoziţiilor temporare, care însă se succed permanent. În acest fel avem posibilitatea de a expune, pe o perioadă destul de îndelungată, şi alte tipuri de piese caracteristice mediului cultural cucutenian, descoperite în cadrul unor staţiuni cercetate de specialişti aparţinând altor instituţii de profil din ţară.

În prezent, în sala 4 se regăsesc aproximativ 500 de exponate valoroase descoperite în ultimii ani în cadrul celei mai importante aşezări cucuteniene de pe actualul teritoriu al României – Poduri–Dealul Ghindaru –, iar în holul alăturat sunt ilustrate o serie de aspecte ale mai vechilor cercetări arheologice efectuate aici sub conducerea dr. Dan Monah, toate acestea fiind incluse în cadrul expoziţiei omagiale Poduri-Dealul Ghindaru. 30 de ani de la primele cercetări arheologice.

Sala 5 – situată de asemenea la etajul 2 – şi holul amintit au ilustrat iniţial câteva dintre capodoperele din arealul tripolian aflat în afara graniţelor României, reunite în expoziţia foto-documentară Artă eneolitică Cucuteni-Tripolie din Republica Moldova şi Ucraina. Aceasta includea deopotrivă diferite categorii de vase, reprezentări plastice antropomorfe şi zoomorfe, machete de sanctuar, obiecte de podoabă şi cult, între care se evidenţiază depozitul de tezaur de la Cărbuna (Republica Moldova). De asemenea, sunt ilustrate câteva personalităţi care s-au remarcat prin intermediul cercetărilor efectuate de-a lungul timpului în arealul tripolian, precum şi reconstituiri grafice ale aşezărilor-gigant.

Majoritatea artefactelor expuse au fost descoperite în urma cercetărilor arheologice efectuate de-a lungul timpului de către specialiştii instituţiei şi colaboratorii săi – remarcabile personalităţi ale arheologiei româneşti – în special în cadrul de acum celebrelor aşezări cucuteniene de pe actualul teritoriu al judeţului Neamţ (Izvoare, Târpeşti, Bodeşti, Piatra Şoimului, Ghelăieşti, Traian, Văleni), dar şi din afara acestuia (Truşeşti, Târgu Ocna).

Acestora li se adaugă tell-ul de la Poduri (judeţul Bacău), care reprezintă cea mai importantă aşezare aparţinând complexului cultural Precucuteni-Cucuteni-Tripolie din România şi una dintre cele mai importante din Europa, remarcabil prin cantitatea, diversitatea şi calitatea vestigiilor cucuteniene din cadrul său, considerat sit de importanţă naţională